Seceta din această vară a provocat daune însemnate și în Polonia. Agricultorii de aici au suferit pierderi de peste 130 milioane de euro.

Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al agriculturii, Marek Sawick. Seceta a afectat 800 mii de hectare de teren agricol, iar din această cauză majoritatea fructelor și legumelor s-au scumpit.

Oficialul polonez s-a adresat Comisiei Europene cu cererea de a acorda asistență fermierilor care s-au pomenit într-o situație dificilă din cauza secetei. Comisia urmează să ia o decizie în acest sens până pe 7 septembrie, notează radiopolsha.pl.

Ministrul agriculturii, Marek Sawick spune că, seceta va provoca consecințe pe termen lung. Din cauza lipsei precipitațiilor ar putea complica semănatul culturilor de toamnă.

Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege care prevede anularea obligativității aplicării ștampilei pentru antreprenori. Astfel, procedura care în prezent este obligatorie pentru antreprenori, va deveni una opțională și va reduce cu aproximativ 30 la sută costurile de deschidere a unei afaceri în Republica Moldova.

„În contextul dezvoltării tehnologiilor moderne, ștampila aplicată pe un document nu mai garantează veridicitatea actului. În acest sens, ștampila umedă devine un exercițiu rudimentar ce trebuie înlocuit cu alte metode de identificare” a explicat ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari.

Prim-ministrul Valeriu Streleț a apreciat această inițiativă. „Proiectul de lege ne va permite să mărim viteza de înregistrare a întreprinderilor, care este un indicator important în analiza „Doing Business”, și va stimula inițiativa privată. Atunci când există idei, inițiative de dezvoltare, trebuie să existe cât mai puține impedimente”, a menționat Premierul.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției, împreună cu reprezentanții societății civile și cei ai cercurilor profesionale, la inițiativa Consiliului Economic al Prim-ministrului.

La elaborarea proiectului de lege s-a analizat experiența țărilor europene (Anglia, Franța, Olanda, Germania, Belgia) în domeniu, dar și cea a Statelor Unite ale Americii. Exemplul acestor state arată că, anularea obligativității aplicării ștampilei, va facilita dezvoltarea antreprenoriatului și va contribui la evoluarea comerțului local și transfrontalier.

Documentul urmează să fie examinat de către Parlament.

Agrobiznes a dat startul unei serii de interviuri cu cele mai influente personalități din agricultura moldovenească, iar Oleg Cojocaru, directorul reprezentanței Syngenta în R. Moldova, este un manager cu o bogată experiență în spate, care a fost deacord să ne împărtășească viziunile sale despre piața de la noi și să vină cu unele sfaturi pentru cei care vor să facă afaceri.

Syngenta este o companie elvețiană specializată în producerea de semințe și produse pentru protecția plantelor. Pe piața moldovenească s-a lansat oficial în anul 2001, însă produsele sale erau cunoscute printre fermieri încă de prin anii ′90.

[we] D-le Cojocaru, cum ați descrie situația la moment în agricultura moldovenească? Cum vi se pare anul 2015 pentru agricultura de la noi?[/we]

[person] Este un an diferit. În primul rând diferențele vin din acea nesiguranță pe care o are fermierul, nu numai din activitatea pe care o are la nivel de fermă, dar și din acele situații de conexiune legate de criza din țară, care generează instabilitate. Astfel, devine foarte grea accesarea unor credite bune, a subvențiilor, sau granturilor externe. Asta a dus la aceea că fermierii au trebuit să-și schimbe planurile și strategiile pe care le-au avut inițial. Suntem într-o regiune unde accesul la informație este unul liber. Fermierii foarte ușor accesează informația legată de situația pe care o au vecinii, Ucraina, România, alte țări din zonă, iar cu siguranță fiind orientați spre UE, în mare măsură fermierii locali văd acele măsuri de siguranță pe care le are un fermier din UE și nu le are un fermier din R. Moldova. Pornind de la acele subvenții, care crează o diferență din start majoră pentru investiții în activitatea lor și finalizând cu accesarea creditelor avantajoase pe care ar putea să le aibă un fermier european.[/person]

[we] Ce ani credeți că au marcat agricultura moldovenească? Care după părerea dvs a fost cel mai bun și cel mai prost an pentru agricultura de la noi?[/we]

[person] Câteva concluzii sunt certe: fiecare an are specificul său, cu provocări care pun fermierii în situații diferite în luarea unor decizii, la nivel de fermă, la nivel de afacere. Cu părere de rău, în agricultură partea de profitabilitate este influențată de situația la nivel internațional și mai puțin de productivitatea locală, sau de condițiile care s-au creat în zonă. Deoarece întotdeauna avem acea diferență sau balanță între producție și preț, iar dacă producția este în mâna fermierului și o poate administra, fiind corelată și de condițiile climaterice, atunci partea de formare de prețuri la nivel de regiune, cu siguranță producătorul local nu o poate face. Ucraina, România, Ungaria sau Bulgaria sunt acele zone mari care crează politica de preț la nivel de regiune, iar Republica Moldova doar le ajustează. Aici desigur că pentru fermieri e foarte bine când prin acea situație câ condițiile din țară permit ca să avem niște producții mari, și care sunt în corelații bune cu prețul format la nivel regional. Cred că anul 2010 poate fi considerat un an bun pentru agricultură. Atunci am avut producții bune, combinate cu niște record la acea perioadă pentru culturile de câmp. Din ani mai dificili, pot fi luați în calcul cred că chiar și ultimii ani, care la sigur sunt mai aproape de amintirea fermierului, iar aici vine cu siguranță nu doar partea de climă care afectează producțiile, dar și acele tendințe de prețuri care nu sunt în dinamică de creștere și plus acele efecte de embargou care vine din partea zonei CSI, în special Rusia.[/person]

[we]Care credeți că este acum cea mai mare provocare pentru fermierii noștri. Dar pentru autorități?[/we]

[person]Pentru autorități cu siguranță rămâne de a îndeplini ceea ce au promis. S-a promis puțin, dar și acel puțin care s-a promis trebuie îndeplinit. Pentru fermieri cu siguranță este nevoie de curaj, de optimism, pentru a continua afacerea și a trece prin această perioadă cu riscuri mai mari.[/person]

[we]Ce sfaturi aveți pentru tinerii care se avântă acum să facă afaceri în agricultură?[/we]

[person]Este un lucru foarte bun, salutabil. Mă bucură că, tot mai des în vizitele noastre în teren, întâlnim tineri. Aceasta ne dă o speranță că agricultura trece treptat în alte mâini, profesioniste, curajoase. Cel mai mult mă bucură dăruirea și entuziasmul acelor tineri care se ocupă de agricultură și care aduc proiecte destul de interesante, destul de ambițioase pentru R. Moldova. Agricultura este o activitate care nu poate fi stopată pe un an, sau pe o jumătate de an, pentru a trece o perioadă mai puțin favorabilă. Fermierul când investește în primăvară, din păcate el nu cunoaște care o să fie situația pe timp de vară, vor fi sau nu condiții climaterice bune, embargouri, etc. Toate acestea sunt cunoscute pe parcurs, iar investițiile se fac la timpul oportun. Nu trebuie de oprit ceea ce s-a planificat. Poate ar fi un sfat de o mai mare atenție, dar cu siguranță nu de oprit, deoarece dacă se oprește, pe urmă cheltuielile și efortul de repornire sunt cu mult mai mari.[/person]

[we]D-le Cojocaru, ce loc ocupă în prezent R. Moldova pe harta Syngenta? Suntem până la urmă o țară foarte mică, iar Syngenta este companie care face afaceri de miliarde de euro la nivel global.[/we]

[person] R. Moldova întotdeauna a reprezentat o zonă de interes pentru Syngenta. S-a atras o atenție importantă unor piețe mici, cum este R. Moldova, iar în rezultat am dezvoltat în aceste zone echipe și portofolii. R. Moldova este o zonă de interes, deoarece este o parte componentă a unei regiuni destul de largi, partea de sud-est a Europei, unde nu putem pune Moldova aparte, sau fără să luăm în considerare acele țări mari din apropiere cum ar fi Ucraina, România, Ungaria, Bulgaria, care sunt țări ce domină trendurile de piață pe partea de agricultură.[/person]

[we]Cum faceți față concurenței pe piața de la noi și cât de mare este echipa Syngenta?[/we]

[person] Avem o prezență globală, regională și locală. Pot spune că pe toate aceste piețe suntem lideri de piață. În ultimii 15 ani de la formarea reprezentanței în R. Moldova deținem poziția de frunte în piață, dacă însumăm afacerile pe partea de semințe și partea de protecție. Concurența există. Este una acerbă, dar asta ne bucură, ne face să lucrăm mai bine, ne mobiliează, iar asta este înainte de toate în interesul fermierilor. Suntem 5 membri ai echipei, dar bine structurați, cu partea de suport vânzări, partea de marketing și partea de omologări. Ce ne face diferiți de concurență este cu siguranță complexitatea ofertei pe care o avem. Toate ofertele care vin de la Syngenta practic întotdeauna sunt complexe și acoperă nevoile unui cerc foarte larg de fermieri.[/person]

[we]Care sunt noile produse pe care urmează să le lanseze Syngenta în viitorul apropiat, în materie de semințe și protecție a plantelor?[/we]

[person] Pentru anul 2016 pregătim lansarea a cel puțin 10 produse noi, atât la partea de genetică, cât și la partea de protecție. Dacă ar fi mai specific, sunt 6 varietăți de floarea soarelui care acoperă noi segmente de piață unde Syngenta până acum nu era prezentă. Tehnologia Clearfield Plus, tehnologia ExpressSun și hibrizi High Oleici, care este un nou trend la nivel european pentru o mai bună calitate a uleiului produs la nivel de fabrică. Avem produsul Vertemec, produsul Ampligo, care sunt produse din gama de insecticide. Din noutățile care vin pentru partea de tratament semințe aș menționa produsul Celestop, un insectofunigid pentru tratarea cerealelor.[/person]

[we]Domnule Cojocaru, vă mulțumim frumos pentru interviul acordat. Vă dorim succes în activitatea dvs.[/we]

[person] Și eu vă mulțumesc. Toate bune.[/person]

P.S: Mai multe informații despre noutățile Syngenta aflați pe acest link.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula, a declarat ieri, după şedinţa Guvernului că restanţele la subvenţiile pentru anul 2014, vor fi achitate până la sfârşitul lunii august curent.

Promisiunea a fost făcută după ce, acum două zile, liderii a patru asociaţii reprezentative ce reunesc producători agricoli şi fermieri au solicitat „achitarea până la 1 septembrie 2015 a tuturor restanţelor la subvenţiile pentru anul trecut”.

„Ministerul Finanțelor a achitat 90 de milioane de lei, anterior încă 60 de milioane, iar în total au fost achitate 150 milioane de lei. În urma discuțiilor cu colegii de la Ministerul Finanțelor am primit asigurări că până la sfârșitul lunii august vor fi achitate integral subvențiile din anul 2014”, a spus ministrul agriculturii, Ion Sula.

Oficialul a mai spus că fermierii au început deja să depună dosarele pentru investițiile făcute în 2015. La moment au fost depuse peste 1.400 de cereri. Valoarea totală a subvențiilor este de 225 milioane de lei care sunt solicitați de la Fondul de Subvenționare pentru Agricultură.

Totodată, ministrul a mai spus că toți agricultorii cu livezi de până la 15 ha, atât de mere cât și de prune, vor putea să beneficieze de compensații ca urmare a restricțiilor de export pe piața rusească. Compensațiile vor fi oferite din ajutorul parvenit de la Banca Mondială.

Ministrul a mai adăugat că va discuta cu cei de la Ministerul Finanțelor pentru a găsi surse pentru a acorda compensații și fermierilor ce au în proprietate livezi cu o suprafaţă de peste 15 hectare.

La Bălți va fi deschis un incubator de afaceri, similar celui care funcționează în orașul Nijnii Novgorod.

Anunțul a fost făcut de către primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi după întîlnirea de afaceri cu guvernatorul regiunii Nijnii Novgorod, Valeriu Șanțev, notează esp.md.

„Am vizitat incubatorul de afaceri Clever, despre care s-a vorbit mult în Moldova. Vom deschide unul asemănător la Bălți și vom participa la Summitul de afaceri din septembrie. Din componența delegației vor face parte persoane care vor primi primele informații de la conducerea incubatorului de afaceri din Nijnii Novgorod, care există din 2007. A fost plăcut pentru mine să aud că greșelile tehnice pe care ei le-au comis, noi vom putea să le evităm, așa încât să reușim să realizăm cât mai repede acest proiect în Moldova”, a menționat Usatîi.

Totodată, primarul de Bălți a acceptat invitația din parte guvernatorului regiunii Novgorod de a participa la cea de-a patra ediție a Summitului Internațional de Afaceri, care va avea loc la Nijnii Novgorod, în perioada 9-11 septembrie.

Reporterii RISE Moldova s-au infiltrat în rețeaua unui grup organizat care deține monopolul la exportul de fructe în Federația Rusă și au obținut două seturi de documente, semnate de fitosanitari și vameși de la Chișinău. Actele permit exportul pe piața rusească a două camioane de fructe, ocolind embargoul rusesc. Membrii grupării au pretins 10 mii de dolari de la reporterii sub acoperire, bani care urmau să fie transferați pe un cont din Rusia, înainte ca marfa să ajungă la vama rusească.

21 iulie 2014. Federația Rusă impune embargo la exportul de fructe și legume moldovenești. În februarie 2015, serviciul fitosanitar rus Rosselhosnadzor decide cu titlu de experiment să permită exportul de mere companiilor înregistrate în raioanele din stânga Nistrului. În listă au mai fost incluse alte 10 firme din nordul țării. Exportul a fost aprobat sub garanția Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

12 iunie 2015. Rosselhosnadzor expediază o nouă listă a exportatorilor moldoveni. „Aceasta (scrisoarea – n.r.) a fost una politică, deoarece acolo erau doar companii din Găgăuzia, Transnistria și două companii moldovenești. Certificatele se eliberează tuturor companiilor transnistrene, fără taxe suplimentare. Se indignează cei care nu vor să activeze conform legislației. De exemplu, avem una sau două companii care, chiar dacă sunt de pe malul drept (al Nistrului –n.r.), timp de o zi au devenit transnistrene, și încă nu oferă toată informația necesară despre originea produselor, despre transport și cum pot fi verificate”, declară Alexandru Ciobanu, inspectorul fitosanitar principal de stat.

Viorel Minciună, președintele Asociației importatorilor și exportatorilor: De la sfârșitul lunii iulie s-au început niște încercări de a ne limita dreptul la export și, în baza unor motive inventate, a început să ni se refuze eliberarea certificatelor. Asta în timp ce două companii transnistrene, în spatele cărora stau oameni de afaceri din Chișinău, continuă să exporte fructe de pe întreg teritoriul Moldovei.

Monopolul

RISE Moldova a obținut o înregistrare audio făcută în ziua de 30 iulie curent, din care reiese că un grup de exportatori pun la cale o schemă de monopolizare a exportului de fructe. Aceștia enumeră denumirile unor companii, exportatori, inspectori fitosanitari, procurori și politicieni care ar fi „oamenii lor”. Pe fundal se aude transmisiunea în direct a discursului din Parlament al candidatului la funcția de premier, Valeriu Streleț.

Potrivit unor producători și exportatori de fructe, tot atunci, inspectorii fitosanitari moldoveni au început să refuze perfectarea documentelor de export chiar și unor companii înregistrate în Transnistria, făcând referire la un ordin verbal al conducerii ANSA.

„Ca să am dreptul să export mi se cer bani pentru fiecare camion trimis în Rusia. Taxa pentru acordarea certificatelor fitosanitare pentru export o încasează inspectorii fitosanitari din raioane sau persoanele intermediare”, spune producătorul Iurie Bivol.

Reporterii RISE au identificat o companie moldovenească, „transformată” peste noapte în firmă transnistreană, ce poate obține tot pachetul de documente necesar exportului în Federația Rusă, indiferent de regiunea de proveniență și calitatea producției.

În schema monopoliștilor apare firma DVT Broker SRL, fondată în 2013 de către omul de afaceri din Chișinău Vasile Diaconu, cu sediul juridic, inițial, într-un bloc din str. Miron Costin din sect. Râșcani al capitalei. Pe 19 martie 2015, DVT Broker SRL „s-a mutat” în stânga Nistrului, pe str. Lenin din s. Mălăiești, r. Grigoriopol. Detalii, AICI.

Operațiunea „Fantomă”

Luni, 3 august. Un jurnalist RISE Moldova sub acoperire îl contactează pe Vasile Diaconu, fondatorul DVT Broker SRL. Reporterul se prezintă a fi un antreprenor care a cumpărat de la diferite persoane fizice din r. Cantemir 19 tone de mere și 19 tone de prune.

Reporter: Vrem să le exportăm în Rusia. Avem nevoie de etichete și documente pentru export.

Diaconu: Când și unde ne încărcăm? Care sunt soiurile de mere și prune?

Reporter: „Melba” și „Kabardinka”. Cât va costa perfectarea pachetului de documente?

Diaconu: Cinci – mărul, și patru cinci sute – pruna (5 mii de dolari taxa de intermediere pentru camionul de mere și 4,5 mii de dolari – pentru un camion de prune – n.r.).

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=ajk9M0qBvKc”]

Export fără acte de proveniență

Miercuri, 5 august. Prima întâlnire cu intermediarul a avut loc în preajma pieței„Bogdan Voievod” din sect. Râșcani. Atunci Diaconu ne-a dat etichetele care urmau să fie lipite pe lăzile cu fructe: 1400 de autocolante pentru lăzile cu mere și 1900 pentru cele cu prune (aproximativ atâtea lăzi încap în două camioane – n.r.).

Pe etichetele făcute special pentru încărcătura noastră inexistentă este indicat soiul, data producerii, termenul de păstrare, producătorul, importatorul și datele de contact. Unica înscriere veridică este: „Nu conțin organisme modificate genetic”. Detalii, AICI.

Joi, 6 august, Vasile Diaconu ne dă și o ștampilă specială care trebuie aplicată pe toate lăzile care confirmă că ambalajul de lemn a trecut procedura de fumigație – prelucrare specială de distrugere a paraziților. „Fără ștampilă (pe lăzi – n.r.) nu veți fi lăsați să ieșiți din Moldova”, ne avertiza afaceristul. Detalii, AICI.

Ulterior, reporterul sub acoperire l-a anunțat pe Diaconu că a mai apărut o „problemă” – lipsa actelor de proveniență a fructelor, document obligatoriu în cazul exporturilor. Cu toate acestea, șeful DVT Broker SRL s-a angajat să exporte „marfa” în Federația Rusă fără documentele respective.

Singura lui condiție a fost să-i aducem copia buletinului de identitate a unei persoane, indiferent de viza de reședință, care să figureze în acte în calitate de vânzător. Intermediarul a cerut să menționăm în scris pe copia buletinului faptul că persoana a vândut câte 19 tone de mere și prune. „Dacă te contactează cei de la serviciul fiscal, confirmă că mi-ai vândut fructele”, a sugerat Diaconu.

Citește continuarea investigației pe site-ul RISE Moldova…