‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 28 martie, 2024
13.9 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriCota de 20% TVA pentru agricultori: avantaj sau pierdere?

Cota de 20% TVA pentru agricultori: avantaj sau pierdere?

‹ adv ›
‹ adv ›

În luna mai 2013 am publicat un material legat de aplicarea cotei de 20% a TVA la impozitarea producției de fitotehnie și zootehnie (toate produsele agrare). În ultimele zile se amplifică tensiunea dintre reprezentanții sectorului agrar și guvernare.

Găsesc oportun să republic o parte din acel material, deoarece actualitatea lui abia începe.

Pentru a avea argumente forte, în partea implementări cotei de 20% TVA la produsele agricole, recomand Guvernului și Ministerului Finanțelor să atragă atenție deosebită la mecanismul de aplicare și achitare a TVA la toate nivelele și verigile de intermediere.

Impozitarea producătorilor agricoli

În prezent, sistemul impozitar şi sistemul fiscal din Republica Moldova sânt instrumente ce frânează dezvoltarea domeniului agrar şi zootehnic[1]. Producţia agricolă din Moldova are unele particularităţi specifice, gestionarea corectă a căreia ar crea condiţii ca să fie solicitată pe pieţe imense. La compartimentul impozitul pe venitul contribuabililor agricoli, există foarte multe rezerve de funcţionare şi aplicare, inclusiv necesitatea lui. Exact în aceeaşi măsură, funcţionarea impozitului funciar trebuie modificat din rădăcini.

Legislația fiscală conţine grave carenţe la mecanismul de aplicare, calcul, achitare şi restituire a TVA la compartimentele:

‹ adv ›
  1. Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile;
  2. Valoarea impozabilă a mărfurilor importate;
  3. Modul de calculare şi achitare a TVA;
  4. Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale;
  5. Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate;
  6. Înregistrarea subiectului impozabil;
  7. Anularea înregistrării ca contribuabil TVA.

Ajustarea legislației fiscale în privința impunerii producției agricole ar scoate unele activităţii economice din ”umbră”.

Aplicarea Cota de 20% TVA la producția agricolă

Amendamentul la Codul Fiscal în care se modifică cota TVA de 8% cu 20% la producţia agricolă poate produce efecte politice şi economice.

‹ adv ›

Funcţionarea noilor cote ale TVA de 20% la producţia agricolă are mai multe efecte benefice asupra agricultorilor. Deşi producătorii agricoli sânt favorizaţi considerabil financiar de către stat şi prima verigă de intermediari, majoritatea lor nu înţeleg acest fapt. Mai jos vom explica natura acestor beneficii.

Conform modificărilor din 2013 la Codului Fiscal, statul se obliga să deburseze, în termen de 45 de zile, diferenţa valorii TVA dintre 20% şi 8%, adică 12% din 20 vor fi întoarse de către stat subiectului impozabil.

În acest sens, unica eroare care a fost comisă la elaborarea şi adoptarea de către Parlament este faptul că se aruncă pe umerii producătorilor agricoli sarcina TVA. Desigur, producătorii agricoli în toate statele duc cea mai cumplită lipsă de mijloace financiare în numerar. Şi aici vine şi statul, atunci când este necesitatea cea mai acută de lichidităţi financiare, să se achite acest TVA. Aceasta provoacă situaţii de criză în sectorul agrar şi, în rezultat, nemulţumiri ale producătorilor agricoli.

Care sunt alternativele?

Alte metode şi mecanisme ar uşura achitarea TVA imediat, însă aici trebuie de luat în considerare şi alte oportunităţi. Specificul comerţului moldovenesc cu produse agricole constă în formula ”ai livrat şi ai uitat”. Această teză nu a fost luată în considerare de către ”marii experţi” care au elaborat proiectul de lege ori poate a fost uitată intenţionat. 90 la sută din producţia agricolă este achiziţionată de către intermediari, care trece câteva verigi până la consumatorul final.

Toate modificările privind mecanismul de funcţionare a TVA la producţia agricolă trebuie să ţină cont de acest fenomen.

În rezultatul funcţionării TVA, bugetul de stat riscă să rateze venituri estimate, la 2,27 miliarde lei. Această sumă nu poate fi privită ca pierderi, ci ca subvenţii indirecte pentru agricultori din partea statului.

Cum va avea loc aceasta?

Toate sumele debursate de la stat vor fi distribuite în funcţie de volumul de vânzări a producţiei agricole. De aceea, fiecare producător agricol trebuie să demonstreze legalitatea livrărilor de producţie agricolă.

Ca efect, va fi asigurată o ieşire din umbră a unei mari părţi a producţiei agricole subterane. În caz contrar, furnizorul de producţie agricolă riscă să rateze valoarea bănească de 12% din totalul valorii producţiei livrate ilegal. Deci, de aceşti bani vor beneficia producătorii agricoli care vor înregistra valoarea impozabilă a livrării impozabile. În aşa fel, este de menţionat că, cu cît mai mari vor fi vînzările legale de producţie agricolă, cu atît mai multe debursări va primi din partea statului agricultorul.

Pentru explicarea acestui mecanism şi elucidarea calculelor, ca exemplu, s-au luat în calcul trei verigi:

  1. Producătorii agricoli
  2. Intermediarii de prelucrare a producţiei agricole şi comercianţii cu ridicata
  3. Reţeaua de comerţ cu amănuntul.

În calcule s-a luat volumul total al producţiei agricole, inclusiv spre export.

Pentru calcule au fost luate convenţional datele oficiale conform previziunilor indicatorilor macroeconomici pentru anul 2013 elaboraţi de către Ministerul Economiei Republicii Moldova. Potrivit acestor indicatori, în 2013, producţia agricolă va înregistra un volum de 24,9 miliarde lei.

Pentru comparaţie au fost considerare două scenarii:

Scenariul I – Cota nouă a TVA 20%

Cota de 20% la TVA aplicată la costul producţiei agricole, estimativ, va constitui 4,98 miliarde lei (20% x 24,9 miliarde lei : 100), dintre care 12% din cota de 20% al TVA statul se obligă să o reîntoarcă unităţilor agricole care au achitat TVA. Cota de 12 % returnată de către stat, estimativ, va constitui 2,988 miliarde lei. La prima verigă, bugetul de stat real va primi din TVA aplicat producţiei agricole 8%, ceea ce va constitui estimativ 1,992 miliarde lei.

În total cu celelalte două verigi, bugetul ar urma să primească TVA în valoare de 4,185 miliarde lei.

Scenariul II – Cota veche a TVA 8%

În cazul în care se aplică cota de 8% a TVA la producţia agricolă, bugetul de stat va trebui să primească suma TVA estimată în mărime de 1,992 miliarde lei (8% x 24,9 miliarde lei : 100).

În total cu celelalte două verigi, bugetul ar urma să primească TVA în valoare de 6,455 miliarde lei.

Efecte financiare benefice pentru producătorii agricoli:

  1. Diferenţa dintre primul şi al doilea scenariu (6,455 miliarde lei – 4,185 miliarde lei) constituie 2,27 miliarde lei, care se va debursa ca subvenţii indirecte de la stat.
  2. Un alt fenomen cu efect pozitiv pentru producătorii agricoli este că la momentul achitării de către cumpărător a livrării producţiei se achită şi TVA, care a fost achitată de către furnizor la momentul livrării impozabile.

O altă latură cu efecte negative ţine de Mecanismul de funcţionare a TVA, ce  distruge unele sfere din domeniul producţiei agricole. În acest sens, se cere o intervenţie absolut obligatorie pentru a adopta unele amendamente la legislaţia economico-fiscală. Fără aceste modificări, domeniul nominalizat va degrada în continuare.

Administrarea extrem de proastă a interacţiunilor dintre unele structuri ale statului provoacă pierderi ale TVA de miliarde lei şi distrug domeniul de producţie zootehnică şi a derivatelor acestora, care, de fapt, joacă rol decisiv pentru menţinerea sănătăţii populaţiei şi lichidarea riscului de îmbolnăvire.

Pierderile anuale ale bugetului de stat, provocate de cauza aplicării incorecte a mecanismului de funcţionare a TVA la unele tipuri de produse din producţia agricolă se cifrează la aproximativ 2,338 miliarde lei.

Volumul natural anual de producţie a laptelui, în Moldova, pe toate căile de producţie (gospodării casnice, fermieri, cooperative, alte tipuri), constituie aproximativ 565,0 mii tone. Din acest volum, spre prelucrare industrială se achiziţionează de către întreprinderile de prelucrare aproximativ 130,0 mii tone de lapte anual. În total, Republica Moldova are nevoie pentru consum intern anual aproximativ 1,6 milioane tone. În aşa fel, volumul deficitului de lapte necesar consumului intern constituie 905,0 mii tone. Dacă luăm în considerare laptele şi producţia de lactate, care astăzi se vinde prin reţelele de comerţ cu amănuntul, preţul mediu de vînzare a unui litru de lapte ajunge la 15,5 lei. Deficitul de lapte de 905,0 mii tone se acoperă de laptele produs din componente artificiale şi se livrează pe piaţa Republicii Moldova ca produs de lapte natural.

Modalitatea de calcul şi mecanismul de aplicare a cotei TVA pentru toate categoriile de plătitori TVA trebuie revăzută şi modificată în sensul aplicării corecte, pentru a elimina dubla sau tripla impunere cu TVA. În acest sens, trebuie de atras o atenţie deosebită noilor agenţi economici, care încă nu deţin categoria de contribuabil TVA şi ceilalţi care nu sînt înregistraţi ca contribuabili de TVA.

Mecanismul de înregistrare ca contribuabil de TVA a agenţilor economici nou înregistraţi din domeniul agriculturii îi aruncă în umbră

  1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru agenţii nou înregistraţi creează situaţii neconfortabile:
  2. TVA se aplică dublu sau triplu.TVA la transportul de materie primă (cazul importului/exportului de servicii de transport a materiei prime şi mărfurilor),
  3. Taxe vamale la serviciile de transport,
  4. Taxa vamală la TVA pentru serviciile de transport,
  5. TVA la TVA le momentul estimării valorii materiei prime în terminalul vamal,
  6. TVA ascuns la momentul facturării pe piaţa de desfacere.
  7. Baza impozabilă nu este corect prevăzută de Codul Fiscal pentru calcul.
  8. Mecanismul de atribuire a statului de contribuabil la plata TVA este incomplet şi conţine situaţii neclare uşor de interpretat dublu.
  9. Foarte mulţi din agenţii economici nou înregistraţi aplică activităţi ilegale din cauza mecanismului dificil de obţinere a statutului de plătitor TVA.

Pe de altă parte, din cauza condiţiilor inegale de activitate din partea unor monopolişti sau a plătitorilor de TVA, producţia agricolă a fermierilor agricoli nou înregistraţi, neplătitori de TVA, devine nerevendicabilă.

Cauza constă în faptul că nici un agent comercial cumpărător intermediar (angro) nu reia spre a distribui aceste mărfuri, fără a i se elibera aparte factura de TVA de 20% la bunurile livrate.

În acest caz, producătorul agricol este impus de situaţia de a ceda o parte considerabilă din venitul său în mărimea valorii TVA, în folosul agenţilor comerţului cu ridicata şi amănuntul.

Sancţiunile administrative pentru deţinătorii de terenuri agricole

Amendamentele aprobate de către Guvern în scopul aplicării sancţiunilor pentru neprelucrarea terenurilor agricole nu reflectă declaraţiile despre contracararea activităţilor speculative cu teren agricol.

În opinia mea, aceste modificări au fost aprobate în grabă şi vor provoca pe viitor efecte nefaste pentru deţinătorii de terenuri agricole:

  1. Modificările îi ating pe toţi deţinătorii de terenuri, indiferent de cine sînt ei şi calitatea acestora, mai ales pe proprietarii care deţin terenul în proprietate după privatizarea din 1993-1994. În acest caz, nu este clară situaţia în care sînt plasaţi deţinătorii de terenuri agricoli, care nu sînt speculanţi. Situaţia financiară, lipsa utilajelor şi a tehnicii agricole, condiţiile inechitabile de pe piaţa de desfacere a producţiei, constrîngerile fiscale şi administrative, preţurile mult mai mici din unele ţări vecine la aceeaşi producţie agricolă, accesul limitat la împrumuturi şi multe alte cauze stau la baza obiectivă de neprelucrare a terenurilor agricole.

În acest context, amendamentele la Codul Funciar şi CCA devin inechitabile şi vor provoca efecte nedorite.

  1. Modificările nu specifică ce înseamnă ”speculaţie de terenuri”, cine sînt speculanţii de terenuri, care este noţiunea şi natura acestora şi nu există definiţia lor. În acest caz, nu se poate vorbi despre aplicarea calitativă a viitoarelor amendamente la legislaţie doar pentru speculanţi cu terenuri.
  2. Modificarea articolului 29 din Codul Funciar trebuie să fie adus la condiţie pînă la urmă. Amendamentul care a fost introdus în alineatul doi al acestui articol ”rotaţia culturilor şi asolamentelor”. Spre exemplu, dacă un teren cu suprafaţa de 20 ha este deţinut de 20 de persoane fizice ori/şi juridice şi este parcelat cu diferite dimensiuni, cu diferite forme, cu diferite culturi, atunci cum poate fi respectată structura asolamentului? În acest caz, trebuie să fie prevăzut un mecanism prin care ar fi posibil acordul comun al tuturor proprietarilor/deţinătorilor sau care ar impune unele restricţii de rotaţie a culturilor.
  3. CCA Art. 117 nu este menţionat pentru cine. Pentru cei care cumpără în scopuri speculative sau pentru toţi.
  4. Articolul 398 alineatul 1 prim ”Comisia administrativă constată contravenţia prevăzută la articolul 117 alin. (3)”, iar Articolul 117 alin. (3) specifică ”Neîndeplinirea obligaţiei de distrugere a buruienilor de pe terenurile agricole”. Comisia administrativă examinează, iar pentru articolul 117 alin. (3), în plus şi mai constată. Nu este indicat mecanismul de constatare, ca şi în baza cărui document comisia administrativă examinează situaţia prevăzută de art. 117, alin (3). În acest caz, comisia administrativă trebuie să se deplaseze la faţa locului, pe adresa, unde este plasat terenul cu pricina şi documentează contravenţia. În aşa fel, reiese că unul şi acelaşi constată, examinează şi sancţionează. Aşa ceva, într-o ţară chiar cu minimum de democraţie, trebuie să fie inadmisibil.
  5. Speculaţia de terenuri poate avea şi efecte pozitive, deoarece circulaţia terenurilor ca marfă în interiorul ţării poate forma preţuri de piaţă reale, ca mai apoi să fie recunoscute de bănci ca gaj.

Articol de Gheorghe Costandachi – www.costandachi.eu

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii