Printre cei care au reușit să pună la punct o afacere profitabilă se numără agricultorii care cultivă cartofi în solar, scrie agro-business.ro. Recoltarea cartofilor noi se face în luna aprilie, când prețul este deosebit de avantajos.
Lucian Iaurum, un fermier de luat model
În comuna Peretu, din județul Teleorman, toată lumea cultivă cartofi. Pe toate terenurile din zonă se întind, nesfârșite, rânduri de cartofi. Unii dintre ei acoperiți cu folie, alții nu. Doar în curtea lui Lucian Iaurum cartofii cresc în solarii.
„În solariile din zonă lumea cultivă roșii, ardei, castraveți. M-am gândit că n-are rost să merg la concurență cu vecinii. Așa am început să mă gândesc ce altceva aș putea cultiva. Acum câțiva ani mi-a venit ideea cu cartofii“, povestește tânărul fermier.
După cum el însuși spune, de legumicultură se ocupă dintotdeauna. Totuși, nu face lucrurile ca pe vremea bunicilor, ci, dimpotrivă, aplică una dintre cele mai moderne tehnologii. Pare că în permanență se gândește cum să facă lucrurile mai bine, mai eficient. Dacă ar fi să sintetizez într-un singur cuvânt ce diferențiază ferma sa de cea a altora, aș spune management.
Lucian Iaurum are două solarii mari, de câte 1.000 m². Îmi spune, ca pe un lucru firesc, că și le-a construit singur. Unul în 2010, iar pe celălalt în 2015. Dar solariile nu au structură din lemn, așa ca majoritatea celor pe care le dețin micii fermieri. Sunt alcătuite din țevi și profile metalice și au o înălțime de până la patru metri. Lateralele sunt alcătuite din plasă foarte deasă, astfel încât să fie bine aerisite.
Cartofii românești, plimbați prin Polonia
Semănatul cartofilor s-a făcut pe 10 ianuarie. La plantare s-a făcut și o fertilizare cu îngrășăminte complexe. În principiu, acesta este singurul tratament care se face. Pentru că plantele se recoltează timpuriu și se află într-un mediu protejat, nu mai este cazul să se aplice și alte tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor, mi-a explicat fermierul.
Culesul recoltei este planificat în jurul datei de 20 aprilie.
„Estimez o producție de 3.500-4.000 kg/solar. Într-unul dintre solarii am cultivat cartofi Riviera, iar în celălalt, Carera. Primul soi este mai timpuriu. În schimb, al doilea este mai productiv și de calitate mai bună. Beneficiile pe care Riviera le aduce pentru că iese mai devreme sunt compensate de Carera prin diferența de preț datorată calității superioare“, spune Lucian Iaurum.
În ceea ce privește desfacerea, la cantitățile pe care le obține nu-și face prea mari probleme.
„Anul trecut, a venit un camion din Polonia la poartă și mi i-a luat direct de acasă. Pe urmă am aflat, de la șofer, care era român, că trei zile mai târziu i-a adus înapoi, la supermarketurile din țară, după ce fuseseră curățați, tăiați și ambalați în Polonia“, își amintește el. „Am încercat și eu să-i dau la supermarket. Acum doi ani am lăsat o ofertă, cu toate datele care trebuiau. Mi-au spus că o să mă caute ei. Încă nu m-au căutat“, completează, cu un umor amar.
Inteligența, cel mai prețios capital
Rezultatele gândirii născocitoare a tânărului se văd la tot pasul, prin mica fermă. În al treilea solar, mai mic, sunt plantate răsadurile care vor sluji înființării culturii a doua din solariile mari. Și pentru că este spațiu suficient, mai sunt și răsaduri pentru vânzare. Cresc acolo țelină, roșii și ardei. Dar cea mai mare parte este ocupată de ghivece cu petunii curgătoare. Peste 1.300. „Cu banii de pe ele îmi recuperez cheltuielile pentru încălzire“, explică proprietarul. Ideea i-a venit în urmă cu cinci ani. Lucian Iaurum este un mare iubitor de flori. De aceea, le cultiva și iarna, în solar, pentru că „tot era încălzit.“ Și de aici până a le cultiva și pentru vânzare n-a mai fost decât un pas.
Încălzirea o face cu sobe cu rumeguș. Dar și aici este o găselniță. Până de curând, folosea patru sobe pentru un solar. Acum se descurcă cu una singură, căreia i-a montat un ventilator ce face aerul cald să circule cu presiune mai mare pe burlanele ce înconjoară solarul.
Printre alte lucruri pe care le face pentru ca lucrurile să meargă mai bine este și pauza pe care o dă pământului. Ar putea să rotească trei culturi în fiecare an. A preferat să se mulțumească cu două, ca să lase pământului o pauză. „Altfel cred că s-ar secătui prea rău. Nu mai spun de boli și dăunători…“. Și, apropo de boli, la fiecare patru ani sterilizează pământul cu diferite produse destinate acestui scop.
„Odată am pierdut o cultură și așa am învățat. Câteodată trebuie să mai și dai cu capul de pragul de sus“, glumește tânărul.
Și la cartofii pe care-i cultivă pe cele două hectare pe care le are în câmp, în spatele curții, ca și la roșiile și ardeii din cultura a doua folosește tehnologii mai puțin obișnuite la noi. De exemplu, în loc de insecticide, preferă să folosească prădători. Aceștia sunt insecte de diferite soiuri care se hrănesc cu larvele sau ouăle dăunătorilor din culturi.
„Din punct de vedere financiar câștigul se vede prin eficiența pe care o au. De regulă, tripsul este foarte rezistent și necesită mai multe tratamente. La prădători însă nu are cum să reziste. De aici rezultă avantajul. De aici și din faptul că nu mai folosim substanțe chimice care pot pătrunde în plante“, consideră fermierul.
Clasice, în fermă, sunt doar tractorul micuț, plugul pentru cartofi și mașina de spălat cartofii.
La final, în loc de concluzii, nu putem decât să subliniem, încă o dată, că Lucian Iaurum este un exemplu despre cum un fermier, dispus să investească inteligent, poate obține câștiguri bune din ferma sa.
Alexandru GRIGORIEV
Revista Agrobusiness nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 18-19
Comentarii