Seceta din luna iulie care, potrivit savanţilor, a fost cea mai călduroasă de la începutul măsurărilor meteorologice, a tăiat din aşteptările producătorilor agricoli în ceea ce ţine de roada de porumb şi de floarea soarelui. Pierderile se ridică la câteva sute de kilograme per hectar de culturi, transmite IPN.
Serviciul Hidrometeorlogic de Stat menţionează că regimul termic ridicat în această perioadă a anului creează condiţii mai puţin favorabile pentru înflorirea paniculului şi a ştiuletelui, ceea ce contribuie negativ asupra formării recoltei la porumb. Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada de porumb pentru boabe în medie pe republică va fi de 2-2,3 tone/ha. Izolat roada de porumb pentru boabe poate fi şi mai joasă.
Înainte de înregistrarea perioadei secetoase, s-a prognozat pentru anul 2015 în medie pe ţară o roadă de circa 2,5-2,8 tone/ha. Roada medie la porumb în ultimii 10 ani a fost de aproape 3 tone per hectar.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada seminţelor de floarea-soarelui în medie pe republică va constitui 1,1-1,3 tone/ha. Izolat roada seminţelor poate fi şi mai joasă. Anterior, Serviciul prognoza pentru anul 2015 în medie pe ţară o roadă de circa 1,4-1,6 tone/ha, roada reducându-se astfel cu circa 300 kg la hectar. În ultimii doi ani, roada de răsărită s-a ridicat la 1,8-2 tone/ha.
În rezultatul investigaţiilor agrometeorologice efectuate, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2015 că roada în medie pe ţară la sfecla de zahăr va fi de 2,2-2,5 tone/ha. Roada medie în ultimii 10 ani a fost de 3,1 tone/ha.
Potrivit prognozelor meteo, în următoarele zile vremea iarăşi se încălzeşte ajungând la 30 de grade Celsius. Ploi cu descărcări electrice se aşteaptă marţi şi miercuri, 26 şi 27 august.
Decizia a fost luată după ce Ministerul Agriculturii a depistat că unii agricultori au încălcat regulile de plantare a butaşilor de coacăză şi au încasat mai mulţi bani decât au cheltuit.
Subvenţionarea plantaţiilor de coacăză a început acum doi ani. Pentru fiecare hectar plantat, statul oferă câte 50 de mii de lei.
Unii agricultori, însă, nu cheltuiau nici 20 la sută din această sumă. Reprezentanţii ministerului Agriculturii au inspectat mai multe terenuri şi au constatat că plantarea butaşilor de coacăză a fost făcută, conform tuturor regulilor, doar în proporţie de 10 la sută.
„Fermierii, unii se făceau naivi, alţii din necunoştinţă, alţi erau chiar bine pregătiţi şi binedispuşi la răspuns, asta era un business pentru ei ca să beneficieze de subvenţii pe care să le folosească în altă parte”, a spus viceministrul Agriculturii, Nicolae Olaru, citat de postul de televiziune Prime.
După ce a primit subvenţii, un fermier din satul Mitoc, Orhei, de exemplu, a sădit floarea-soarelui pe o plantaţie de coacăză neagră. Acesta şi-a argumentat acţiunile prin faptul că butaşii aveau nevoie de umbră pentru a putea creşte.
„Se vede că este floarea-soarelui. Ceea ce este plantat printre floarea-soarelui, după cum se ştie întâi merge aratul, cultivatul, semănatul. Dar aici nu se înţelege ce a fost semănat mai întâi floarea-soarelui sau cultura care este”, a zis inginerul cadastral, Primăria satului Mitoc, Valentin Luca.
Ministerul Agriculturii a sesizat Procuratura Generală, care urmează să stabilească cine se face vinovat de cheltuirea frauduloasă a banilor publici. În acest an, pe masa Ministerului Agriculturii au ajuns solicitări de subvenţionare a 200 de hectare de plantaţie de coacăză, dar toate vor fi respinse.
Beciurile subterane, sărbătoarea „Ziua Naţională a Vinului”, peştera „Emil Racoviţă” şi monumentele istorice, sunt doar câteva motive pentru care turiştii străini ar trebui să ne viziteze ţara. Într-un articol pe lifehacker.ru, fotograful liber profesionist şi colaboratorul a mai multe instituţii media pe subiecte de călătorie, Dmitrii Gorciacov a notat 10 raţionamente pentru care Moldova este o destinaţie reuşită de vacanţă. Autorul găseşte ţara noastră drept una din cele mai atractive și, în același timp neobişnuite state care merită vizitate – „un fel de terra incognita a Europei moderne”.
Dmitrii Gorciacov recomandă turiştilor să meargă într-o excursie în beciurile subterane ale Moldovei, întrucât „este un adevărat oraș subteran, ale cărui străzi sunt numite după vinuri renumite şi sunt organizate tururi ghidate cu vehicule speciale. (…) Frumusețea și dimensiunea galeriilor subterane îi farmecă chiar şi pe cei mai experimentaţi turişti, mai ales că aici au loc şi degustări”.
Autorul articolului s-a lăsat cucerit şi de tradiţiile istorice ale Vinului Moldovei, menţionând că „vinul este simbolul național al Republicii Moldova, sângele, sufletul și produsul strategic cheie. Aici, pe orice bucată de teren creşte viţa de vie (…), iar fiecare cetăţean este cunoscător de vinuri”.
Talentatul fotograf îndeamnă turiştii să ne viziteze ţara şi cu ocazia sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”, eveniment remarcat de el pentru diversitatea de expoziţii specializate, concursuri, excursii şi degustări de vin.
În acest an „Ziua Naţională a Vinului” se va desfăşura în zilele de 3 şi 4 octombrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Sub brandul unic de ţară „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”, cea de-a 14-a ediţie a evenimentului va întruni reprezentanți ai sectorului vitivinicol şi oaspeții din țară și de peste hotare.
Despre Oficiul Național al Viei și Vinului
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în domeniu.
Printre obiectivele ONVV de bază se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.
Prim-ministrul Valeriu Streleț s-a întâlnit astăzi cu reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Căușeni, care anunțaseră că vor protesta dacă nu vor primi restanțele la subvențiile pentru anul trecut. Premierul le-a dat asigurări că aceste datorii vor fi achitate până la 1 septembrie curent.
„Prin acțiunile întreprinse de Guvernul pe care-l conduc, vom demonstra că ne dorim să continuăm dezvoltarea și modernizarea țării noastre. Avem nevoie de stabilitate și vom face tot posibilul pentru a recăpăta încrederea cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare în Republica Moldova”, a subliniat Valeriu Streleț.
Premierul a reiterat că susținerea agriculturii și investițiile în acest sector se regăsesc în Programul de activitate al Cabinetului de miniștri. Totodată, Valeriu Streleț a spus că-și dorește o comunicare permanentă cu producătorii agricoli, pentru a identifica problemele cu care aceștia se confruntă.
Reprezentanții fermierilor și-au anunțat decizia de a anula protestele anunțate anterior, menționând că dialogul este o soluţie mai productivă decât să iasă cu tractoarele în Piața Marii Adunări Naționale. Totodată, aceștia au afirmat că susțin acțiunile Guvernului, condus de Premierul Valeriu Streleț, și sunt deschiși pentru un dialog continuu.
Printre alte subiecte puse în discuţie cu membrii Asociației Producătorilor Agricoli din Căușeni s-au numărat accesul la credite avantajoase, mai multă transparență la repartizarea subvențiilor, majorarea fondului de subvenționare, dar și aprobarea pachetului de legi destinat să susțină sectorul agrar.
În ultimii patru ani, peste 15 mii de beneficiari au primit subvenţii în valoare de circa 2,2 miliarde de lei.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu PNUD Moldova şi FAO, va identifica un mecanism de delegare a unei misiuni de experți pentru evaluarea impactului condițiilor meteo atipice din anul 2015 pentru producătorii agricoli.
Despre aceasta au discutat în cadrul unei întrevederi ministru Ion Sula și Narine Sahakyan, Reprezentant Permanent Adjunct PNUD în Moldova.
Totodată, se vor determina pagubele suferite de producătorii agricoli urmare a calamităților naturale (îngheț, secetă, grindină etc.).
Totodată, dl Ministru a solicitat asistența PNUD în elaborarea şi promovarea Legii privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură. De menționat că acest domeniu a mai fost susținut anterior de către UNDP (consultanță pe termen scurt), însă necesită continuarea suportului, cu o abordare mai aprofundată și continuă.
De pe agenda discuțiilor nu au lispit subiectele ce țin de necesitatea consolidării capacităților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în elaborarea și promovarea politicilor sectoriale, precum și reformarea sistemului de știință, învățământ, cercetare și extensiune rurală.
De asemenea, dl Ion SULA a mulțumit dnei SAHAKYAN pentru suportul acordat de către ONU sectorului agroalimentar al Republicii Moldova.
Ieri, 20 august, a avut loc ședința Consiliului de Observatori (CO) al Fondului Provocările Mileniului (FPM) Moldova. În cadrul acesteia, s-a decis continuarea investițiilor în reformarea infrastructurii de irigare din Republica Moldova, din fondurile disponibile după 1 septembrie, când Programul Compact al Guvernului SUA își va încheia activitatea.
În acest scop, membrii CO au propus reorganizarea instituției FPM Moldova, care va asigura durabilitatea investițiilor Programului Compact efectuate în ultimii cinci ani. Noua structură va susține activitatea asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigare, extinderea suprafețelor irigate, promovarea modelelor de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă și identificarea investițiilor necesare pentru renovarea, în continuare, a infrastructurii de irigare. Resursele necesare pentru continuarea reformării sectorului de irigare vor fi folosite din fondul de refinanțare, format ca urmare a rambursării creditelor Compact, contractate de producători agricoli din fondurile Corporației Provocările Mileniului. Activitățile vor fi realizate în perioada 2016-2017.
Astfel, în perioada implementării Programului Compact, 2010-2015, au fost inițiate lucrări de reconstrucție a 10 sisteme de irigare care va permite irigarea a circa 12 mii de hectare de teren agricol. S-a oferit asistență în crearea a 11 Asociații ale Utilizatorilor de Apă pentru irigare, care întrunesc circa 6000 de fermieri, și s-a acordat suport fermierilor în valoare de circa 14 milioane USD în accesarea finanțelor pentru investiții în infrastructura post-recoltare și echipamente agricole.
Pe data de 13-14 august 2015 a avut loc a V-a conferință „Yablochnyy biznes Ukrainy-2015”, organizată tradițional de proiectul „APK-Inform: ovoshchi i frukty”. Ca de obicei, evenimentul s-a desfășurat în una din zonele pomicole importante din Ucraina, de data aceasta în regiunea Cernăuți, orașul Kameneț-Podolisk. La seminar au participat circa 100 de persoane din rîndul producătorilor de fructe, furnizori de produse de uz fitosanitar, tehnică agricolă, echipamente frigorifice și ambalaje.
Anual această conferință face bilanțul sezonului precedent pentru producătorii de mere, pe baza acestor date încearcă să înțeleagă tendințele pieței și să facă o prognoză pentru sezonul viitor. Dacă vorbim de sezonul precedent, s-a accentuat, că datorită embargoului rusesc a fost unul neobișnuit pentru producătorii de fructe din toată lumea, inclusiv și pentru Ucraina. Așa, în perioada de recoltare a merelor – septembrie – octombrie – prețul merelor de soiuri tîrzii era de circa 0,40 $/kg, iar începînd cu luna martie a înregistrat o creștere vertiginoasă, atingînd la începutul lunii iunie valoarea de 0,95 $/kg pe piața locală. Faptul negativ, menționat de către producători, a fost acela, că majoritatea roadei de mere a fost realizată anume în perioada prețurilor mici, septembrie – februarie, și doar cei, care au avut producție calitativă, frigidere moderne și tehnologii performante de păstrare, au avut de cîștigat bine în lunile de primăvară. În această perioadă s-a evidențiat clar un deficit de mere de calitate, însă stocurile erau deja epuizate.
În această ordine de idei este interesantă politica de marketing a producătorilor polonezi, care sînt concurenții de bază cît pentru Ucraina, atît și pentru Moldova. Avînd o infrastructură modernă de păstrare, sortare și ambalare, majoritatea merelor a mers la depozitare, și doar o mică parte spre realizare imediată. Atunci, cînd pe piață s-a simțit un deficit și prețurile cresc, polonezii au intervenit masiv și au realizat produsele lor la cel mai bun preț.
Tot producătorii polonezi au fost menționați ca pildă în domeniul diversificării pieței de desfacere în legătură cu embargoul rusesc. În acest sezon ei au fost nevoiți să caute alte piețe, și în primul rînd ei au mărit volumul de export pe piața europeană. Apoi, au lărgit geografia de export pînă la 28 de țări, în special din Asia, au cîștigat un tender de livrare a merelor în țările din Africa, organizat de ONU, și multe alte programe, care le-a permis să diminueze efectele embargoului. Mai mult ca atît, au fost elaborate și realizate diverse programe de stimulare a consumului intern. De exemplu, firmele poloneze au procurat de la producători circa 59000 tone de mere, care au fost transmise ulterior angajaților. Statul polonez a organizat achiziții de mere pentru sfera socială, iar din partea Uniunii Europene fermierii au primit despăgubiri financiare.
Gazda evenimentului – Gauca Vasilii
Frigiderul și tehnica gospodăriei
Parcul de remorci pentru recoltarea merelor
Platforma autopropulsantă – 1
Platforma autopropulsantă – 2
Platforma autopropulsantă – 3
După bilanț au urmat și analiza perspectivelor pentru sezonul 2015/2016 pentru piața de mere proaspete și procesate, în special concentratul de suc de mere. Au fost anunțate prognozele de la conferința anuală ”Prognozfruit-2015”, care acest an s-a petrecut în Italia de Nord, o zonă pomicolă importantă. Prognoza cantitativă pentru mere este de 12.099.892 tone de mere (cu referință la 28 de state membre UE). În cadrul acestor cifre, în Polonia nivelul de producție a merelor va fi identic cu anul precedent, adică volumul total va constitui 3.720.000 tone de mere. S-a menționat, că în această țară recolta de mere a fost puțin afectată de înghețuri, secetă și boli în timpul sezonului de vegetație. Dimensiunea fructelor va fi medie, circa 45% din roadă urmează a fi îndreptată spre procesare. Dacă să vorbim concret despre soiuri, atunci se așteaptă o mică scădere de recoltă pentru Idared cu 5%, volumul estimat fiind de 750.000 tone, recoltă similară cu anul precedent pentru Cszampion – 470.000 tone, Golden – 350.000 tone, Gala – 310.000 tone și o creștere pentru Jonagored – 280.000 tone.
Pentru Italia, care este al doilea după volum producător de mere în Europa, s-a menționat o scădere a recoltei cu 5%, volumul estimat de mere fiind la nivelul de 2.328.000 tone. În această regiune de asemenea au fost înregistrate temperaturi înalte, deaceea merele vor avea dimensiuni mai mici. Se observă o creștere cantitativă a soiurilor noi, totuși soiul Golden ramîne pe primul loc.
Pentru alte țări prognozele arată în felul următor :
Dinamica Volum total, tone
FRANȚA +10% 1.594.000
GERMANIA -21% 885.000
SERBIA 350.000
MOLDOVA 250.000
UCRAINA +6% 1.190.000
În Ucraina creșterea volumului total se datorează întrării pe rod a livezilor tinere. Producția de mere, la fel ca și în Moldova, a avut de suferit în urma înghețurilor din octombrie 2014, timpului rece din perioada de înflorire și secetei din vară.
În partea a doua a primei zile a conferinței au fost abordate multe probleme legate de creșterea, protecția, păstrarea și comercializarea merelor de înaltă calitate. Din acest compartiment oaspeții conferinței au menționat prezentarea lui Livio Fadanelli, șeful Departamentului de păstrare a fructelor a Fundației Edmund Mach, regiunea Trentino, Italia, care a fost invitatul special al companiei FITOMAG. Domnul Fadanelli a abordat așa subiecte esențiale, ca însemnătatea momentului optim de recoltare a merelor, metodele practice de determinare a acestui moment, consecințele recoltării mai devreme sau mai tîrziu de acest termen. Pe lîngă aceasta, au fost descrise în detalii principalele boli funghice și dereglări fiziologice a merelor în timpul păstrării, metodele de diagnostică și prevenire a acestora.
A doua zi a conferinței oaspeții au vizitat gospodăria țărănescă „Gauca Vasilii”, situată nu departe de orașul Cernăuți. Această gospodărie dispune de circa 100 ha de livadă intensivă, chiar în apropierea ei este situat frigiderul cu atmosferă controlată cu capacitatea de 2500 tone, linia de fabricare a ambalajului din carton și linia de sortare. Participanții străini din Olanda și Italia au fost surprinși de nivelul înalt de tehnologie și de dotare tehnică a acestei gospodării, care, după spusele lor, nu cedază unei ferme din Europa de vest. Oaspeții au studiat cu interes platforma autopropulsantă de recoltare a merelor, care permite recoltarea calitativă a acestora acestora din vîrfurile pomilor. La finele acestei vizite au avut loc discuții la un frigărui, oferit de gazdă, pe cele mai diverse teme, în cadrul cărora fiecare a putut să-și expună opinia și să asculte părerea altora. Un subiect de interes deosebit a fost întrebarea, pe care și-o pune fiecare pomicultor: care sunt soiurile de mere de perspectivă pentru viitorul apropiat? Cele mai interesante dovezi și păreri pe marginea acestui subiect le-au avut participanții din Olanda și Italia, care au o experință bogată în acest domeniu.
La acest eveniment a participat și o mică delegație din Moldova – echipa companiei FITOMAG și directorul executiv al asociației Moldova – Fruct, Iurie Fală. Ne-am întors acasă cu noi viziuni, informații, cu care suntem gata să ne împărțim cu partenerii și clienții noștri.
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP-IFAD) au încheiat un Acord Subsidiar cu privire la utilizarea mijloacelor împrumutate Republicii Moldova de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă pentru susținerea producătorilor agricoli la procurarea tehnicii și utilajului agricol aplicat la implementarea Agriculturii Conservative cu tehnologie de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till.
În scopul acordării asistenței financiare sub formă de subvenții producătorilor agricoli, AIPA în calitate de partener se obligă să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de acordare a granturilor depuse de producătorii agricoli care au efectuat investiții pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol aplicat la tehnologia de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015 și condițiile stabilite de prezentul Acord.
În baza acordului individual de acordare a granturilor, AIPA va semna un contract cu beneficiarul privind acordarea grantului, cu mențiunea că UCIP-IFAD este în drept să monitorizeze în următorii 3 ani impactul investiției efectuate de beneficiar cu suport din grant. Limita granturilor este de 200 mii USD, iar cererile de acordare a sprijinului financiar se vor acorda conform principiului – primul venit, primul servit.
Beneficiarii pentru finanțare sunt:
Producători agricoli care își desfășoară acțiunea în toate raioanele Republicii Moldova, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, cu excepția or.Chișinău și Bălți;
Beneficiari ai granturilor din cadrul Proiectului de Servicii Financiare Rurale și Dezvoltare a Businessului Agricol (PSFRDBA) pentru procurarea tehnicii agricole pot fi întreprinderi agricole de orice formă organizatorico-juridică care sunt înregistrați și își desfășoară activitatea în zona rurală.
De grant conform prevederilor prezentului Acord, beneficiază producătorul agricol/grupul de producători, care:
Sunt înregistrați și activează în zona rurală;
Au efectuat investiții pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol aplicat la tehnologia de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till;
Își asumă obligația de a nu înstrăina sub nici o formă investiția pentru care va primi grant timp de 3 ani;
Nu are restanțe la achitarea impozitelor și taxelor față de bugetul public național, cu excepția cazurilor de reeșalonare a datoriilor invocate, conform acordurilor încheiate în modul stabilit;
Nu se află în proces de insolvabilitate, lichidare sau reorganizare;
Deține în posesie teren agricol cu o suprafață minimă de 10 ha, destinat producerii culturilor de câmp cultivate în baza unei rotații;
Nu a beneficiat anterior de sprijin financiar sub formă de grant din programele IFAD la procurarea utilajului agricol pentru destinație similară;
Menține evidența contabilă conform standardelor naționale.
Se va acorda grant pentru utilajul și tehnica la implementarea componentei Agriculturii Conservative cu tehnologie de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till, după cum urmează:
Semănătoare No-Till, Mini-Till, Strip-Till;
Plug cizel (scarificator);
Mașini pentru administrarea îngrăsămintelor lichide și solide;
Stropitori tractate și autopropulsate pentru culturi de câmp;
Tocătoare de resturi vegetale la culturi de câmp;
Combine de recoltare cu mărunțitor de resturi vegetale.
Nu vor fi eligibile utilajele și tehnica de mâna a doua.
Documentele obligatorii pentru obținerea granturilor sunt următoarele:
Cererea de acordare a sprijinului financiar;
Copia de pe certificatul de înregistrare, cu anexarea declarației de constituire, pentru gospodăriile țărănești;
Declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor și a documentelor prezentate;
Documentul care atestă pregătirea profesională în domeniul ce vizează unvestiția sau domeniul economic (copia de pe diplomele de studii sau de pe ordinele de angajare pentru salariații solicitantului), doar pentru producătorii agricoli-persoane juridice. Echivalentul documentelor enunțate pot fi și certificatele de calificare sau de absolvire a unui curs de formare, de minimum 150 ore, în domeniul agricol, veterinar și/sau economic cu profil agricol;
Copia de pe raportul financiar pe anul precedent celui de gestiune pentru persoanele juridice, cu excepția producătorilor agricoli înființați în 2015;
Copia acordului de reeșalonare a datoriilor, încheiat în modul stabilit, în cazul existenței datoriilor la achitarea impozitelor și taxelor față de bugetul public național;
Copia de pe facturile, delarațiile vamale de impor și invoice-urile, inclusiv contractul privind achiziționarea tehnicii și utilajului agricol;
Copia de pe certificatul de înmatriculare sau de pe cel provizoriu al tehnicii agricole, copia de pe pașaportul tehnicii agricole, inclusiv de luare la evidență în modul stabilit, pentru tehnica și utilajul agricol care nu este supus înmatriculării obligatorii de stat;
Copia de pe ordinul de plată privind achitarea integrală (inclusiv a avansului, indiferent de mărimea și data achitării lui) a costului tehnicii și utilajilui agriocol eligibil în cadrul prezentei măsuri și/sau, după caz, achitarea integrakă a ratelor de leasing, inclusiv a dobânzilor de leasing;
Copia documentelor care confirmă dreptul de posesie asupra terenurilor agricole;
Certificatul eliberat de UCIP-IFAD care confirmă faptul că anterior solicitantul nu a beneficiat de grant din cadrul programelor IFAD.
Mărimea sprijinului financiar acordat se calculează sub formă de compensație în mărime de 50% din costul tehnicii și utilajului agricol, aplicat la tehnologia de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till, procurate în baza de factură fiscală sau invoice, fără TVA, dar nu mai mult de echivalentul în lei moldovenești a 10 mii USD per beneficiar.
