În luna septembrie temperatura medie lunară a aerului este cu 4-5ºC mai joasă față de luna august şi variază între +14ºC în raioanele de nord ale țării și +17ºC în cele de sud. Din punct de vedere meteorologic, anotimpul de vară continuă în medie pînă la 12-23 septembrie, cînd temperatura medie zilnică trece prin valoarea de +15ºC în direcţia scăderii ei.
Cea mai rece lună septembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1996, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +10,8ºC (Briceni) şi +13,3ºC (Comrat).Cea mai caldă lună septembrie a fost în anul 1994, cînd temperatura medie lunară a oscilat în teritoriu între +18,4ºC (Briceni) și +20,8ºC (Comrat, Cahul).
Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii au oscilat în teritoriu între +2..+4ºC (1977) şi +25..+27ºC (1946, 1952). Minima absolută a temperaturii aerului pentru toată perioada de observații constituie -6,3ºC (Soroca, 29 septembrie 1977), iar la suprafaţa solului – -9ºC(Bălţata, 29 septembrie 1977). Maxima absolută a temperaturii aerului a atins +37,3ºC (Chişinău, 9septembrie 1946).
Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +25°C și mai mult constituie în mediepe teritoriu de la 5 zile (Briceni) pînă la 11 zile (Tiraspol), iar maximul înregistrat este de 27 zile(Cahul, 1994). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30°C și mai mult constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar maximul absolut este de 10 zile (Ceadîr-Lunga, 1963).
În luna septembrie sunt posibile îngheţuri. Cele mai timpurii îngheţuri la suprafaţa soluluis-au semnalat pe 8 septembrie 1953 (Camenca, Rîbniţa, Bravicea, Corneşti, Comrat), cu intensitatea depînă la -1,6ºC, în aer – pe 17 septembrie 1952 (Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova), cu intensitatea depînă la -2,5ºC.
Suma precipitaţiilor căzute pe teritoriul țării în luna septembrie constituie în medie 35-58 mm, iar numărul de zile cu precipitaţii alcătuieşte circa 6-8 zile. Însă au fost ani cînd pe parcursul lunii în unele raioane precipitaţii nu s-au semnalat (1982, 2005). Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins 359 mm (Sîngerei, 1996), iar cea mai mare cantitate zilnică – 153 mm (Leova, 6 septembrie 2001).
În luna septembrie sunt posibile descărcări electrice şi ceaţă – circa 2 zile.
În unii ani către sfîrşitul lunii septembrie poate cădea prima zăpadă (Briceni, 27 septembrie 1977, şi Chişinău, 1906), dar ea se topeşte repede.
Dintre fenomenele meteorologice stihinice din această lună cel mai mare pericol îl prezintăploile torenţiale, care sunt observate în medie o dată în 2-3 ani. Ploile puternice de lungă duratăse semnalează în medie o dată în 10 ani. Frecvenţa căderii grindinii se reduce în medie la o singură dată în 6 ani, însă apare pericolul îngheţurilor timpurii, care sunt posibile în medie o dată în 7 ani.
Potrivit datelor medii multianuale, în prima jumătate a lunii septembrie se semnalează maturitatea deplină a boabelor la porumb (5-18 septembrie), coacerea soiurilor tîrzii de mere şi pere (7-12 septembrie).
Odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC în direcţia scăderii ei, se încheie perioada cu condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor termofile,începe recoltarea în masă a porumbului, florii-soarelui, legumelor, fructelor, strugurilor. La sfîrşitul lunii începe recoltarea sfeclei de zahăr.
Termenul optim pentru semănatul grîului de toamnă în majoritatea raioanelor țării este prima jumătate a lunii septembrie, fiind recomandabil de a finaliza semănatul culturilor de toamnă pînă la data de 10 octombrie. În jumătatea a doua a lunii septembrie, după 11-14 zile de la semănat, se observă faza de răsărire a grîului de toamnă.
În perioada semănatului culturilor de toamnă pe o mare parte a teritoriului țării rezervele medii multianuale ale umidităţii productive în stratul arabil de sol constituie 20-25 mm.
Comentarii