15 ani de muncă în Italia s-au transformat într-o afacere profitabilă, într-un domeniu care câștigă teren în Republica Moldova la capitolul energie alternativă. Vorbim despre Iurie Guțu, originar din Brătuleni, raionul Nisporeni, care a dezvoltat propria afacere în orașul Ungheni, scrie unghiul.info.
„E bine și peste hotare, unde cumpărasem apartament, aveam o afacere, dar am dorit să mă întorc acasă”, mărturisește Iurie.
Cu un an și jumătate în urmă a deschis o fabrică de producere a peleților – un bio-combustibil produs din lemn și din rămășițele acestuia. A fost unul dintre beneficiarii Programului ODIMM „Pare 1+1” căruia i s-a oferit un grant în valoare de 200.000 de lei. Drept e că suma totală investită în afacere e mult mai mare, circa 3.000.000 de lei.
Iurie Guțu consideră că energia produsă pe bază de biomasă este viitorul nostru, iar astfel ne vom asigura traiul într-un mediu nepoluat. În plus, pentru consumatori și costurile acestui tip de bio-combustibil ar fi mai mici, iar rezultatul – energia termică degajată – mai mare.
Printre cei mai importanți clienți ai săi sunt instituțiile publice. Bunăoară, cei care contractează peleți sunt din raioanele învecinate Fălești, Nisporeni, precum și din Chișinău. Producătorii casnici sunt mai puțini. De notat, instituțiile publice din raionul Ungheni care și-au instalat cazane pe biomasă deocamdată nu cumpără material combustibil de la Iurie Guțu, acestea fiind pe brichete.
Au renunțat la cărbune în favoarea peleților
Săptămâna trecută, un grup de jurnaliști a vizitat Gimnaziul Brătuleni, Nisporeni, care de vreo patru ani a optat în favoarea biomasei. Din 2014 aici au renunțat definitiv la cărbune și lemn. Au instalat un sistem nou de încălzire, care ajunge pentru toată școala. Directoarea Ludmila Jicol afirmă că atunci când a decis să construiască centrala termică pe biomasă avea unele temeri. Acum se bucură de confort termic sporit în școală.
„Înainte încercam să economisim și nu încălzeam coridoarele, sala de festivități, biblioteca. Acum însă, pe timp de iarnă e cald peste tot, confortabil și curat. Nu mai simțim mirosul de fum care se îmbiba în hainele profesorilor și ale elevilor”, povestește aceasta.
Totodată și cheltuielile pentru agentul termic s-ar fi redus considerabil. Dacă mai înainte într-un sezon de încălzire cheltuiau aproape 290.000 de lei, acum le sunt suficienți 178.000 de lei. Diferența de bani îi îndreaptă la soluționarea altor probleme apărute în școală.
Pentru ca să construiască centrala termică pe biomasă au fost ajutați de europeni, din fondurile Proiectului Energie și Biomasă, care le-au oferit un grant în valoare de 163.000 de euro. Cert e că și comunitatea a contribuit cu circa 600.000 de lei. Acești bani au fost îndreptați pentru reparația sistemului de încălzire, instalarea geamurilor din termopan.
Colaborarea e bună
Potrivit Ludmilei Jicol, la început au întâmpinat dificultăți cu anumiți furnizori de peleți.
„Am reziliat contractul cu un agent economic pentru că nu-și estimase capacitatea de producere și nu mai avea combustibil în stocuri”, a povestit Ludmila Jicol.
Acum întreaga cantitate de material bio-combustibil îl achiziționează de la Iurie Guțu. Și acesta invocă problema lipsei sau insuficienței materiei prime pentru producerea peleților, care fie e prea costisitoare, fie mai greu de găsit. În aceste condiții fiecare bucată de crenguță tăiată pe de copacii curățați primăvara este valoroasă. Iurie Guțu consideră că moldovenii fac multă risipă a lemnului, care în loc să fie reciclat, este ars la gunoiști Chiar și așa, dânsul se arată mulțumit de afacere:
„Unica satisfacție pe care o am este că din totalul de 120 de producători de peleți din Moldova, firma noastră se află pe locul 12, după calitate”, a spus acesta.
Curând și grădinița din Brătuleni va avea centrală termică pe biomasă și apă caldă, produsă de colectoare solare, fiind beneficiarii aceluiași fond. Acolo lucrările de construcție sunt în derulare. Iurie Guțu speră că va colabora și cu această instituție.
Comentarii