- Advertisement -
Adama

În Rusia au fost identificate două noi focare de pestă porcină...

Două noi focare de febră porcină africană au fost raportate recent de Rosselkhoznadzor, agenția de control veterinar din Federația Rusă.

Ambele focare au fost depistate în zone sălbatice, unul în regiunea Tver, unde a mai izbucnit anul trecut o epidemie de pestă porcină, iar celălalt în regiunea Tula.

Potrivit raportului Rosselkhoznadzor, Institutul de Cercetare a Virologiei şi Microbiologiei Veterinare a prelevat probe patologice de la carcasele de mistreț descoperite la Sarmanto, în districtul Venesky şi a identificat material genetic care atestă prezenţa pestei porcine africane. Carcasele de mistreț au fost distruse prin ardere, conform normelor sanitar veterinare.

În regiunea Tver, virusul de pestă porcină africană a fost depistat în zonele Denkovo, Romashin şi Maksyaeevo, în carcasele a nouă mistreți descoperiți morți.

De menţionat că pesta porcină africană este o boală infecţioasă specifică suideelor, de natură virală, caracterizată prin febră, tulburări generale grave şi leziuni septice.

Sursa: recolta.eu

Fabricile de lactate sunt în criză. Ce spun oficialii

Fabricile de lactate acuză lipsa materiei prime, pe fondul secetei care a afectat domeniul agricol anul trecut. În aceste condiţii, producătorii intenţionează să utilizeze lapte de import, dar invocă taxele prea mari. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că aceste companii vor beneficia de sprijinul necesar.

Cei mai mari procesatori de lapte din ţară susţin că din cauza crizei de materie primă au sistat exporturile.

"În 2007 am exportat 1.300 de tone de lapte praf. Exporturile s-au redus substanţial, şi, de fapt, au fost sistate", susţine procesatorul de lapte din Bălţi, Elena Belan.

"Noi nu am îndeplinit comenzile toate anul acesta, fiindcă nu am avut producţie suficientă. Cam 20 la sută din comenzi nu le-am îndeplinit", spune procesatorul de lapte din Râşcani, Gheorghe Angheluş.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că producătorii de lapte vor beneficia de asistenţa necesară.

"Noi putem accepta o cotă oarecare de lapte, care să intre în Republica Moldova fără a fi taxat şi asta o vor face exact acele întreprinderi mari care au nevoie de mai mult lapte şi au piaţă de desfacere. Pentru a-i afecta mai puţin pe cei care lansează businessul", a declarat ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Vasile Bumacov.

Mai mulţi fermieri din ţară au fost nevoiţi, în acest an, să-şi sacrifice animalele din cauza lipsei furajelor. Pentru a mări numărul de vaci mulgătoare, Ministerului Agriculturii a acordat crescătorilor de animale subvenţii în valoare de 12 milioane de lei. Pentru fiecare animal, statul a acordat 500 de lei.

Sursa: publika.md

Vinurile moldoveneşti la mare căutare pe piaţa rusă. Vezi cît am...

Republica Moldova a livrat pe piaţa rusă 792,5 mii de decalitri de vinuri şi divinuri în 1 100 de loturi, de la începutul anului pînă la 18 martie, relatează MOLDPRES cu referire la un comunicat al Serviciului sanitar federal Rospotrebnadzor.

Toate probele de producţie alcoolică şi vinuri moldoveneşti expertizate în laboratoarele Rospotrebnadzor în ianuarie-martie 2013 au corespuns normativelor igienice, constată autoritatea sanitară.

Totodată aceasta anunţă că în prezent exportă vinuri pe piaţa rusă „doar 16 întreprinderi" din Republica Moldova. După ce în anul trecut mai mulţi producători au primit autorizare pentru exportul de produse alcoolice pe piaţa rusă, numărul combinatelor vinicole moldoveneşti care pot efectua livrări în Federaţia Rusă s-a apropiat de 50. Rospotrebnadzor informa la sfîrşitul anului 2012 că a solicitat mostre şi documentaţia de la încă patru întreprinderi moldoveneşti pentru a fi supuse procedurii de înregistrare de stat a vinurilor îmbuteliate în vederea exportului pe piaţa rusă.

Este o tendinţă sezonieră, la început de an exporturile sînt relativ reduse, astfel a explicat numărul relativ mic de întreprinderi care exportă produse alcoolice în Rusia, ministrul Agriculturii în exerciţiu Vasile Bumacov, solicitat de MOLDPRES. Astfel în primul trimestru al anului trecut Rospotrebnadzor a verificat în vamă 1155 loturi de băuturi alcoolice în volum de circa 89 mii decalitri.

„La început de an vinificatorii sînt obligaţi să treacă prin anumite proceduri, inclusiv să procure timbre de acciz, ca urmare şi numărul celor care livrează producţie este mai mic", a afirmat Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova. El a adăugat că după criza vinului din 2006, vinificatorii sînt mai precauţi şi testează şi alte pieţe decît cele din est, nu întîmplător ponderea livrărilor de vinuri moldoveneşti în Europa s-a dublat.

Recent Serviciul sanitar federal Rospotrebnadzor a anunţat că iniţiază procedura de examinare a posibilităţii de extindere a nomenclaturii produselor alcoolice din Moldova livrate pe piaţa rusă, în condiţiile în care există mai multe cereri din partea unor companii moldoveneşti. „Continuă să parvină solicitări de la producătorii de produse alcoolice din Republica Moldova. Peste 10 companii moldoveneşti planifică să-şi extindă lista de produse exportate în Federaţia Rusă", se arăta într-un comunicat al instituţiei.

Exporturile de băuturi alcoolice din R. Moldova pe piaţa rusă au depăşit în anul trecut 36 milioane de litri, potrivit datelor Rospotrebnadzor.

Sursa: moldpres.md

La Bruxelles a avut loc Forumul privind Viitorul Agriculturii. Vezi care...

Forumul a fost organizat la data de 5 martie curent, la Bruxelles, de compania Syngenta şi Organizaţia europeană a proprietarilor de teren (European Landowners Organization - ELO).

„Acest forum are loc anual, la Bruxelles, şi marchează un început frumos al primăverii. Forumul privind Viitorul Agriculturii (FFA) reprezintă atât o oportunitate excelentă pentru angajaţii companiei Syngenta de a purta dialoguri deschise cu partenerii de business şi factorii decidenţi pe tema agriculturii, cât şi o platformă ideală, unde compania noastră îşi demonstrează preocuparea în dezbaterea şi dezvoltarea politicilor de viitor în agricultură şi susţinerea unei agriculturi intensive durabile la nivel european", a declarat dl Andrei Măruţescu, Head of Corporate Affairs Black Sea CU - Syngenta Agro SRL.

Al 6-lea Forum privind Viitorul Agriculturii a avut loc în contextul discuţiilor actuale la cel mai înalt nivel privind reforma Politicii Agricole Comune şi finalizarea acesteia. Întrebarea pusă în acest moment este în ce măsură reforma PAC rămâne un simplu mecanism în gestionarea subvenţiilor pentru fermieri sau dacă va putea deveni un catalizator pentru intensificarea durabilă a agriculturii europene, punându-le la dispoziţie producătorilor agricoli instrumentele necesare, tehnologiile şi expertiza pentru a deveni mai competitivi pe piaţa globală.

Reforma va fi analizată şi faţă de alte politici agricole din diferitele parţi ale lumii. Ţinând cont de criza economică şi financiară, securitatea şi siguranţa alimentară şi de mediu rămân în topul agendei de discuţii. Evenimentul a avut ca temă intensificarea durabilă a producţiei alimentare, în contextul provocărilor legate de mediu.

Forumul cu o listă impresionantă de vorbitori a oferit un cadru deschis de dezbatere privind viitorul agriculturii. S-au exprimat o serie de preocupări legate de concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual şi negocierile reformei Politicii Agricole Comune.

Au participat reprezentanţi ai sectorului privat şi cel public, ai instituţiilor europene, ai societăţii civile, ai mediului diplomatic şi academic.

Printre vorbitori s-au numărat: Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, Robert Zoellick, fost preşedinte al Băncii Mondiale (2007-2012), Franz Fischler, preşedintele fundaţiei RISE şi fost comisar european pentru agricultură, Paolo De Castro, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, şi Janez Potocnik, comisarul pentru mediu.

Lucrările dezbătute pe sesiuni au fost deschise de dl F. Fischler, care s-a referit la tema evenimentului privind intensificarea durabilă a producţiei alimentare în contextul provocărilor legate de mediu. Discursul preşedintelui Barroso a reliefat rolul major al Politicii Agricole Comune (PAC) - „o politică cu adevărat europeană" - în vederea asigurării unei creşteri durabile. Acesta a atras atenţia care ar putea fi consecinţele unei fragmentări a pieţei agricole cu 27 de politici diferite şi a arătat că agricultura UE reprezintă unul dintre sectoarele cele mai competitive la nivel global.

Dl J.M. Barosso a subliniat că succesul PAC este legat de capacitatea sa de a fi adaptată, iar unul dintre aspectele cele mai sensibile pentru viitorul agriculturii este durabilitatea ecologică. Preşedintele Comisiei Europene consideră important a răspunde cererii tot mai mari de alimente, plecând de la un progres tehnologic echilibrat şi, în acelaşi timp, sunt necesare protejarea mediul şi adaptarea la schimbările climatice.

Pentru "înverzirea autentică a PAC", a dat asigurări că se doreşte ca această schimbare să fie cât mai simplă pentru agricultori. De asemenea, şi-a exprimat convingerea că pentru multe sectoare economice, dar în special pentru sectorul agricol, nu există competitivitate pe viitor fără a integra provocările de mediu, fără o utilizare raţională a resurselor naturale sau fără a proteja biodiversitatea.

Dl R. Zoellick a subliniat rolul agriculturii pentru ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente şi a atras atenţia asupra unor schimbări structurale majore în viitor. Acesta a trecut în revistă ultimele evoluţii la nivel mondial privind preţurile produselor agricole şi a insistat asupra productivităţii şi deschiderii comerţului agricol, pentru a răspunde provocărilor legate de volatilitatea tot mai mare. Totuşi, se aşteaptă o creştere constantă a preţurilor produselor agricole, după o lungă perioadă de scădere. Investiţiile trebuie adaptate specificului ţărilor, iar politicile legate de mediu trebuiesc integrate cu cele agricole. Este nevoie de investiţii în agricultură legate de mediu şi climă (climate smart agriculture).

La sesiunea privind reforma PAC, dl De Castro s-a referit la o serie de aspecte esenţiale legate de buna funcţionare a lanţului agroalimentar, importanţa asocierii producătorilor, concentrarea ofertei de produse şi extinderea sistemului de contractualizare. Preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European a relevat faptul că producătorii agricoli au fost cei mai afectaţi de volatilitatea preţurilor şi practicile comerciale neloiale. De aceea, este necesară respectarea principiilor de bune practici, cu reguli valide pentru întreaga UE. În acest sens, a subliniat că amendamentele PE conţin propuneri concrete legate de un sistem normativ simplificat pentru organizarea producătorilor şi asociaţiilor interprofesionale, precum şi pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor.

Cu privire la concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (MFF), acesta a subliniat că va fi o majoritate largă a PE care nu se va exprima în favoarea acordului din Consiliu. De asemenea, consideră că, dacă MFF se va aproba în forma actuală, nu va reprezenta o oportunitate de creştere pentru UE, ci un cost, ceea ce nu este acceptabil.

Dl Potocnik a subliniat că proporţia de 30% pentru înverzirea plăţilor directe este foarte binevenită, dar trebuie să fie legată de biodiversitate, apă, sol şi climă. Consiliul European nu s-a exprimat cu privire la includerea directivei-cadru privind apa şi cea legată de utilizarea durabilă a pesticidelor la normele privind eco-condiţionalitatea. Comisarul pentru mediu a precizat că nu este de acord cu flexibilitatea între piloni, considerând că cel de-al doilea pilon este cel care asigură schimbări structurale reale pentru modernizarea agriculturii. Fermierii activi trebuie să menţină zona rurală. Acesta a arătat că va fi fundamental să se menţină parteneriatul dintre mediu şi agricultură; în cazul în care acest parteneriat este rupt, ar putea conduce la crearea unui fond separat pentru mediu şi la o mai mare reglementare.

În concluzia forumului, dl Fischler a subliniat următoarele aspecte, referindu-se la diferitele schimbări preconizate în domeniul agricol:

  • creşterea constantă a preţurilor produseloragricole după o lungă perioadă de scădere - se prevede o creştere constantă a preţurilor în următorii 10-15 ani;
  • profitabilitatea sectorului agricol alUE nu va creşte, în acord cu ultimele informaţii furnizate de Comisie;
  • dezvoltarea unor noi instrumente pentru acontracara fenomenul volatilităţii preţurilor;
  • intensificarea durabilă - analiza uneinoi forme de decuplare (decoupling input, at least partially, from output);
  • inovarea ar trebui sprijinită în cadrulreformei PAC (knowledge per hectare);
  • asigurarea echilibrului celor 3 componente:economică, ecologică şi socială;
  • bioeconomia - tehnologia are un rolcrucial şi poate reprezenta o nouă oportunitate pentru sectorul agricol al UE;
  • optimismul exprimat cu privire laviitorul agriculturii din Africa;
  • reforma PAC - în acest moment, în acord cu evoluţiile din PE şi Consiliu şi discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, direcţia ar fi mai degrabă „o oportunitate pierdută decât un succes", însă se aşteaptă rezultatul negocierilor - Parlament European-Consiliu
  • referitor la înverzire, acceptarea dublei finanţări implică un risc foarte mare de a pierde ulterior; aplicarea unor măsuri diferite de echivalenţă în statele membre prezintă un risc clar de a avea mai multă birocraţie şi nu o politică mai durabilă;
  • schema micilor fermieri aduce simplificare pentru o treime din agricultorii UE;
  • pentru perspectiva financiară multianuală se aşteaptă votul din PE şi etapa negocierilor;
  • ar fi necesară o evaluare intermediară, de o importanţă deosebită pentru rezultatele reformei PAC.

Următorul forum privind Viitorul Agriculturii va avea loc la data de 1 aprilie 2014.

Sursa: agrimedia.ro

„În Europa de Est investitorii străini în agricultură dezvoltă afaceri de...

Într-o mare parte a Europei de Est, terenurile agricole sunt uşor accesibile şi de multe ori pe întinderi mari, iar investitorii străini au profitat de avantaje şi au investit în regiune, relatează Financial Times.

Spre exemplu, cel mai mare teren închiriat în Ucraina de către grupul olandez Theeuwes, depăşeşte 250 de hectare - de 10 ori mărimea unei ferme medii din Olanda - ceea ce scade costurile de producţie considerabil.

Cei mai mulţi investitori închiriază, în loc să deţină fermele, din cauza restricţiilor aplicate încă străinilor cu privire la proprietatea asupra terenurilor într-o mare parte din regiune. Contractele de leasing sunt, de obicei, pe o durată care variază între 5 şi 15 ani, şi doar câţiva şi-au asigurat un contract pe 30 de ani.

Unul dintre aceşti investitori în regiune este Kristof Szabadhegy, un american de origine ungară care a ajuns să facă agricultură, după ce a lucrat 10 ani la grupul de consultanţă în afaceri Deloitte. În 2005, Kristof, împreună cu fratele său, au preluat o fostă fermă de stat, în ruină, din apropierea conacului familiei sale, achiziţionat la rândul său prin proceduri de faliment. Multe astfel de ferme s-au luptat să supravieţuiească după căderea comunismului, după ce a fost transformate în cooperative conduse de către săteni lipsiţi de experienţă şi de capital.

În calitate de cetăţeni ungari, cei doi fraţi au voie să deţină teren. Preţurile de aproximativ 4.000 de euro pe hectar sunt semnificativ mai mici decât în Europa de Vest, unde în anumite zone hectarul ajunge la 30.000 de euro (părţi din Benelux), explică Kristof Szabadhegy.

Investitorii au putut cumpăra clădirile fermei, maşinile agricole şi alte bunuri, în condiţiile în care restricţiile privind străinii se aplică doar dreptului de proprietate directă asupra terenurilor agricole.

În teorie, în condiţiile aderării Ungariei la UE, aceste restricţii sunt pe cale de a fi eliminate treptat. Cu toate acestea, aşa cum se întâmplă în mai multe ţări din regiune, guvernul de la Budapesta ridică noi obstacole pe fondul temerii că terenurile vor fi achiziţionate de către vecinii mai bogaţi.

O diferenţă importantă pentru investitorii din Serbia şi România este că străinilor le este permis să cumpere teren. Acest lucru s-a dovedit important pentru familia austriacă Bardeau, care a vizat zona Banatului, la graniţa României cu Serbia şi Ungaria, cu terenuri bune şi o moştenire a unui trecut în Imperiul Austro-Ungar. "Ştim cine erau proprietarii terenului", afirmă Bardeau. "Nimeni nu poate veni pe viitor să spună că este al lor", adaugă el. Familia a achiziţionat teren de la circa 14.500 de mici proprietari de terenuri şi închiriază de la alţi 1.500 - fiind nevoie de o echipă de şapte pentru a gestiona achiziţiile şi închirierile sale.

Spre deosebire de unii investitori, Tom Green, directorul executiv al Spearhead International - unul dintre cei mai mari fermieri din regiune, cu peste de 70.000 de hectare - preferă să închirieze terenuri, eliberându-şi astfel capitalul pentru investiţii. Pe de altă parte, noii investitori trebuie să investească în infrastructură şi utilaje. Spre exemplu, Spearhead a cheltuit doar anul trecut 4 milioane de euro pentru depozitarea şi irigarea terenurilor sale.

Spearhead s-a dezvoltat în parte, din Greens of Sohan, afacerea de familie a lui Green (unul din cei mai importanţi producători britanici de legume), iar operaţiunile sale se întind acum spre Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi România.

Deşi mai multe ţări din regiune se descriu drept "coşul de pâine" al Europei, Ucraina este mai îndreptăţită decât majoritatea. Bogată în cernoziom, sau pământ negru, ţara se numără printre primii 10 exportatori de grâu la nivel mondial, fiind totodată responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de floarea-soarelui.

Pe de altă parte, deşi îmbunătăţirea infrastructurii cu bani europeni a ajutat semnificativ, subvenţiile oferite de UE au avut şi un efect inflaţionist asupra preţurilor terenurilor. Agricultorii sunt, de asemenea, în competiţie cu investitorii financiari care văd în terenuri un bun în sine, în contrast cu un deceniu în urmă, explică Christoph Hartig, consultant pe probleme agricole.

Cu toate acestea, terenul rămâne ieftin după standardele occidentale şi, foarte important, disponibil, remarcă FT. Spre exemplu, în unele zone ale României, terenul poate fi încă achiziţionat cu 300 euro pe hectar, în timp ce în centrul Ucrainei un hectar poate fi închiriat cu 70 de euro pe an.

Sursa: capital.ro

- Advertisement -
JM Invest Grup
Arnaut Petrol
Wetrade
Diaztech

Ultimele Postări

Promo

Înregistrați-vă la AGRODIRECTA 2017 – Conferința Națională a Producătorilor și Prelucrătorilor...

Luni, 25 septembrie, la Chișinău va fi organizată conferința AGRODIRECTA – evenimentul cheie din 2017, al cărui obiectiv este de a construi un sistem eficient...