Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar putea fi principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an, consideră Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.
În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 4 septembrie 2026, economistul a evidențiat revenirea exporturilor de produse agroalimentare după trei ani consecutivi de scădere.
„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Exporturile agroalimentare au recuperat 400 de milioane de euro
Potrivit expertului, exporturile de produse agroalimentare au scăzut în decurs de trei ani de la aproximativ 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro.
Tendința s-a schimbat începând cu trimestrul III al anului 2025. De atunci, exporturile au crescut cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.
„După trei ani la rând când exporturile moldovenești au scăzut continuu, din trimestrul trei al anului 2025 Republica Moldova înregistrează o creștere a exporturilor”, a explicat economistul.
Ioniță consideră că agricultura este principalul factor care a determinat această revenire.
„Cel puțin la capitolul producția agro-alimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat acesta.
Semințele oleaginoase și uleiul, printre principalele produse care au susținut creșterea
Revenirea exporturilor agroalimentare este determinată în special de câteva categorii de produse.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la:
- semințe oleaginoase – peste 200 de milioane de euro;
- cereale – 90,9 milioane de euro;
- ulei – 75,5 milioane de euro;
- fructe – 30,4 milioane de euro;
- reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.
În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi. Exporturile de legume au scăzut cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.
Performanța din 2022, când exporturile agroalimentare s-au apropiat de 2 miliarde de euro, a fost susținută, potrivit expertului, de combinația dintre o recoltă bună și prețuri ridicate pe piețele externe.
Balanța comercială se îmbunătățește, dar procesarea rămâne o problemă
Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra balanței comerciale cu produse agroalimentare.
Dacă în trimestrul II al anului 2025 deficitul, calculat în valoare anuală, a ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro, situația s-a îmbunătățit ulterior.
Deși importurile continuă să crească, exporturile avansează într-un ritm mai rapid. Totuși, Moldova este încă departe de rezultatul din 2022, când balanța comercială cu produse agroalimentare a fost pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.
„La producția agricolă primară balanța comercială a fost întotdeauna pozitivă. Dar mai bine ar fi dacă această balanță va fi pozitivă și în ceea ce privește industria de procesare a producției agricole, unde situația rămâne a fi destul de complicată”, a precizat economistul.
Moldova exportă tot mai multă materie primă
Una dintre principalele vulnerabilități ale sectorului este structura exporturilor agroalimentare.
Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din producția agroalimentară exportată era reprezentată de produse finite, iar materia primă reprezenta circa 25%, în prezent raportul s-a inversat.
În prezent, produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturi, în valoare de 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă ajunge la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.
„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea soarelui”, a explicat Ioniță.
Există însă semne de revenire și pe segmentul produselor finite, cu o creștere de aproximativ 20 de milioane de eurodupă trei ani de declin. Evoluția este susținută în special de exporturile de ulei de floarea-soarelui, în timp ce băuturile alcoolice trag indicatorul în jos.
Deficitul la produsele alimentare procesate se reduce
Balanța comercială pentru produsele alimentare procesate și băuturi rămâne însă negativă.
Pentru prima dată, un deficit de aproape 7 milioane de euro a fost înregistrat în trimestrul III al anului 2024. Ulterior, deficitul a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025.
În trimestrul II al anului 2026, acesta s-a redus la aproximativ 160 de milioane de euro.
„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus expertul.
În același timp, importurile de produse agroalimentare s-au stabilizat la puțin peste 700 de milioane de euro, fără creșteri semnificative.
Exporturile de oleaginoase și ulei au depășit recordul din 2022
Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și uleiului de floarea-soarelui.
După un record de 725 de milioane de euro în 2022, exporturile au scăzut până la 451 de milioane de euro în 2024. Ulterior, acestea au revenit puternic, ajungând la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026.
„Dacă în 2022 exportul de semințe oleaginoase și de ulei de floarea soarelui erau practic la același nivel, în 2026, trimestrul doi, s-a exportat masiv semințe oleaginoase”, a explicat Ioniță.
Totodată, prețurile la floarea-soarelui au început să crească în 2026, atât la export, cât și la producător.
Exporturile de cereale își revin, dar prețurile rămân o problemă
Și exporturile de cereale au înregistrat o revenire.
De la recordul de 378 de milioane de euro în 2022, acestea au scăzut până la 234 de milioane de euro în 2025. În trimestrul II al anului 2026, exporturile au urcat la 303 milioane de euro.
„Și la cereale, după o scădere continuă de trei ani, avem o înviorare a situației. Oricum, la cereale situația este complicată”, a afirmat expertul.
În cazul grâului, principala problemă rămâne prețul de vânzare. Dacă în trimestrul III al anului 2022 prețul mediu de export era de aproximativ 5,8 lei/kg, acesta a coborât la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025 și a crescut ușor, la 3,9 lei/kg în trimestrul II al anului 2026.
Prețul intern este de aproximativ 3,1 lei/kg.
„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Exporturile de alcool au pierdut teren
Un alt segment important al exporturilor agroalimentare – producția alcoolică – a înregistrat o evoluție negativă după rezultatele bune din 2024.
Creșterea exporturilor în perioada respectivă a fost susținută inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul unui produs nou – vermutul.
Ulterior, introducerea unor taxe vamale pentru produsele importate din Republica Moldova pe piața americană a afectat acest segment.
Astfel, exporturile de produse alcoolice au scăzut de la 251 de milioane de euro în 2024 la 211 milioane de euro în trimestrul II al anului 2026.
Agricultura își revine ca pondere în economie
Datele prezentate de expert arată și o revenire a ponderii exporturilor de producție agricolă în PIB.
Dacă în 1997 acestea reprezentau 27,7% din PIB, ponderea a scăzut la 16,4% în 2005 și la 8,4% în 2008. Ulterior, indicatorul a urcat la 11,6% în 2017 și 13,2% în 2022, pentru ca în 2025 să coboare la 8,9%.
În trimestrul II al anului 2026, ponderea a crescut la 9,7% din PIB.
„La sfârșitul anului sper să fie depășit 10%. Tendința este una bună”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Procesarea, următoarea provocare pentru agricultura Moldovei
Potrivit economistului, revenirea exporturilor agricole reprezintă un semnal pozitiv pentru economia Republicii Moldova, însă menținerea acestei tendințe depinde de capacitatea țării de a trece de la exportul de materie primă la produse cu valoare adăugată mai mare.
Creșterea procesării locale ar putea permite Moldovei să păstreze o parte mai mare din valoarea creată în agricultură, să reducă deficitul comercial pe segmentul produselor alimentare procesate și să transforme agricultura într-un motor de creștere economică pe termen lung.
Comentarii