- Advertising -
Bayer
- Advertising -

Investesc sute de mii de lei în agricultură, apoi pierd totul într-o singură zi din cauza grindinei, înghețului sau a altor calamități naturale. Agricultorii moldoveni nu își asigură aproape deloc recoltele, chiar dacă autoritățile au creat un fond prin care subvenționează 50 la sută din suma poliței de asigurare. Astfel, circa o treime din cele 50 de milioane de lei alocați în acest scop anul trecut au rămas nevalorificați. În timp ce autoritățile dau vina pe indiferența producătorilor agricoli, aceștia, la rândul lor, spun că procedura e birocratizată, iar recompensele acordate de companiile de asigurări nu le acoperă nici pe departe cheltuielile.

Video: Doar 2% din suprafețele agricole ale Republicii Moldova sunt asigurate

Fermier: „Banii din asigurare mi-au acoperit doar o treime din pagubă”

Vasilina Șișina din satul Cobusca Veche, Anenii Noi, și-a lansat o afacere în agricultură acum zece ani. Ea cultivă legume în sere și pe teren deschis, iar câteva soiuri de castraveți, roșii și ardei pe care le-a selecționat sunt certificate în Federația Rusă. În această perioadă a apelat o singură dată la serviciile unei companii de asigurări, chiar dacă recunoaște că riscurile sunt foarte mari în condițiile climaterice ale Republicii Moldova. Această primă experiență s-a dovedit a fi una negativă, astfel încât, în anii următori, a preferat să lase lucrurile în voia sorții: „Noi, agricultorii, muncim cu gândul la cel de sus…”.

Vasilina Șișina are o afacere în domeniul agriculturii în satul Cobusca Veche, r-nul Anenii Noi

Ea recunoaște că zăpada din aprilie curent a făcut-o să se gândească din nou la asigurarea riscurilor, dar spune că ar apela la o companie specializată doar dacă procedura ar fi simplificată. În anul în care s-a asigurat, vara a fost grindină, iar iarna — zăpadă abundentă.

„Patru sere au fost afectate serios, am vrut să asigur măcar ceea ce a mai rămas. Însă compania mi-a recuperat numai în jur de 30 la sută din pierderi. Și asta am obținut cu nervi și o grămad de timp pierdut. Te trimit dintr-un birou în altul, mereu nu ajunge ba un document, ba altul. Procedura trebuie simplificată. Trebuie să existe o comisie care să examineze situația pe teren, să constate pierderile, să le certifice și să nu poarte oamenii pe drumuri”, susține Vasilina Șișina.

Numărul celor care recurg la asigurări rămâne infim. Astfel, anul trecut doar 87 de fermieri și-au procurat prime de asigurări, din cele peste 402 mii de întreprinderi în sectorul agro-alimentar, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul Agriculturii: Nu se asigură pentru că știu că statul oricum îi despăgubește

Începând cu anul 2010, autoritățile de la Chișinău subvenționează prime de asigurare pentru riscuri legate de calamități naturale precum secetă, grindină, inundații, furtuni sau îngheț. Printre culturile subvenționate sunt sfecla de zahăr, porumbul, floarea soarelui, soia, tutunul, legumele, grâul, rapița, strugurii, fructele. De asemenea, pot fi asigurate și fermele de animalele și păsări. Print-un fond creat în acest scop, Guvernul s-a angajat să acopere jumătate din suma pe care urmează să o achite pentru asigurare antreprenorii. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, acest fond rămâne nesolicitat. Agricultorii nu se grăbesc să-și asigure munca. Suprafața terenurilor asigurate în cazul viilor și livezilor, de exemplu, nu atinge nici 2 la sută.

Marin Mortean, șef al Direcției dezvoltare rurală, statistică agricolă și marketing din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, spune că în anul 2016 valoarea totală a asigurărilor pentru cei 87 de agenți economici care au beneficiat de subvenții se ridică la 22, 64 mln de lei, statul subvenționând jumătate din această sumă, adică 11, 23 mln de lei. În total, în acest scop, au fost prevăzuți 50 mln lei, iar banii care au rămas nevalorificați au fost utilizați de minister în alte scopuri.

Marin Mortean susține că an de an pe lista celor care își asigură bunurile sunt, în mare parte, aceiași producători agricoli. Funcționarul nu are o explicație pentru faptul că numărul celor care caută să se asigure e atât de mic. Unul dintre motive ar fi, potrivit lui, că în caz de cataclisme naturale, statul oricum compensează daunele pe care le suportă agricultorii.

Expert: Vina e, în egală măsură, a ministerului, a agricultorilor și a sectorului bancar

Potrivit Tatianei Savva, expert economic la ”Expert grup”, problema ratei scăzute de asigurări în agricultură are mai multe cauze, iar vina o poartă, în egală măsură, ministerul și agenții economici:

„Una din cauze este costul destul de înalt al asigurărilor, chiar dacă statul acoperă jumătate din cheltueili. Pentru un om de afaceri este greu să scoată din buzunar 300–500 de mii de lei, mai ales dacă se gândește că acest risc ar putea nici să nu se întâmple. Mai este un aspect — cum se declară prețul recoltei. Asta înseamnă că agricultorii trebuie să renunțe la vânzarea la negru, trebuie să aprecieze foarte corect care este prețul produselor agricole. De exemplu, cel mai mic preț al mărului a fost 5 lei per kilogram angro, dar la noi oamenii declară la vamă 2 lei 35 pentru un kilogram. Respectiv, roada viitoare este asigurată pentru acest preț declarat. În aceste condiții, atunci când li se întorc banii desigur că investițiile depășesc cu mult despăgubirile de la compania de asigurare. O altă problemă este lipsa accesului la informație. Totodată, ministerul nu are o strategie de reacție la gestiunea riscurilor, or, noi am vorbit despre asta încă în anul 2012. Între timp am avut secetă, inundații, dar nu am avut niciodată un plan de analiză prin care să înțelegem ce s-a întâmplat, care au fost cauzele și ce s-ar fi putut face mai bine”.

În viitor, Ministerul Agriculturii ar putea obliga agricultorii să-și asigure culturile

Asigurarea împotriva calamităților naturale ar putea deveni obligatorie, dacă un proiect de lege propus de Ministerul Agriculturii și Indistriei Alimentare va fi aprobat de Parlament. Ministerul propune crearea Casei Naționale de Asigurări în Agricultură. Astfel, fermierii ar putea fi obligați să-și asigure terenurile, aşa cum toţi cetăţenii sunt obligați, de exemplu, să-și cumpere polița de asigurare medicală. Marin Mortean afirmă că practica este pe larg răspândită în țările europene.

Majoritatea agricultorilor care își fac asigurare sunt din nordul țării. Fenomentul se explica prin faptul ca aproximativ 70% din totalul terenurilor agricole consolidate se afla in aceasta regiune. Prețul primei de asigurare diferă în funcție de tipul de asigurare și tipul de cultură asigurată. De exemplu, în cazul plantațiilor mutianuale pomicole, prețul unui hectar asigurat constituie 1000–1500 de lei, sumă din care statul achita 50 la suta. Anul trecut, peste 70 la sută din sumele pentru asigurări au revenit sfeclei de zahăr, aceasta fiind urmată de porumb, grâu, porumb, soia.

Text, video, foto: Agenția de presă „New Project Media”

- Advertising -
Agroprofi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here