Cum se comportă cânepa industrială în condițiile din sud-estul Republicii Moldova, ce tehnologie poate fi aplicată și unde apar cele mai mari riscuri? Corneliu Osadcii, student în anul IV la Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a Universității Tehnice a Moldovei (UTM), specialitatea Agronomie, și-a propus să răspundă practic la aceste întrebări, cultivând cultura pe o suprafață de aproximativ 2 hectare în raionul Căușeni.
Experiența a fost realizată legal, în baza autorizației obținute de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Republica Moldova, iar cultura a fost orientată în principal spre producerea semințelor oleaginoase și valorificarea tulpinilor ca biomasă.
Observațiile prezentate de Corneliu Osadcii combină experiența acumulată în câmp cu informații din literatura de specialitate, inclusiv lucrările agronomului și profesorului universitar român Nichifor Ceapoiu.
Prin urmare, dozele, produsele, densitățile și rezultatele menționate reprezintă experiența autorului în condițiile lotului său.
De ce cânepă? De la ulei și fibre până la biomasă și construcții
Unul dintre argumentele pentru introducerea cânepii industriale într-o fermă este numărul mare de direcții în care poate fi valorificată producția.
Potrivit datelor analizate de Corneliu Osadcii, semințele de cânepă conțin aproximativ 26–35% ulei, iar prin presare la rece poate fi obținut un randament de circa 15–23%. Uleiul poate fi utilizat atât în industria alimentară, cât și în cea cosmetică.
Tulpinile deschid alte direcții de valorificare. Fibrele sunt utilizate pentru textile, încălțăminte și diferite produse industriale. Osadcii indică drept exemplu brandul spaniol 8000Kicks, care utilizează cânepa în producția de încălțăminte.
Biomasa poate fi utilizată și pentru obținerea brichetelor și altor combustibili solizi, având, potrivit datelor prezentate de autor, o valoare energetică de aproximativ 4,6–5,3 kWh/kg. În Ucraina, acesta oferă drept exemplu compania HEMPY UA.
O altă direcție este industria construcțiilor. În Țările de Jos, HempFlax Group B.V. valorifică fibrele și partea lemnoasă a tulpinilor inclusiv pentru materiale destinate sectorului construcțiilor.
Asolamentul: cânepa nu trebuie privită izolat
Din observațiile lui Corneliu Osadcii, cânepa industrială nu este foarte pretențioasă față de planta premergătoare. El menționează inclusiv posibilitatea cultivării în monocultură pentru o perioadă de cel mult doi ani, dar avertizează că această variantă trebuie gestionată cu atenție.
Pe termen mai lung pot apărea scăderea fertilității, diminuarea producției și acumularea unor organisme dăunătoare sau agenți patogeni.
Printre problemele urmărite de acesta se numără atacurile unor insecte și apariția plantelor parazite, inclusiv lupoaia (Orobanche spp.).
„Trebuie să fim responsabili în crearea unui asolament echilibrat și bine gândit”, este una dintre concluziile formulate de Osadcii.
Sunt potrivite culturile premergătoare care lasă terenul relativ devreme, contribuie la menținerea structurii solului și permit un control bun al buruienilor. Printre variante indică grâul și orzul.
Pentru fermele moldovenești, acesta propune spre analiză o rotație de patru ani: sorg sau porumb extratimpuriu/timpuriu – orz – cânepă industrială – grâu durum sau grâu comun de toamnă.
Osadcii consideră că un asemenea model ar putea prezenta interes în special pentru fermele mici și mijlocii care vor să-și diversifice structura culturilor oleaginoase, inclusiv prin reducerea ponderii florii-soarelui sau rapiței.
Ce sol preferă cânepa industrială
Cânepa preferă solurile fertile și bine aprovizionate cu elemente nutritive. În Republica Moldova, acesta consideră potrivite inclusiv cernoziomurile carbonatice.
Recomandă evitarea terenurilor cu pantă accentuată, unde riscul de eroziune este mai mare, precum și evaluarea atentă a solurilor grele, cu conținut ridicat de argilă.
Aceasta nu înseamnă însă că terenurile mai puțin fertile sunt automat excluse.
Decizia ar trebui fundamentată pe analiza agrochimică a solului, disponibilitatea macro- și microelementelor, rezerva de apă, condițiile climatice și particularitățile soiului cultivat.
Fertilizarea aplicată pe lotul de la Căușeni
În experiența sa, Osadcii a aplicat la 25 octombrie 2025, înaintea culturii, 200 kg/ha de îngrășământ complex NPK 10:26:26, încorporat la aproximativ 6–8 cm, după nivelarea arăturii.
În cazul fosforului și potasiului, acesta pledează pentru administrarea din timp, astfel încât elementele să poată deveni disponibile culturii.
O variantă pe care o consideră mai eficientă este fertilizarea localizată în zona viitorului rând. Potrivit estimării sale, localizarea ar putea permite reducerea cantității administrate cu aproximativ 20%, însă această ipoteză ar trebui verificată prin experiențe comparative în condiții diferite de sol și climă.
Pentru asemenea lucrări, indică drept exemple tehnologice agregate precum Horsch Tiger AS/MT cu Partner 2800 HT sau Horsch Focus 6 TD, în funcție de configurația utilajului și poziționarea organelor active.
La semănat, pe lotul experimental a administrat 50 kg/ha de nitrat de amoniu cu 34,4% N, localizat în apropierea și sub nivelul semințelor.
Observația sa este că, deși cânepa are nevoie de azot pentru formarea biomasei, fertilizarea azotată excesivă trebuie evitată, deoarece cultura are deja o capacitate mare de dezvoltare vegetativă.
Arătură, Mini-Till, Strip-Till sau No-Till?
Una dintre ideile pe care Corneliu Osadcii le pune în discuție este necesitatea de a nu evalua tehnologia cânepii exclusiv prin prisma sistemului de lucrare a solului.
În opinia sa, accentul ar trebui pus mai degrabă pe gestionarea apei din sol, monitorizarea umidității, nutriția plantelor, evitarea compactării și controlul traficului utilajelor.
El consideră că sistemul de lucru trebuie ales în funcție de condițiile fermei, cânepa putând fi integrată în tehnologii convenționale, Mini-Till, Strip-Till sau No-Till.
Argumentul invocat este inclusiv sistemul radicular pivotant al plantei, care, în condiții favorabile, poate explora straturi profunde ale solului.
În cazul lucrărilor adânci fără întoarcerea brazdei, Osadcii atrage atenția asupra momentului efectuării lor. El recomandă evitarea lucrării unui sol prea umed sau prea uscat, pentru a limita formarea bulgărilor și deteriorarea structurii.
În același context, ridică problema Controlled Traffic Farming: adoptarea unei tehnologii conservative își pierde o parte din avantaj dacă lățimile de lucru ale semănătorii, combinei și mașinii de erbicidat nu sunt corelate și utilajele compactează aleatoriu suprafața parcelei.
Sămânța certificată – lecția care l-a costat producție
Una dintre cele mai importante concluzii ale experienței sale nu ține de fertilizare sau lucrările solului, dar de proveniența materialului semincer.
Osadcii recomandă utilizarea semințelor certificate, din soiuri admise pentru cultivare și achiziționate din surse autorizate, cu parametrii de germinație, puritate și umiditate confirmați prin documentele de calitate.
În cazul său, achiziționarea semințelor prin intermediari a generat probleme.
„Fiți foarte atenți de unde achiziționați semințele. Pentru că eu nu m-am aprovizionat de la instituții acreditate, ci de la intermediari, am avut pierderi de producție”, explică el.
Potrivit observațiilor sale, aproximativ 40% dintre plantele apărute prezentau caractere masculine, situație pe care o atribuie neconformității materialului semincer utilizat.
Plantele respective s-au dezvoltat puternic, unele ajungând la 2–3 metri, iar neuniformitatea lanului a creat ulterior probleme inclusiv la recoltare.
Pentru Osadcii, experiența demonstrează că economia făcută la cumpărarea semințelor poate fi anulată de pierderile de producție, neuniformitatea culturii și dificultățile tehnologice ulterioare.
Tratarea semințelor și protecția culturii la răsărire
Autorul consideră tratamentul semințelor important în special în primăverile secetoase și calde, când plantele tinere pot fi vulnerabile la atacul dăunătorilor.
În experiența proprie, a utilizat Buteo Start 480 FS, 10 L/t, pentru protecția împotriva dăunătorilor, și Maxim XL 035 FS, 5 L/t, pentru protecția față de bolile transmise prin sămânță și sol.
Osadcii subliniază necesitatea utilizării exclusiv a produselor de uz fitosanitar omologate pentru utilizarea și cultura respectivă, conform etichetei și cadrului normativ în vigoare.
Perioada și adâncimea semănat cânepa
Pentru sudul Republicii Moldova, perioada pe care autorul o consideră potrivită pentru semănat este cuprinsă, în linii generale, între a doua decadă a lunii aprilie și prima decadă a lunii mai, în funcție de temperatura și umiditatea solului.
Potrivit observațiilor prezentate, la o temperatură a solului de 8–10°C, răsărirea poate avea loc în aproximativ 7–10 zile, iar la 18–24°C, dacă există suficientă apă, intervalul se poate reduce la 5–7 zile.
Adâncimea obișnuită indicată este de 3–4 cm. În condițiile din experiența sa, semănatul a avut însă loc în prima decadă a lunii mai, când stratul superficial era deja uscat, astfel că semințele au fost introduse până la aproximativ 5–6 cm, pentru a ajunge la umiditate.
Semănatul de precizie și întrebarea privind distanța optimă dintre rânduri
Cânepa poate fi însămânțată cu semănători pentru cereale păioase sau cu semănători de precizie, iar alegerea configurației depinde inclusiv de destinația producției.
Osadcii și-a înființat cultura la 70 cm între rânduri, testând densități diferite în funcție de obiectiv: producerea semințelor sau utilizarea mixtă, pentru semințe și biomasă.
Pentru semănatul bob cu bob, acesta menționează utilizarea unor discuri cu 72 de orificii de circa 2 mm, adaptate dimensiunilor semințelor.
Tânărul agronom vede aici și o direcție de cercetare pentru Republica Moldova: testarea sistematică a diferitelor distanțe între rânduri și densități, pentru a identifica raportul care asigură spațiu nutritiv suficient fiecărei plante, dar și închiderea rapidă a rândurilor.
Semănători precum Horsch Maestro 7/12 TX, cu posibilitatea modificării configurației, sunt menționate de el ca exemple de utilaje care ar putea fi utilizate în asemenea testări.
Poate fi cultivată cânepa fără erbicide?
Potrivit experienței prezentate de Osadcii, în sistem convențional sau Mini-Till, pe terenuri curate de buruieni perene, cânepa ar putea fi gestionată cu un aport redus de erbicide sau, în anumite situații, exclusiv prin măsuri mecanice și agrotehnice.
Terenurile puternic infestate cu buruieni perene problematice, în special specii cu rizomi, sunt însă mult mai dificil de gestionat.
Osadcii menționează drept instrumente de control densitatea culturii și prășitul mecanic. Pentru culturile semănate la distanțe mai mari între rânduri poate fi utilizat un cultivator inter-rând, acesta indicând Horsch Transformer VF drept exemplu.
În scenariul analizat de el, o normă de aproximativ 10–25 kg de sămânță/ha, asociată unor distanțe între rânduri de 37,5–70 cm, poate contribui la acoperirea suprafeței și la creșterea capacității culturii de a concura buruienile.
Prima lucrare mecanică este indicată când plantele au aproximativ 10–20 cm, iar următoarea în jurul înălțimii de 30–40 cm, numărul intervențiilor fiind dependent de precipitații și presiunea buruienilor.
Controlul chimic al buruienilor: experiența autorului
În No-Till și Strip-Till, unde păstrarea resturilor vegetale și conservarea apei reprezintă componente ale sistemului, Osadcii a apelat și la control chimic.
Înainte de semănat, acesta spune că a utilizat Roundup Max Plus SL în doză de 2 L/ha și un volum de apă de aproximativ 80 L/ha, pentru combaterea vegetației existente.
Pentru buruienile monocotiledonate în postemergență, în cadrul propriei experiențe a aplicat Fusilade Forte 150 EC – 0,8 L/ha, pe o suprafață de 2.500 m².
Autorul consideră că intervențiile postemergente trebuie făcute în fazele timpurii ale culturii și afirmă că, în testarea sa, a urmărit momentul în care cânepa avea aproximativ 10–15 cm.
În privința combaterii buruienilor dicotiledonate, Osadcii evită să formuleze deocamdată o recomandare și spune că sunt necesare teste suplimentare privind selectivitatea, compatibilitatea și dozele.
Bolile cânepii și rezultatul unui tratament experimental
Deși cânepa industrială poate fi afectată de virusuri, bacterii, fungi și plante parazite, autorul apreciază că presiunea bolilor poate fi gestionată în primul rând prin măsuri preventive.
Printre bolile urmărite sunt mana, fuzarioza, putregaiul alb, pătările frunzelor și tulpinilor și mozaicurile.
Prima măsură indicată rămâne rotația culturilor. Prin reducerea sursei de inocul și întreruperea ciclurilor biologice ale agenților patogeni, un asolament corect poate diminua necesitatea intervențiilor chimice.
În lotul său, Osadcii afirmă că a testat preventiv Pictor Active, în doză de 0,8 L/ha, în jurul stadiului BBCH 37–40, când plantele aveau aproximativ 0,8–1 m.
Tratamentul a fost aplicat pe aproximativ 5.000 m².
Rezultatul raportat de el a fost un spor de producție de circa 6% față de martorul netratat. Este însă un rezultat obținut într-un singur context pedoclimatic și tehnologic și trebuie interpretat ca observație din experiența autorului, nu ca eficacitate garantată pentru alte loturi sau ani agricoli.
Retezarea vârfului de creștere – ipoteză pentru stimularea ramificării
O altă direcție pe care Osadcii o propune pentru testare este retezarea vârfului de creștere, cu scopul reducerii taliei plantelor și stimulării ramificării.
El estimează că, în condiții favorabile, tehnica ar putea crește numărul ramificațiilor fertile și, implicit, potențialul productiv, menționând o posibilă creștere de 20–50%. Această valoare trebuie însă privită drept ipoteză tehnologică ce necesită validare experimentală, nu drept spor de producție demonstrat pentru condițiile Republicii Moldova.
Osadcii propune inclusiv testarea unei cositori de tip CLAAS DISCO MAX CUT, cu reglaj corespunzător al înălțimii de lucru.
Metoda implică însă un compromis. Retezarea poate prelungi vegetația, iar dacă ramificarea este urmată de o perioadă de secetă în lunile iunie–august, plantele ar putea să nu dispună de apă suficientă pentru valorificarea noului potențial de fructificare.
Din acest motiv, el vede tehnologia ca fiind mai potrivită pentru terenurile cu aprovizionare bună cu apă sau unde există posibilitatea irigării.
Recoltarea: momentul ales poate decide cât rămâne efectiv în combină
În experiența descrisă de Corneliu Osadcii, cânepa pentru semințe poate fi recoltată direct din lan, cu combina pentru cereale, însă particularitățile tulpinii fibroase pot crea dificultăți tehnologice.
Autorul consideră avantajoasă utilizarea unor sisteme de treierat și separare capabile să gestioneze masa vegetală dificilă, indicând CLAAS APS SYNFLOW HYBRID drept una dintre variantele tehnologice pe care le consideră potrivite.
Mai important decât marca utilajului rămâne însă momentul recoltării.
Osadcii indică drept reper situația în care aproximativ 60–70% dintre semințe sunt eliberate sau vizibile din bractee. În acel moment, umiditatea semințelor poate fi încă ridicată, în jur de 20–30%, ceea ce impune condiționarea și uscarea rapidă după recoltare.
Pentru depozitare, el recomandă coborârea umidității sub 10%, iar pentru păstrarea mai îndelungată – spre aproximativ 9%.
„Atenție la perioada optimă pe care o alegeți pentru a recolta această cultură, deoarece există riscuri majore de scuturare”, avertizează tânărul agronom.
Comentarii