În foto: Răsad de legume altoite // sursa: fructul.md
- Advertising -
Bayer
- Advertising -

Producerea legumelor în teren protejat în sistem de monocultură are un efect negativ asupra mediului de cultivare, calităţii produsului şi productivităţii speciilior legumicole. Mai mulţi autori semnalizează creşterea gradului de agresivitate al bolilor cauzate de o serie de patogeni, care se păstrează în sol (Pythium sp., Phytophthora sp., Rhizoctonia sp. Fusarium, Helminthospor-ium, Verticilium, şi alte boli) în teren protejat, drept rezultat al cultivării uneia şi aceeaşi specii pe acelaşi teren.

Cultivarea repetată a legumelor în solul din seră conduce frecvent la răspândirea nematozilor, cu care este greu de luptat utilizând metoda termică sau chimică.

Altoirea răsadurilor de legume este considerată ca fiind metodă alternativă de sporire a rezistenţei plantelor la boli şi dăunători. Ea mai are insă un şir de alte avantaje: sporeşte toleranţa plantelor la stresul creat de condiţiile nefavorabile de creştere sporeşte productivitatea, permite cultivarea legumelor in condiţiile in care există multe săruri sau solutii de nutriţie in sol.

În Moldova primele incercări de altoire a răsadurilor de legume au fost efectuate in 2003-2004 la compania Ecoplantera SRL. Această metodă de producere a răsadurilor a găsit o răspândire mai amplă în 2008-2009. Rezultatele ştiinţifice efectuate de savanţii de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (dr. Vladimir Conovali, catedra de Legumicultura) sunt implementare cu succes in condiţii de producere din ţara noastră.

Tehnica şi metodele de altoire a răsadurilor de legume

Altoirea răsadurilor de legume este realizată in mod manual, mecanizat, sau cu roboţi care indeplinesc această lucrare in mod semi-automat sau complet automat. Altoirea manuală a răsadurilor este cea mai veche metodă şi rămâne a fi destul de răspândită şi până in prezent in pofida progresului tehnologic şi apariţia maşinilor de altoit. Metoda manuală este practicată şi până la moment datorită costurilor mici de investiţii, flexibilităţii in alegerea vizuală a plantulelor de portaltoi şi altoi cu diametrul potrivit. Metoda manuală are şi unele dezavantaje: necesită braţe de muncă cu deprinderi bune de manipulare ale plantelor, de efectuare a tăierilor, de fixare a bandajului sau a clamei, etc. La altoirea manuală va fi necesară o masă cu suprafaţa curată şi dezinfectată, un briceag foarte ascuţit (sau o lamă, un bisturiu) şi material de fixare a altoiului şi portaltoiului.

FOTO: seminte-ingrasaminte-turba.ro

Metodele de altoire utilizate pentru răsadurile de legume pot fi grupate în:

  • altoirea prin partea apicală;
  • altoirea laterală.

Cea mai răspândită metodă de altoire apicală este altoirea la masă prin „copulaţie simplă apicală”. Majoritatea roboţilor folosesc metoda de altoire „copulaţie simplă apicală”. Această metodă permite automatizarea completă a operaţiilor tehnologice in procesul de altoire. Metoda este foarte productivă, se realizează uşor, iar muncitorii capătă deprinderi foarte repede. Metoda presupune insă o atenţie deosebită acordată menţinerii microclimei in perioada postaltoire. Altfel, riscul de pierire a plantelor este foarte mare. Metoda este utilizată cu succes şi la altoirea manuală. Tehnica altoirii prin „copulaţie simplă apicală” prevede folosirea plantulelor de altoi şi portaltoi, care au tulpina cu diametrul egal. Poate fi folosită şi pentru cele mai mici răsaduri.

Tehnica altoirii cuprinde câţiva paşi:

  1. Se aleg plantule de altoi şi portaltoi cu diametre egale.
  2. Altoiul şi portaltoiul se taie cu lama strict orizontal sau sub un unghi simetric la ambele plante. Cea mai eficientă este metoda de copulaţie la nivelul frunzelor cotiledonate a portaltoiului. Portaltoiului i se face o tăietură sub un unghi de 45°, incepând de sub o frunză cotiledonată şi se duce spre partea opusă a tulpinii. După detaşarea părţii superioare a plantei pe portaltoi rămâne o frunză cotiledonată.
  3. Tulpina altoiului se taie la 2,0-2,5 cm mai jos de frunzuliţele cotiledonate, sub acelaşi un unghi de 45°.
  4. Altoiul se suprapune peste portaltoi, astfel incât tăietura să coincidă.
  5. Locul altoirii se fixează cu bandaj sau clame. Plantele după altoire sunt foarte slabe, iar clama cu altoi poate aluneca de pe portaltoi. Pentru a preveni acest fenomen, Iângă planta altoită se infige un bastonaş de lemn sau masă plastică de care este fixează clama cu planta. ln ultimul timp, tuburile din polimeri folosite la fixarea plantelor după altoire sunt foarte răspândite. La folosirea tuburilor se taie portaltoiul, pe portaltoi se imbracă tubul, lăsând jumătate din lungimea lui mai sus de tăietura pe portaltoi, se taie altoiul şi se introduce in tub până la contopirea deplină cu tăietura de pe portaltoi. Tubul are tăietură longitudinală şi se poate dilata pe măsura creşterii în grosime a tulpinii. Mai târziu, către momentul transplantării răsadului tubul cade de pe plantă. Tuburile se folosesc cel mai des la altoirea răsadurilor de tomate cultivate în palete celulare.
  6. Planta altoită se transferă in spaţii special amenajate pentru menţinerea microclimei după altoire.

Îngrijirea răsadului după altoire

Procesul de altoire trebuie realizat într-o zonă bine amenajată, umbrită, fără vânt, în condiţii fitosanitare bune. Înainte şi după altoire, plantele vor fi supuse aclimatizării. Pentru aceasta, altoiul şi portaltoiul se expun la soare, cu câteva zile înainte de altoire. Irigările vor fi moderate, pentru a preveni alungirea sau creşterea rapidă a plantelor în perioada de altoire. Astfel va fi asigurat un procent mai mare de supravieţuire al plantelor după altoire. În procesul de altoire nu se va admite uscarea tăieturii. Altoiul şi portaltoiul se suprapun imediat după efectuarea tăieturii sau se unesc strâns (dar fără a deteriora ţesuturile) cu zona proaspăt tăiată. După amplasarea bandajului sau clamei, răsadul se transferă în secţia de revigorare după altoire. Primele 2-3 zile după altoire, plantele se vor menţine la o temperatură de aproximativ +30°C şi o umiditate relativă a aerului înaltă – 95%. Spaţiul în care se află răsadurile în primele zile după altoire, trebuie să fie izolate de razele solare, de exemplu, sere umbrite sau tunele special amenajate în interiorul serei, cu sistem autonom de încălzire şi sporire a umidităţii aerului.

După aceasta, intensitatea luminii se măreşte treptat, iar temperatura şi umiditatea se ajustează la nivelul optim pentru specia altoită. Până la începerea concreşterii şi formării calusului vor fi necesare aproximativ 4-5 zile pentru răsadurile altoite prin partea apicală şi 5-6 zile pentru răsadurile altoite prin partea laterală. Înainte de plantarea răsadului altoit va fi aplicată procedura tradiţională de călire a răsadurilor. La plantarea răsadului altoit locul altoirii trebuie să fie mai sus de suprafaţa solului.

© Buletin inovaţional pentru producătorii de legume editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).

- Advertising -
Agroprofi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here