‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 28 martie, 2024
17.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiri2015: Prognoze economice şi nu doar (scenariu de baza)

2015: Prognoze economice şi nu doar (scenariu de baza)

‹ adv ›
‹ adv ›

Context extern

În lume nu e linişte. Lupte mici şi mai mari, războaie deschise şi mai sofisticate vor determina anumite fluctuaţii în piaţa petrolului, aurului şi, respectiv, cotaţiile principalelor valute internaţionale, în special, dolarul SUA şi Euro. Regiunea este grav afectată de acţiunile deschis militare în Ucraina. În 2015 nu vor fi realizate încetarea definitivă a focului şi aceste focare de instabilitate vor determina activităţile economice din regiune. Fluxurile comerciale, volumul de servicii internaţionale, inclusiv de transport, vor fi afectate negativ. Respectiv, activităţile economice în „pieţele tradiţionale” nu vor cunoaşte o deblocare şi relansare. Activităţile economice în creştere, observate în relaţiile cu ţările din Uniunea Europeană, se vor încetini şi riscă să piardă din intensitate. Acordul de Asociere nu este ratificat de mai multe ţări europene, iar acordul de liber schimb este aplicat provizoriu. Politica externă duplicitară, în special în perioada de după alegerile din 30 noiembrie 2014, creează dificultăţi şi tensionează relaţiile cu partenerii de dezvoltare. Deblocarea şi relansarea dialogului activ cu partenerii de dezvoltare la nivel de instituţii financiare internaţionale nu este prioritate în agenda viitorului Guvern.

Context intern

Lipsa de claritate în agenda politică internă va domina politicul, economicul şi alte aspecte ale vieţii din societate. Lipsa reperelor în reformarea societăţii vor descuraja angajamente de reforme structurale, economice, sociale, instituţionale, de altă natură, care să urmeze logica lucrurilor stabilite în Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Conducerea nemijlocit implicată în negocieri ultimii ani, în diverse sectoare, nu mai există. Respectiv, despre implementare nici vorbă. Alegerile locale din vara anului 2015 vor aduce mai multe surprize exact din cauza incertitudinii actului de guvernare. Anul 2015 va fi anul celor 3 guverne. Doar în aşa fel actuala minoritate majoritară de la guvernare va putea să-şi menţină unitatea politică. Câteva subiecte de interes public major vor crea zone sporite de risc şi nemulţumiri sociale: BEM şi sistemul bancar, Aeroportul Internaţional Chişinău, lista celor 13 alte întreprinderi care aparţin Statului şi faţă de care se va încerca aplicarea scenariului BEM. Unele investigaţii internaţionale ar putea accentua problemele financiare majore ale Republicii Moldova şi pot fi impuse anumite blocaje şi restricţii de protecţie (de salvgardare) faţă de Republica Moldova.

Preţuri

Preţurile vor creşte considerabil comparativ cu anii precedenţi. Iar inflaţia va depăşi cu mult 10 la sută. BNM ar putea să nu observe aceste tendinţe, chiar dacă au fost amplificate chiar de către BNM la începutul anului. În mare parte, inflaţia va purta un caracter mai puţin monetar (nu din cauza masei monetare şi a politicii BNM), ci din cauza mesajelor confuze din parte BNM, urmate după intervenţiile sale din piaţa valutară. Din cauza încetinirii activităţilor economice din regiune preţurile la unele produse importate în Republica Moldova vor creşte cu peste 40 la sută. Vom avea şi import de inflaţie, dar şi efectul deprecierii leului. Doar capacitatea redusă şi în descreştere de cumpărare vor determina frânarea sau amortizarea evoluţiei preţurilor, în a doua parte a anului.

‹ adv ›

Ratele de schimb şi leul

În mare parte evoluţia leului faţă de dolar va depinde de poziţiile dolarului SUA în piaţa internaţională. După o perioadă de consolidare evidentă, poate fi anticipată o slăbire a dolarului, pe fundalul unei uşoare restabiliri a preţurilor la petrol. Respectiv, ar putea să descrească presiunea asupra leului din considerentele slăbirii relative a dolarului. Totodată, sunt alţi trei factori care determină reducerea intrărilor de valută străină şi vor determina decisiv cotaţiei leului faţă de dolar:

  1. Volumul exporturilor şi, respectiv, intrările de valută străină din export; exporturile vor descreşte în 2015 cu aproximativ 5-10%;
  2. Remitenţele de valută străină vor fi în descreştere cu aproximativ 20%, evoluţie determinată de economiile în stagnare şi deprecierea monedei naţionale a Rusiei. Respectiv, pierderea din valoare a veniturilor încasate exprimate în dolari SUA;
  3. Blocarea şi/sau limitarea granturilor şi creditelor oferite de către principalii parteneri de dezvoltare. Situaţia politică incertă, politica internă şi externă duplicitară, dar şi situaţia dezastruoasă din sectorul financiar-bancar sunt doar câteva motive pentru limitarea finanţărilor externe de către parteneri. În plus, lipsa unei foi de parcurs, relevante şi care ar reieşi din angajamentele din Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, din Programul de activitate al Guvernului propus ar putea bloca cel puţin 40-50 la sută din pachetul financiar angajat pentru 2015.

Dar diapazonul de variaţie al leului faţă de dolar ar putea fi între 19 – 26 lei per dolar.

‹ adv ›

Finanţe publice

În domeniul finanţelor publice urmează să fie decupată problema majoră sub formă de gaură financiară, în special, de datorii creditoriale trecute din anul 2014 (obligaţiuni ale bugetelor de toate nivelurile neachitate în anul bugetar 2014 pentru bunuri, servicii şi lucrări efectuate), dar şi angajamente noi la cheltuieli neacoperite financiar. Anul 2015 va fi un an în care executivul va surprinde cu:

  1. Majorarea poverii fiscale, majorarea de impozite şi taxe pentru a acoperi gaura crescândă;
  2. Şi/sau se vor impune reduceri de cheltuieli (blocări de cheltuieli) din cauză imposibilităţii onorării acestora. În special, o buna parte din programele iniţiate cu ajutorul partenerilor de dezvoltare vor fi blocate, iar cele mai mari blocări vor fi pe partea cheltuielilor capitale. Vor suferi şi transferurile către alte bugete, cum sunt cele către unităţile teritorial-administrative, către bugetele de asigurări sociale şi asigurări în medicină. Aceste bugete vor resimţi imediat reducerea activităţilor economice şi, respectiv, a defalcărilor în bugetele date;
  3. În plus, o presiune majoră a apărut deja pe deservirea datoriilor atât externă (din cauza ratelor de schimb leu/dolar şi lei/euro), dar şi pe cea internă (din cauza creşterii dobânzilor la titlurile emise de Guvern, de la 4% în ultimii ani la peste 12% deja în 2015). Totodată, presiune adiţională va exista din cauza preluării datoriilor garantate de Guvern acordate de către BNM celor trei bănci comerciale în dificultate.

În astfel de situaţii, deficitul bugetar (de casă) ar putea atinge o cifră record din ultimii ani de 3% (şi asta doar din cauza lipsei resurselor de finanţare a deficitului), iar deficitul în bază de angajamente ar putea depăşi cifra de 12-14% în PIB.

Politici fiscale

Contrar prevederilor şi declaraţiilor din „Programul de guvernare” prezentat, politica fiscală urmează să fie înăsprită. Povara fiscală va creşte considerabil, asta în condiţiile descreşterii activităţilor economice. Unica şansă de a nu majora povara fiscală este reducerea drastică a cheltuielilor şi eliminarea facilităţilor acordate cu duiumul în ultimii doi ani. Recuperarea stabilităţii financiare va fi costisitoare şi în detrimentul agenţilor economici, populaţiei şi activităţilor economice. Creşterea economică va fi oprită. Ajustările date vor costa cu atât mai mult cu cât se va tărăgăna aplicarea unui Plan de măsuri anti-criză, care nu se regăseşte în filozofia guvernării noi. Întârzierea adoptării politicilor fiscale deja creează o nouă presiune şi contribuie la creşterea găurii în buget. „Veniturile ratate” în 2015 deja sunt de ordinul milioanelor. Povara fiscală va fi resimţită, în primul rând, de acele activităţi economice care nu au protecţia anumitor grupuri de interese şi nu sunt parte a diferitor scheme de facilităţi fiscale.

Datoria publică

Anul 2015 este anul când datoria publică va creşte considerabil, iar deservirea acesteia va deveni o povară enormă, chiar dacă vor fi contractate relativ puţine resurse creditare. Doi factori majori determină această situaţie:

  1. Deprecierea leului faţă de dolar SUA şi euro. Respectiv, Guvernul va trebui să procure cu lei mai mulţi dolari şi euro pentru deservirea datoriei externe. Pentru unele credite expiră termenul de graţie pentru creditele acordate anterior şi, respectiv, începe deservirea acestora. Aici putem anticipa o creştere cu peste 30-40% a cheltuielilor pentru deservirea datoriilor externe;
  2. Creşterea dobânzilor la creditele pe piaţa internă, de la 4 la peste 12% determină creşterea considerabilă a poverii deservirii datoriilor interne;
  3. În plus, există risc sporit că cele 6,5 miliarde lei (deşi portiţa e deschisă pentru 9,5 miliarde lei) credite acordate de către BNM celor 3 bănci în dificultate să fie preluate asupra Guvernului, în baza garanţiilor emise (dacă băncile comerciale nu întorc miliardele luate cu împrumut de la BNM). Astfel, datoria internă de stat ar putea creşte de la 7,2 miliarde lei la 16 miliarde lei. Povară grea!;
  4. Deservirea datoriei interne ar putea creşte de multe ori – de două ori pe seama sumei totale dublate şi încă de cel puţin de 3 ori pe seama dobânzilor triplate în doar câteva luni.

Statistica şi creşterea PIB

Avem creşteri economice impresionante în 2013 şi 2014, chiar dacă toţi prin preajmă au mari dificultăţi cu rămânerea în zona cu plus în creşterea PIB. Am încercat să contrapun datele oficiale oferite de statistica oficială cu altă informaţie, care ar confirma sau ar infirma creşterea economică. Şi aici vedem o discrepanţă: în timp ce PIB creşte (oficial), totuşi, avem scăderi de consum la electricitate, gaze naturale, carburanţi. Da pe ce creşte atunci PIB? Înţeleg ca avem alte tehnologii care consumă mai puţină electricitate, gaze naturale şi carburanţi. Dar oare sunt ele deja pe larg folosite în RM, astfel încât PIB să crească, iar consumul de resurse să scadă? O componentă importanta în structura PIB o constituie serviciile. Iar în servicii observăm o creştere importantă a unor anumite servicii, de intermediere financiară, în special. Iată aici ar fi o explicaţie cum de creştem, chiar dacă scădem: rulaje exorbitante mânate din bănci în bănci, în afara ţării şi iar înapoi, care umflă indicatorii agregaţi pe servicii, deşi nu creează realmente valoare adăugată pentru restul economiei. Mai sunt încă câteva elemente de agest gen, dar despre asta o dedicaţie specială mai târziu. Ghicitoare din folclor contemporan: ce creşte şi nu se vede? Răspuns: nivelul de trai.

Concluzii

PIB se va reduce cu 3-5%.

Inflaţia – mult peste 10 la sută, revine la două cifre.

Datoria publica va creşte la 50% din PIB, chiar dacă accesul la credite va fi limitat. Efectul major va fi din deprecierea monedei naţionale şi dublarea datoriei interne.

Exporturile vor scădea cu 5-10%.

Remitenţele vor scădea cu peste 20%.

Deficitul bugetar – peste 3 la sută (de casă) şi peste 12% în bază de angajamente.

Nici vorbă de reforme, izolare pronunţată, dialog defectuos cu toţi partenerii.

Moldova are nevoie de plan anticriză!

Căderi de guverne. 2015 – anul celor 3 guverne.

Alianţa minorităţii majoritare stabilă (este alt beton care o ţine grămadă). Până la primul test serios. Social.

Articol scris de Veaceslav Negruță, ex-ministru al finanțelor

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii