Subvenţiile pe care le-au primit în anul 2013 gospodăriile agricole din Republica Moldova se ridică la 454 de milioane de lei, iar cea mai mare sumă a fost obţinută de Moldasig, pentru asigurarea riscurilor de producţie în agricultură.
2013 a fost unul dintre cei mai buni ani agricoli ai Republicii Moldova. Acest lucru s-a făcut observat atât printr-o recoltă mai bogată, cât şi prin creşterea volumului subvenţiilor cu 13,5%.
Mold-Street a analizat pe baza rapoartelor Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) cine au fost cei mai mari beneficiari de subvenţii în anul 2013.
De ce asiguratorii sunt lideri
În mod deloc surprinzător topul este condus de compania de asigurări Moldasig, care a încasat anul trecut de la AIPA peste 32 de milioane de lei sau 7% din totalul subvenţiilor. Alte două companii, Moldcargo şi Garanţie, ocupă locurile patru şi şase cu sume de 4,6 şi, respectiv, 4,2 milioane de lei, în clasamentul beneficiarilor de subvenţii.
„În mod normal ar trebui să indicăm şi lista gospodăriilor agricole care şi-au asigurat culturile agricole, dar banii alocaţi din fondul de subvenţionare pentru asigurarea riscurilor de producţie în agricultură se duc, de fapt, direct în conturile firmelor de asigurări”, explică Nicolae Ciubuc, director adjunct la AIPA.
Potrivit demnitarului, subvenţiile din fondul de subvenţionare acoperă între 50 şi 60% din suma pe care trebuie să o achite asiguratorului gospodăria agricolă ce şi-a asigurat culturile. Cel mai mult îşi asigură culturile producătorii agricoli ce cultivă sfeclă de zahăr şi cei care deţin livezi.
Producător de votcă investeşte în porcine
Locul doi îi revine firmei Mărculeşti-Combi, care a ridicat de la AIPA suma de 5,1 milioane de lei, grosul de 4,94 milioane de lei fiind destinat pentru utilarea şi renovarea fermei de porcine. Ţinând cont că firma este unul dintre cei mai mari producători de nutreţuri combinate, apoi dezvoltarea unei ferme de porcine pare să fie o extindere a afacerii. Proprietarul Mărculeşti-Combi este firma Zernoff, producătoare a mărcii de votcă cu aceeaşi denumire.
Urmează firma Agrogled din Taraclia, cu suma de 4,7 milioane de lei, ceea ce nu este deloc întâmplător în condiţiile în care este vizitată frecvent de conducerea ţării. Întreprinderea administrează circa 11.000 de hectare de terenuri agricole, fiind una dintre cele mai mari din ţară.
Agrogled mai deţine şi aproape o mie de hectare de plantaţii de viţă-devie, iar anul trecut a primit 3,5 milioane de lei pentru defrişarea plantaţiilor vechi de viţă-de-vie şi înfiinţarea altor noi, în care a investit circa 40 de milioane de lei. Dmitri Gheorghiev, directorul Agrogled, susţine că ar fi vorba de 150 de hectare de viţă-de-vie pe an. Alte 1,2 milioane de lei au constituit subvenţii pentru achiziţia de tehnică agricolă.
Următoarea în clasament este firma Aidin din Comrat, care a beneficiat de subvenţii de 4,5 milioane de lei. Cea mare parte din subvenţie, circa 3,24 milioane de lei, au fost destinaţi pentru achiziţia a două sute de vaci mulgătoare din Olanda, care sunt în stare să dea până la 9.000 de litri de lapte pe an. Preţul unei vaci este de circa 2.100 de euro.
Compania Aidin este controlată de omul de afaceri Grigori Morar, deputat democrat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, care intenţionează să-şi extindă ferma până la 500 de vaci mulgătoare. Firma se mai ocupă de cultivarea cerealelor, deţine sute de hectare de livezi şi plantaţii de viţă-de-vie.
Investiţii în infrastructura postrecoltare
Pe locul şapte se găseşte firma Ceteronis-ST, cu subvenţii de 4,14 milioane de lei. Circa 2,4 milioane de lei au fost subvenţii pentru frigider şi altă infrastructură postrecoltare. Ceteronis-ST deţine circa 4.000 de hectare de teren agricol, inclusiv plantaţii legumicole şi livezi de nuci.
Fondatorii întreprinderii sunt oamenii de afaceri Vladimir şi Steliana Davidescu. Ei mai deţin şi compania Vinăria din Vale, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de vinuri din ţară. Împreună cele două companii au beneficiat în 2013 de subvenţii de 5,1 milioane de lei.
Codru-ST, firmă ce ocupă locul opt, a beneficiat de subvenţii de circa 4 milioane de lei, din care 2,5 milioane au constituit investiţii pentru un frigider. Compania este cunoscută ca unul dintre cei mai mari exportatori de fructe din ţară şi primul producător ce a primit încă în anul 2006 certificatul EUREPGAP. Acest document demonstrează că firma asigură cerinţele de calitate şi de siguranţă alimentară impuse de piaţa europeană de fructe şi legume proaspete.
Cu suma de 3,64 milioane de lei, pe locul nouă, se află fabrica avicolă Floreni, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din ţară. Banii au fost destinaţi achiziţiei de utilaj şi echipament pentru prelucrarea primară, ambalarea, refrigerarea, congelarea şi păstrarea cărnii.
O singură gospodărie ţărănească
Ultima poziţie în top zece este ocupată de gospodăria ţărănească „Mustaţă Lidia” din Căuşeni, cu subvenţii de 3,1 milioane de lei, în special pentru plantarea a 94 de hectare de viţă-de-vie.
Foarte aproape de locul 10 se găseşte compania Agromaxer din Criuleni, specializată în creşterea legumelor în sere, Alfa-Nistru din Soroca, unul dintre cei mai mari producători de conserve din ţară, dar şi Wetrade, unul dintre cei mai mari proprietari şi gestionari de terenuri agricole din Moldova.
În top 30 găsim şi compania Smart-Team, a cărei conducere este în prezent anchetată pentru că ar fi falsificat documentele depuse la AIPA, în care solicita subvenţii de 9,47 milioane de pentru înfiinţarea unei ferme de ovine.
„La cerere au fost anexate certificate de înregistrare a animalelor cu semne vădite de falsificare manifestate prin ştergerea datei naşterii, cât şi a numărului crotaliei. De asemenea, intenţionat a fost majorat costul animalelor importate de la întreprinderea Agro Solei din Bulgaria”, a declarat Petru Maleru, directorul AIPA, citat de Infotag.
Sanda Filat, proprietar de companie agricolă
Aproape de locul 40 se află compania Caravita Co, în jurul căreia se derulează un scandal pentru că ar fi beneficiat nejustificat de o subvenţie de 1,37 milioane de lei. Curios este că, deşi în mass-media se vehiculează că beneficiar ar fi nepotul ex-premierului Vlad Filat, AIPA anunţă că în anul 2013, beneficiar şi proprietar al companiei Caravita Co apărea Nadejda (Sanda) Filat, fosta soţie a liderului PLDM.
Între beneficiarii de subvenţii apare şi o altă companie controlată de rudele ex-premierului, Showbiz Management, care a primit în 2013 o subvenţie de 591.000 de lei pentru procurarea utilajului agricol.
Sunt favorizaţi producătorii mari
Economistul Viorel Chivriga consideră că volumul subvenţiilor acordate de stat agricultorilor este încă foarte mic şi, în plus, de aceşti bani beneficiază, de regulă, cei mai mari producători.
„Concepţia actuală de subvenţionare necesită a fi schimbată, pentru că ea duce la situaţia în care întreprinderile mari beneficiază de mai multe subvenţii decât cele mici, iar majoritatea banilor ajung în câteva raioane. În plus se atrage atenţie la dotarea agriculturii şi mai puţin la performanţele înregistrate de firmele beneficiare de subvenţii”, constată Chivriga.
În opinia economistului, embargourile impuse de Rusia arată elocvent că întreprinderile agricole din Moldova au un randament scăzut şi nu pot asigura o calitate a produselor ce ar permite exportul lor în statele UE.
„La distribuţia banilor foarte rar se ţine cont de rezultatele înregistrate de companii. Ar trebui să se facă evaluări ale rezultatelor şi să li se explice oamenilor de ce este nevoie de o astfel de procedură. Totodată, e nevoie de o informare mai bună a ţăranilor. Or, mulţi agricultori nici nu ştiu că ar putea aplica şi beneficia de subvenţii de la stat”, a mai precizat Viorel Chivriga.
Expertul mai susţine că în domeniul subvenţiilor avem nevoie de o adevărată revoluţie. „Cu actualul volum de subvenţii nu putem concura cu cei din UE. La fel e nevoie de modificat şi direcţiile prioritare de subvenţionare”, a adăugat Chivriga.
Datele AIPA relevă că în anul 2013, cea mai mică subvenţie, de 298 de lei, a primit gospodăria ţărănească Stegărescu I.I. din Teleneşti, pentru consolidarea terenurilor.
Cele mai eficiente asociaţii agricole
Aceleaşi date relevă că aproape o treime din totalul subvenţiilor le-au primit agricultorii ce fac parte din Asociaţia Uniagroprotect, circa 20% cei din cadrul Agroinform şi circa 15% le-au revenit gospodăriilor din cadrul Federaţiei Naţionale a Fermierilor.
În clasamentul unităţilor administrative lider este raionul Cahul, cu subvenţii de 38,56 milioane de lei, urmat la mică distanţă de raionul Edineţ, cu 38,3 milioane de lei. Pe locul trei se află UTA Găgăuzia, cu o sumă de 30,4 milioane de lei, pe patru – Soroca, cu 25,6 milioane, iar pe cinci – raionul Briceni, cu suma de 22,9 milioane de lei.
La coada clasamentului se află municipiile Chişinău şi Bălţi, cu subvenţii de circa un milion de lei, şi raioanele Basarabeasca, Nisporeni şi Rezina, cu subvenţii de 2,3, 3,2 şi 3,9 milioane de lei.
Sursa: Mold-Street.com
Comentarii