A plecat în Marea Britanie pentru un schimb de experiență în domeniul agriculturii, dar perioada sa de ședere s-a prelungit mult mai mult decât planificase inițial. De la un simplu muncitor, Ruslan a reușit să ajungă managerul unei ferme din Anglia. Ce standarte în agricultură are Uniunea Europeană, dar și ce schimbări trebuie să realizeze agricultorii noștri pentru a cuceri piața din Occident aflăm de la Ruslan Ciobanu, în interviul de mai jos, acordat pentru Moldova.ORG.
-Domnule Ruslan, povestiți-ne, vă rog, ce va determinat să deveniți agricultor?
-Eu am moștenit această meserie de la tatăl meu, care toată viața sa a fost agricultor. Când eram copil îmi plăcea să merg cu el pe câmpuri și să observ cum crește grâul sau vița de vie. Îmi amintesc cum tata venea acasă supărat din cauza condițiilor climaterice proaste, iar eu nu înțelegeam grijile lui. Noi am crescut în acest sistem și nu îmi imaginez ce altceva aș fi putut alege.
– Cum ați ajuns în Marea Britanie?
– Când studiam în anul IV la universitate, exista o firmă care trimitea studenții de la Universitatea Agrară în Anglia pentru a face schimb de experiență cu agricultorii englezi. În realitate, toate acestea erau povești, iar studenții pur și simplu munceau acolo pentru bani. Acolo am văzut pentru prima data asparagusul și am aflat cum el crește. La noi în țară această legumă nu exista și eu eram uimit de ceea ce vedeam. Peste câteva luni, am fost transferați la o altă fermă unde se cultivau căpușuni într-un mod diferit de cel văzut acasă. Tufele erau la același nivel cu noi și căpușunele se culegeau foarte ușor. Atunci a apărut întrebarea, dar eu aș putea face așa ceva? După ce a expirat contractual, am revenit acasă. Iar după ce am absolvit universitatea, am aplicat la un alt program pentru un schimb de experiență în Marea Britanie și am ajuns pe insula Isle of Wight din această țară. Din prima zi cum am ajuns acolo și până astăzi îmi continui munca în acest loc.
– Sunteți managerul unei ferme din Marea Britanie. Cum ați început afacerea și ce ați reușit să realizați?
– Când am ajuns pe insula Isle of Wight din Anglia, am început să lucrăm împreună cu muncitorii de rând. Nu e chiar ceea la ce ne așteptam noi. Singura soluție era să lucrăm cel puțin o săptămâna pentru a ne procura bilete înapoi. După primirea salariului, însă, ne-am schimbat planurile și am hotărât să rămânem. Totuși, cu timpul simțeam că degradez și doream altceva. Atunci m-am dus la șefii mei și le-am spus că vreau să cresc profesional. Am început totul cu învățarea limbii engleze și între timp am obținut câteva certificate în domeniul agriculturii.
Din păcate, atunci când a apărut criza financiară, am rămas fără job. Am plecat în Londra, unde am rezistat doar câteva zile. M-am întors înapoi pe Isle of Wight și trimiteam CV-uri pe la toți angajatorii. În total cred căerau peste 30 de CV-uri. În sfârsit, una din firme a hotărât să mă angajeze. Erau 7-8 persoane cu care munceam în echipă. Lucram fără zi de odihnă. Vara cultivam asparagus (sparanghel), iarna plecam la ferma vecină pentru a îngriji de conopidă. Cu timpul am avansat și am ajuns managerul fermei ce crește asparagus.
– Ce responsabilități se încadrează în funcția pe care o dețineți?
– O perioadă sunt responsabil de creșterea, cultivarea și distribuția asparagusului, după care coordonez activitatea oamenilor care culeg caise sau cireșe. În plus, suntem primii care aduc pe piața din Anglia porumb dulce. Asparagusul nostru a ajuns pe masa unei festivități organizate de regina Marei Britanii și la nunta prințului William si ducesei Kate Middleton.
În genereal, englezii investesc foarte mult în agricultură. Când i-am spus tatălui meu că am recoltat 16 tone de grâu, el mi-a zis că aceasta e imposibil. Noi chiar am strâns această cantitate de cereale. Din cele 16 tone de grâu, aproape jumătate va acoperi cheltuielile, iar cealaltă va fi profitul firmei. Prețurile pentru grâu sau alte produse agricole din Marea Britanie sunt foarte mari în comparație cu Republica Moldova.
-Cum susține Anglia agricultorii din țara sa?
– Marea Britanie nu prea susține agricultorii începători. Dacă dorești să-ți dezvolți o afacere în acest domeniu, atunci poți lua un credit. Dacă, însă, fermierul pierde roada din cauza condițiilor climaterice, statul îi va întoarce toate cheltuielile. Doar că englezii vor face tot posibilul ca să câștige cu un leu mai mult decât le întoarce statul. Eu deseori măgândesc că dacă la noi s-ar implementa acest sistem, ai noștri ar lăsa totul baltă și s-ar lăsa dependenți de stat. Sper să greșesc.
Cât de diferită este agricultura din Marea Britanie față de cea din Moldova?
– Când unele persoane spun că diferența dintre agricultura din Moldova și alte state din Uniunea Europeanăe de 20 de ani, ei greșesc, ruptura e mult mai mare. Cea ce mă bucură e că în ultimii ani și la noi în țară au început să aducă tehnică performantă și să aplice tehnologii europene. Doar că ceea ce este nou pentru Moldova, e trecut pentru Anglia. Primul an când am venit aici, în Marea Britanie, nu mă puteam opri de mirare. Vedeam roboți care efectuează câte șapte lucrări în același timp sau lucrările de prelucrare a terenului erau coordonate cu ajutorul satelitului.
O altă diferență ar fi modul de realizare a produselor agricole. Atunci când cultiv asparagus, eu știu nu doar care va fi recolta, dar și unde o voi vinde. Inițial se semnează un contract cu supermarketul și după aceea începem să cultivăm ceva. Cum am mai spus, ei investesc foarte mult în agricultură, mai ales în tehnică, tone de îngrășăminte, ca mai apoi să se bucure de rezultatul dorit.
În urma embargourilor impuse de Federația Rusă, majoritatea agricultorilor din Republica Moldova și-au reorientat produsele spre Uniunea Europeană. Cum credeți este deschisă piața din vest pentru agricultorii basarabeni?
-Da, e adevărat, în ultimii ani numele nostru apare în Europa pentru că mult timp nu știa nimeni de această țară. Doar că, pentru ca producția noastră să ajungă în magazinele din Uniunea Europeană, avem nevoie de multă muncă. Englezii vin la noi în țară, mănâncă din fructele noastre, sunt mulțumiți de calitatea și gustul lor, doar că dacă vor pleca înapoi într-un supermarket din Europa și va trebui să aleagă dintre un măr de-al lor și unul moldovenesc, sunt sigur că 99% îl vor cumpăra pe cel european. De ce? Fiecare fruct și legumă de acolo corespunde unor standarte. Atunci când vând asparagus, fiecare din el e cântărit, măsurat ca să corespundă calității superioare. Dacă e mai mare decât norma, sau are are un aspect nepăcut, el nu va putea fi vândut.
Problema cea mare nu e în agricultori, dar în stat. E nevoie de un mecanism de organizare. Nu e normal ca fiecare gospodar să cultive ceva individual. Noi cultivăm cât mai avem bani și după asta ieșim pe marginea drumului să vindem. Asta nu e agricultură, dar e hobby.
În Uniunea Europeană cultivarea și recoltarea roadei este egală cu îmbutelierea laptelui sau prelucrarea cărnii. Sunt condiții de igienă foarte stricte. Noi mai avem un obicei rău, încercăm să păcălim cumpărătorul. De exemplu, într-o cutie cu struguri frumoși vom găsi ascunși și câțiva de o calitate rea. În Anglia, însă, agricultorii sunt gata să arunce toată roada, dacă aceasta nu corespunde cerințelor, decât să-și deterioreze relațiile cu cumpărătorii. Pentru că dacă îi vom dezamăgi o dată, a doua șansă poate să apară peste mulți ani, sau chiar niciodată.
Dacă ați fi Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, ce ați întreprinde pentru a elimina problemele din acest domemniu? V-ați gândit să investiți în agricultura de acasă?
– Cred că ar trebui să calificăm persoanele care se ocupă cu agricultura. Nu avem nevoie de mulți, lasă să fie doi, trei, dar buni. Ar fi foarte bine dacă am scăpa de parcelele de pământ și să facem agricultură pe câmpuri masive. Agricultura o înțelegi dintr-o 100 de hectare, nu două sau trei. Să nu uităm de îngrășăminte și protecția plantelor. În plus, aș organiza cursuri pentru agricultori și schimb de experință cu cei din Europa. Dacă am reuși să mai și aducem vreun agricultor din Occident, ar fi ideal. Poți să vezi tehnologia lor, dar pe lângă aceasta sunt încă multe alte secrete. Sunt oameni în Anglia care au crescut porumb timp de zeci de ani și în fiecare an învață ceva nou. Cum am mai spus, calitatea producției noastre lasă de dorit. Dacă o singură data nu le-a plăcut calitatea producției, ei pot să te lase mult timp până vei ajunge la cea ideală. Deaceea ar fi bine să creem o impresie bună de la început.
Dacă aș investi în agricultura de acasă, probabil, tot asparagus aș încerca să cultiv. Știu că de la început va fi greu, mai ales pentru că lumea nu cunoaște ce este aceasta și care sunt beneficiile acestei legume. Mai este o problemă, cea financiară. Dacă mâine ar fi o reclamă despre asparagus, nu știu câți oameni de la noi și-ar permite să-l procure. Ultima data când am văzut asparagus într-un supermarket din capitală acesta se vindea la prețul de 200 de lei pentru câteva fire.
Ce sfaturi ați da unui tânăr care dorește să investească în agricultură?
-Dacă dorește să facă ceva, să încerce. Investește atât cât vei putea vinde. Lucrează pentru o singură calitate, nu trei. Luptă mereu să fii cel mai bun.
Sursa: Moldova.org
Comentarii