Este agricultor, adică spus mai simplu, ţăran. Dar unul de ultimă generaţie. Cum numai deschide ochii dimineaţa, deschide şi calculatorul, verifică preţurile, urmăreşte fluctuaţiile de la bursele de valori, se informează despre proiecte, credite, tehnologii… Aşa crede Adrian Verejan din Scorţeni, raionul Teleneşti, că se face agricultura modernă, scriu jurnaliștii de la publicația Cuvântul.
A procurat terenul de care sătenii nici nu voiau să se apropie
Adrian Verejan, de profesie inginer auto, şi-a lansat afacerea în agricultură cu banii munciţi câţiva ani peste hotare, cu cei câştigaţi la nuntă și ceva ajutor din partea rudelor. Mai întâi a procurat un tractor MTZ-82 şi terenul unde anterior se aflase depozitul de chimicale al colhozului. A curăţat locul de solul contaminat cu chimicale, apoi a construit un hambar pentru cereale, în preajma căruia îşi păstrează şi tehnica agricolă. La trei ani de la fondare, SRL „Agroecosector” gestionează 300 de hectare arendate de la consăteni, pe care le lucrează cu cele câteva tractoare do-tate cu inventarul necesar, o combină și câteva camioane. Gospodăria se specializează în cultivarea cerealelor.
Agricultura la Scorțeni întotdeauna a fost riscantă
Satul Scorțeni, atestat documentar la începutul sec. XVIII, a avut în toate timpurile o moşie modestă, dar și pământuri sărace. Adică aici, dacă vrei să obții rezultate în agricultură, trebuie să investești mult în sol.
„Iniţial, familia noastră a pornit o afacere minieră – extragerea nisipului și a prundișului – care se menține pe linia de plutire. Nu lucrăm numai pentru sine – ajutăm comunitatea, deschidem locuri de muncă. Am pornit şi ţinem afacerea cu banul şi munca noastră. Al doilea tractor l-am procurat cu bani obţinuţi dintr-un proiect de grant, la care oricine putea să aplice, depozitul l-am construit cu surse dintr-un credit, îmi onorez obligațiile față de cotași conform contractelor. Mai ales în sat, dacă doreşti să reușeşti ceva, trebuie să fii corect cu lumea, să respecți niște reguli poate şi nescrise”, povesteşte Adrian.
Când a angajat primul mecanizator, acela l-a sfătuit că nu va fi rentabil să lucreze doar câteva hectare. Astfel a decis să arendeze mai multe cote. Nu i-a fost ușor să convingă lumea, mai ales că o parte din terenuri erau date în arendă unui lider care falimentase şi avea datorii mari faţă de cotaşi. În primul an a investit bani grei să cultive pământurile lăsate pârloagă. Și dacă porumbul, grâul au rodit bine în acel an, apoi roada de floarea soarelui a fost mult sub așteptări. „Dar şi din nereușite e important să tragi învățăminte”, zice Adrian.
Antreprenorul spune că utilizează erbicide și îngrășăminte minerale, dar pe viitor este predispus să treacă mai mult la îngrăşăminte organice, pe care să le procure de la consăteni, dar şi de la propria fermă.
În perspectivă – o fermă de bovine și o livadă modernă
Recent Adrian Verejan a participat la un seminar organizat de specialiști polonezi în cadrul unui proiect care urmează să fie implementat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) al R.Moldova:
„M-a convins să merg la acest seminar Nicolae Latu, agronom de la Chiștelnița, fost consultant la ACSA-Telenești, acum consultant financiar regional la Centrul Informațional Agricol al MAIA, care monitorizează implementarea unor proiecte investiționale în regiunea Orhei. Mi-a zis că aş întruni toate condițiile pentru o asemenea fermă: avem sursă de apă, cale de acces, rețea electrică. Iar ceea ce propun specialiștii polonezi chiar m-a impresionat. Ne-au arătat fermele care deja activează la Brăviceni, raionul Orhei și Ratuș, raionul Teleneşti, unde sunt întreținute vaci pentru carne de rasa ”Limousine”. Sunt gata să implementez un asemenea proiect la Scorțeni. Mai ales că există toate şansele să fie de durată, cu un credit preferențial, posibilităţi de extindere a afacerii. Am hotărât să încep cu zece bovine, urmând să măresc ferma”, afirmă Adrian.
Fermierul preconizează să renoveze livezile de la Scorțeni.
„Colhozul avea profit de pe urma livezilor. Acum aceste terenuri stau pârloagă. Mă gândesc să cultiv fructe de soiuri cerute la export şi să construiesc un frigider pentru păstrarea lor. E o părere greșită că fructele noastre sunt cotate numai pe piața din Est. Pur şi simplu noi încă nu valorificăm în măsura posibilităţilor piețele din UE”, susţine fermierul.
Statul nu trebuie să fie mamă vitregă pentru cetățenii săi
Adrian Verejan, unul dintre cei trei fii ai Tamarei Verejan, actuala primară de Scorțeni și ai lui Tudor Verejan, a reușit în 33 de ani ai săi să facă facultatea la Universitatea Tehnică a Moldovei, să lucreze ”la negru” în străinătate (cel mai mult în Federația Rusă, unde a fost șofer) şi să-şi lanseze propria afacere:
„Credeți că lumea nu s-ar întoarce acasă să investească banii câștigați?” întreabă Adrian. Şi tot el răspunde: „Numai că uneori ai impresia că statul nostru seamănă cu un cartofor necinstit care pe parcursul jocului schimbă regulile de câteva ori. Observați ce se întâmplă pe piața de carburanţi, tehnică, piese de schimb, seminţe, etc.! O mulțime de firme subordonate celor de la conducere dictează producătorului prețurile care le convin lor. Acum nimeni la noi nu mai vorbeşte că statul trebuie să protejeze producătorul agricol, cum se întâmplă în toată lumea civilizată. Noi am vrea măcar să ne lase în pace să ne facem treaba liniştiţi. Salutăm proiectele poloneze în agricultura noastră, am impresia că statul respectiv are mai multă grijă de noi decât propriile autorităţi”, este de părere Adrian Verejan.
Citește continuarea pe Ziarul Cuvântul…
Comentarii