‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 28 martie, 2024
17.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriDespre mafia piețelor agricole din Moldova

Despre mafia piețelor agricole din Moldova

‹ adv ›
‹ adv ›

Mafia piețelor agricole distruge dozat sectorul agrar din Moldova. În ultimii 18 ani nu s-a întreprins nimic pentru a elimina flagelul de îmbogățire pe spatele țăranilor și exploatarea lor.

Pe parcursul ultimilor două săptămâni, am studiat situația pe piața agricolă, atât cea cu ridicata, cât și cea cu amănuntul. Cu toate embargourile impuse de Rusia și imposibilitatea producătorilor moldoveni de a exporta producția crescută pe piața europeană, din cauza marketizării reduse și incorecte, totuși ”neghiobismul” culturii de piață, în Moldova, este înrădăcinat foarte adânc și practic nu se văd nici semne de înviorare.

În ultimele 2 săptămâni, am asistat procesul de desfacere a producției agricole, în așa numitele piețe angro din Chișinău.

La toată lumea normală, am în vedere țările comunității europene, piața se începe dimineața, iar procesul de aprovizionare a tuturor unităților de comerț se face continuu.

În Moldova există două nivele de comerț:

  1. Cei care își vând producția noaptea, divizându-se în două categorii: vânzători de producție agricolă de proveniență străină și restul toți ceilalți, care cresc legume și fructe autohtone. Primii, vând marfa importată la prețuri de 2-3 ori mai mari, decât cele de import, iar producătorii moldoveni, fiind impuși de mafia pieței, își vând producția noaptea, deoarece ziua nu au loc în piețe sau sunt impuși să-și vândă producția la preț derizoriu.
  2. Cei care vând liber ziua în piețele orașului, tot felul de legume și fructe ce au reușit să le cumpere noaptea la preț angro, de import și autohtone. Aceștia, ziua, invadează toate străzile, sectoarele în tot Chișinăul. Comercializează, care pe tarabe improvizate, care pe trotuarele orașului, care pe la colțuri de casă, în ogrăzile cartierelor, la colțuri de stradă, etc.

Analizând cu atenție situația, procesul și fenomenul în sine, au fost făcute concluzii uluitoare.

‹ adv ›

Prețurile cu care sunt impuși fermierii și țăranii să-și vândă producția sunt de nimic. Iar pe piață toate fructele și legumele autohtone se vând ziua la preț de 3-5 ori mai mari decât cele, cu care le propun fermierii și țăranii.

Spre exemplu, un kilogram de ardei dulci, după orele 12 de noapte, în așa numitele piețe angro improvizate, poate fi procurat la un preț de 3-5 lei, iar ziua în piețe și magazine poate fi procurat la preț de 12-18 lei, în funcție de locul plasării pieței sau unității de comerț în oraș. La sfârșitul lunii august roșiile noaptea costau între 2-3 lei, ziua 12-17 lei, astăzi, piersicile noaptea costă între 3-4 lei, ziua între 15-20 lei, strugurii noaptea între 2-4 lei, ziua între 12-20 lei, prunele noaptea între 2-3 lei, ziua între 8-14 lei, castraveții noaptea între 4-6 lei, ziua între 15-20 lei, verdeața noaptea între 50 de bănuți și 1 leu, ziua între 3-6 lei, merele noaptea între 2-3 lei, ziua între 8-14 lei, pepenii noaptea 1,0-2,0 lei, ziua între 5-7 lei, etc.

Exact aceiași se întâmplă și cu toate celelalte tipuri și categorii de produse alimentare, fie de import sau autohtone.

‹ adv ›

După cum vedem, practic pe piața fructelor și legumelor există o rezervă a prețurilor de minimum 50% . Aceasta înseamnă că volumul vânzărilor ar putea crește minimum de două ori, iar în unele cazuri chiar de 3 ori.

Din discuțiile cu cumpărătorii am reținut că peste 65% din ei cumpără cel mult o treime din necesarul coșului de legume și fructe pentru familie. Motivele principale  sunt venitul mic și prețurile mari la legume și fructe.

Toată populația indică la faptul că, chiar dacă pe piață există o situație de suprasaturare cu produse agricole, totuna prețurile nu scad. Chiar dacă moldovenii nu au unde își vinde producția peste hotare, din cauza embargoului rusesc, care a format stocuri foarte mari de producție agricolă, totuna prețurile stau neclintite.

Și Moldova, cu economie de piață recunoscută, tinde să afirme funcționalitatea criteriilor de piață. În realitate, nici în cele mai sălbatice piețe nu există situații de felul celor moldovenești.

Seara după închiderea piețelor pot fi observate grămezi de legume aruncate și stricate, care nu s-au vândut.

În ce secol trăiește Moldova?

În situația, când 95% din pensionari și invalizi, aproximativ un milion de oameni din Moldova, nu-și pot permite, înafara de lapte și pâine socială, să-și cumpere nimic, alții aruncă produse, atât de necesare unor categorii de populație.

Vina, total o poartă cei, de care ține administrarea acestor procese, administrația piețelor, ministerul economiei, ministerul muncii, agenția de protecție a consumatorului, etc.

Deoarece Moldova nici pe departe nu întrunește criteriile unei economii de piață funcțională, ci numai mimează aceste noțiuni la nivel de guvern, sunt de părere că statul ar trebuie să țină aceste fenomene sub control. Așa fenomene economice reduc din competitivitatea economiei în general, influențează nivelul de producție, descurajează producătorii autohtoni de a desfășura activități economice în agricultură și respectiv, de a investi în acest sector foarte sensibil al economiei naționale.

Aceste fenomene influențează negativ atractivitatea domeniului agrar din Moldova pentru investitorii străini.

Prin urmare, în Republica Moldova se cere creată o structură autonomă și independentă, care ar avea și misiunea de monitorizare a prețurilor, eliminarea multiplelor verigi de intermedieri între producătorii de produse agricole și consumatori.

Imediat s-ar soluționa trei mari probleme:

  1. Producătorii agricoli nu s-ar confrunta cu problemele de desfacere și și-ar majora volumele de producție.
  2. Prețurile s-ar  reduce semnificativ, iar volumele de vânzări ar crește de câteva ori.
  3. Ar crește accesul la o alimentare sănătoasă a tuturor categoriilor de cetățeni moldoveni.

Atâta timp, cât la guvernarea Chișinăului se vor afla persoane totalmente incompetente, piețele din Republica Moldova vor fi deținute de persoane dubioase cu protecție politică, țăranii vor degrada. Astăzi majoritatea din ei prelucrează pământul cu caii.  Dacă situația va continua, atunci peste câțiva ani prelucrarea terenurilor ar putea fi efectuată ca în comuna primitivă.

Sursa: Blogul lui Gheorghe Costandachi

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii