Luna noiembrie pe teritoriul țării este ultima lună din an, cînd în medie pentru şirul multianual de observaţii se înregistrează temperatură medie lunară pozitivă a aerului – aceasta constituie în teritoriu de la +2ºC în nord pînă la +5ºC în sud. Cea mai rece lună noiembrie din toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului s-a înregistrat în anul 1993, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între -1,8ºC (Comrat, Cahul) și -3,3ºC (Briceni). Cea mai caldă lună noiembrie a fost în anul 2010, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +8,2ºС(Briceni) și +11,1ºС (Cahul).
Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii pot varia în teritoriu între -10..-17ºC (1892) și +16..+19ºС (2010, 2013). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºC (sfîrşitul perioadei de vegetaţie la majoritatea culturilor agricole) se înregistrează în medie între 2 şi 14 noiembrie. La sfîrşitul lunii în nordul țării se stabileşte regimul de iarnă al vremii. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului a constituit în teritoriu -21,7ºC (Chişinău, 29 noiembrie 1892), iar maxima absolută a atins +30,0ºC(Dubăsari, 1 noiembrie 1926).
Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -10°C constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar cel mai mare număr s-a înregistrat în anul 1993 – de la 10 zile (Dubăsari) pînă la 15 zile(Briceni). Numărul de zile cu temperatura minima ≤-15°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 1-6 zile (Comrat, 1902).
Suma precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul lunii noiembrie constituie în medie 26-45 mm.Însă, în unii ani nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul întregii luni (noiembrie, 2011). Pentru toată perioadă de observaţii cea mai mare cantitate lunară a lor a atins 214 mm (Cimişlia, 1922), iarmaxima zilnică – 89 mm (Bălțata, 2014). Numărul de zile cu precipitaţii în luna noiembrie pe teritoriul țării constituie în medie 10-13 zile, cu ceaţă – 3-9 zile, cu gheţuş – 1-2 zile, cu viscol – mai puţin de o zi. Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsoare pe teritoriul țării se semnalează în medie în prima jumătate a lunii noiembrie, dar zăpada repede se topeşte. Stratul de zăpadă în medie se formează doar în jumătatea de nord a țării, în fond, la sfîrşitul lunii noiembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 3 cm. În unele zile grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice poate atinge 78 cm (26 noiembrie 1975, Cahul).
În luna noiembrie, dintre fenomenele meteorologice stihinice, cel mai mare pericol îl prezintăninsorile abundente şi vîntul puternic (în medie o dată în 7-8 ani), sunt posibile viscole şi depuneri de polei şi chiciură (în medie o dată în 20 ani).
În prima jumătate a lunii noiembrie pe teritoriul țării are loc încetarea procesului de vegetaţie a plantelor. La măr, prun, cais, cireş, vişin şi păr în această perioadă se finalizează desfrunzirea.
Potrivit datelor medii multianuale, vegetaţia culturilor de toamnă încetează în medie în intervalul21-26 noiembrie. Această perioadă corespunde cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +3°С în direcţia scăderii ei. De obicei, către acest termen culturile de toamnă se află în faza de înfrăţire în masă.
În luna noiembrie se finalizează toate lucrările agricole. Numărul de zile favorabile pentru lucrările de cîmp în luna noiembrie sunt în descreştere. Astfel, dacă în prima decadă ele alcătuiesc în medie 8-9 zile, în decada a doua – 4-7 zile, iar în decada a treia – numai 2-5 zile. În restul zilelor din luna noiembrie lucrările agricole nu pot fi efectuate din cauza supra umezirii, îngheţării solului sau formării stratului de zăpadă.
La sfîrşitul lunii noiembrie, pînă la semnalarea temperaturii aerului de -6ºC şi mai jos, coardele de viţă de vie la soiurile de masă şi tehnice nerezistente la temperaturi joase pretutindeni se îngroapă pentru perioada de iarnă.
Comentarii