La început a fost un hobby, dar pe parcurs s-a transformat în afacere. Afacere cu „faraoni” și „japoneze”, care i-a determinat pe soții Buzilan din Satul Nou, raionul Cimișlia, să-și dezvolte, chiar și în condițiile actualei crize, o mică afacere care, într-un timp record, le-a adus un profit mare. Acum, când au simțit că se poate, crescătorii de prepelițe stau cu gândul la piețele europene.
Soții Aurel și Valentina Buzilan din Satul Nou, raionul Cimișlia, au pus pe picioare, în decursul unui an și jumătate, o afacere cu prepelițe. La început, cei doi s-au aventurat într-o glumă, la îndemnul fiului lor Viorel, din dorința de a avea un hobby și de a-și diversifica nițel preocupările lor pentru grădinărit. Mai târziu, însă, când au văzut că le iese, au investit toți banii câștigați din vânzarea legumelor în construcția spațiilor pentru creșterea prepelițelor, a bateriilor, în procurarea unui incubator performant pentru scoaterea puilor și în construcția unui abator pentru sacrificarea prepelițelor.
„Am cumpărat mai întâi 60 de capete de la un fermier din Bardar, dar, fiindcă nu am știut cum să le transportăm, am ajuns acasă doar cu 50. Multe secrete le-am învățat pe parcurs, din internet. A început să ne placă și am mai procurat un lot de 90 de prepelițe de două săptămâni și alte 120 de prepelițe adulte, de patru săptămâni”, povestește Aurel Buzilan.
„Foarte greu ne-a fost la început, când încă nu știam exact rețeta echilibrată a hranei necesare pentru creșterea acestui fel de păsări. Am avut noroc și am furat secretul de la un alt crescător, achitând bineînțeles și o sumă simbolică pentru această informație prețioasă. Dacă rețeta furajului nu corespunde, prepelițele cresc greu sau se ouă slab. Există furaje pentru prepelițe ouătoare și pentru cele de carne. Acum, când am experimentat și am pătruns în „culisele scenei” acestei afaceri și avem deja la mână tehnicile testate cu succes la creșterea prepelițelor, am adoptat patru feluri de rețete, fiecare din ele având premixul său”, își completează soțul intrând în amănunte, dar fără dedesubturi, Valentina Buzilan.
Delicatese pentru localuri selecte
Dacă, la început, fermierii din Satul Nou creșteau ouă și carne pentru propriul lor consum, când a apărut surplusul de astfel de produse, s-au orientat spre piața locală, după care și spre cea din Chișinău. La momentul când au început a se ocupa cu creșterea prepelițelor, pe piața din sudul țării nu prea aveau concurență, căci, din necunoaștere, cu greu dacă se găsea vreun împătimit care să se aventureze în dezvoltarea acestei afaceri rentabile cu riscuri minime. Atunci vindeau oul cu un leu și era foarte rentabil. Așa că nu s-au gândit mult și au procurat un incubator simplu ca să-și poată scoate puii lor de prepeliță și pentru a extinde numărul de capete.
Au ajuns să aibă, în scurt timp, în gospodăria lor circa 4-5 mii de păsări. Astfel încât au fost nevoiți să caute la modul cel mai serios unde să-și vândă producția. Au apelat la intermediari care, deși le ofereau un preț mai mic pentru ouă, de 60-70 de bani, le garantau o piață permanentă de desfacere. Soții Buzilan livrau săptămânal câte 4-5-6 mii de ouă de prepeliță în unitățile comerciale din Cimișlia și Chișinău, fiind prezenți și în continuare pe piața agroalimentară din Cimișlia.
Aurel Buzilan spune că s-au orientat din start pe creșterea prepelițelor pentru ouă, pentru că beneficiile cărnii de prepeliță sunt încă prea puțin cunoscute de consumatorii locali. „Cimișlienii, nu se știe din care motive, dau preferință în principal cărnii de porc, care este una nesănătoasă. Iar în capitală, deși lumea a început să aprecieze carnea de prepeliță, piața este monopolizată. În plus, piețele mari impun și cerințe mai mari, de aceea, am pornit construcția unui abator care să ne permită răcirea și vacuumarea producției conform standardelor de comercializare și de calitate. Căci în zona de sud nu există abatoare speciale pentru sacrificarea prepelițelor, care ar certifica producția de carne a crescătorilor acestui tip de păsări”, menționează fermierul.
Totuși, acesta se laudă că are deja formată, în centrul raional, clientela sa, pentru care taie păsări la comandă, comercializând carnea de prepeliță la prețul de 125 de lei kilogramul.
Următorul obiectiv: piața europeană
Deși lucrurile evoluau pozitiv, criza care s-a aprofundat și fluctuația din ultima perioadă a cursului euro le-a cam dat peste cap planurile. Vânzările au scăzut esențial, iar situația incertă de pe piața financiară și cea economică i-a făcut pe Aurel și Valentina Buzilan să reducă substanțial numărul de prepelițe până la 1500 de capete. Acum, vând pui în loc de ouă, pentru că e mai convenabil. „Decât să dai oul la intermediari cu 60 de bani, mai bine scoți pui de prepeliță și îl vinzi fiecare la prețul de 4-5 lei. Pornind de la aceste considerente, am achiziționat un incubator mai performant, care ne salvează”, spune fermierul de la Satul Nou.
Mai ales că, după spusele lui Aurel Buzilan, moldovenii încă nu cunosc ce înseamnă cifra „0” cu care este marcat fiecare ou de prepeliță produs de el. Marcajul zero vine să-l informeze pe cumpărător că este vorba de un ou crescut în mod natural, în condiții pur ecologice, ceea ce ar trebui să-l facă să fie foarte solicitat.
Din necunoaștere, dar și din lipsă de bani, moldovenii preferă totuși mai mult ouăle de găină, care sunt la același preș, dar mult mai mari. Însă valoarea nutritivă a oului de prepeliță este de trei până la patru ori mai mare decât a oului de găină. Oul de prepeliță conține 13 la sută proteine, comparativ cu 11 la sută în oul de găină, 140 la sută vitamina B1, comparativ cu doar 50 la sută în oul de găină și de cinci ori mai mult fier și potasiu.
Deși s-ar părea că, dacă nu ai piață de desfacere, pierzi interesul și te dezici, acest lucru nu se referă, în cazul nostru, și la soții Buzilan. Chiar dacă întâmpină pentru moment anumite greutăți, care îi împiedică să-și dezvolte în continuare afacerea, ei nu au de gând să se lase de ea. Visul lor se îndreaptă ambițios către posibilitatea de a accede pe piețele externe. Și, oricât ar fi de straniu, sunt gata să-și asume toate riscurile, numai ca să treacă la un nivel mai înalt, de la o mică afacere rurală la business pe picior mare.
Tocmai din aceste considerente, fondatorii societății comerciale „Valaurel–Com” SRL, Aurel și Valentina Buzilan, au profitat de ocazie și au devenit rezidenți ai Incubatorului de Afaceri din Cimișlia. Participă activ la tot felul de seminare și instruiri și speră că, prin intermediul acestei structuri nou-formate, vor putea accesa un program de granturi care le va permite să-și extindă afacerea cu prepelițe.
Material realizat de Gazeta de Sud în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
Comentarii