Din cauza secetei, semănatul de toamnă ar putea să întârzie

0

Pregătirea solului pentru semănatul de toamnă este în prezent stopată din cauza secetei.

Șeful Direcţiei politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor vegetale a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Mihai Suvac a afirmat că lucrările de arat şi semănat de toamnă se reţin din lipsa precipitaţiilor.

„Cît timp pămîntul este uscat, nimeni nu va cuteza să pună plugul în brazdă”, a constatat Mihai Suvac.

La rîndul său, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari a menţionat că situaţia este critică.

„Lipsa precipitaţiilor face imposibilă pregătirea terenurilor pentru semănatul de toamnă. În cazul grîului şi al orzului termenul-limită pentru semănat este sfîrşitul lui septembrie, iar pentru rapiţă – sfîrşitul lui august. Ploile de azi de pe teritoriul ţării ne bucură. Dacă va ploua două-trei zile la rînd, atunci vom reuşi să pregătim la timp solul pentru semănatul de toamnă”, a precizat Slusari, citat de Moldpres.

Potrivit şefului Centrului monitoring agrometeorologic al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Tatiana Mironova, în urma ploilor de astăzi umiditatea în sol a ajuns la 10 milimetri în sudul țării.

Meteorologii afirmă că în prezent solul este uscat pînă la o adîncime de 50-60 de centimetri.

Recolta de cartofi din Ucraina va fi mai mică decât anul trecut

0

Potrivit expertului ucrainean Nicolai Gordiychuk, regiunile Kiev, Jitomir și o parte din Cernigovsk au fost grav afectate de secetă. Prognozele arată că în acest an recolta va fi mai mică decât în 2014.

„Luând în considerare că, cultivarea cartofilor în ferme a scăzut cu 15-20%, și recolta va fi mică – ar putea fi un deficit”, a mai spus expertul, citat de Fruit-Inform.

Mai mult, condițiile meteorologice din această vară au afectat și calitatea cartofilor. Din cauza secetei și lipsei umidității în sol, cartofii sunt mărunți.

Codul galben de secetă hidrologică a fost prelungit

0

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prelungit codul galben de secetă hidrologică.

Potrivit avertizării, până pe 24 august se va menţine Seceta Hidrologică pe întreg teritoriul țării.

Agenții economici și populația sunt sfătuiți să consume rațional resursele de apă.

Potrivit sinopticienilor, în această săptămână vom avea parte de vreme răcoroasă și ploi.

La Boșcana cresc roșii frumoase și gustoase

0

Primele 20 tone de roșii de soiuri timpurii au fost recoltate și realizate consumatorilor de către legumicultorii ce muncesc la complexul de sere din localitatea Boșcana, raionul Criuleni, scrie Est-Curier.

Munca lucrătorilor din sere, care a început din toamna anului trecut, bucură cu o roadă bogată de roșii frumoase și foarte gustoase. Producția din Boșcana este realizată nu doar în Moldova, ci și peste hotarele țării.

Potrivit Valentinei Moscul, șefa complexului de sere legumicole din Boșcana, în gospodăria administrată de dumneaei muncesc oameni harnici și gospodari din sat, care cunosc bine legumicultura în spaţii protejate. De cu toamnă au fost aduse îngrășămintele organice, care au fost introduse în sol. Mecanizatorii cu tehnica specială au afânat solul, iar un grup de femei s-a ocupat de creșterea și îngrijirea rasadului.  În ianuarie-februarie legumicultorii au sădit răsadul, au instalat și reglat sistemul de irijare a plantelor prin picurare. Apoi, zi de zi a urmat îngrijirea plantelor, conform tehnologiei de creștere a legumelor în sere, și în iunie roșiile au început să se coacă.

Munca migăloasă a legumicultorilor a adus roada multașteptată. Actualmente tufele de pătlăgele sunt pline de ciorchini cu roșii. Într-o seră, un grup de tineri legumicultori se ocupă de legarea în verde, ruperea așa numiților «buhăieși»…

„E foarte important să lichidăm la timp «buhăieșii» de pe plante, – lămurește Daniela Chironeţ, – ca ei să nu consume seva necesară pentru formarea roșiilor. Alături de mine muncesc cu străduință tinerele legumicultoare Ana Caza, Dolea Chironeţ, Natalia Rusu, Tanea Paval. Ne bucurăm de roada care se formează în sere. Roșiile realizate ne vor aduce bani. Înseamnă că pentru munca noastră vom fi remunerate.”

La o altă seră un grup de muncitori încarcă într-un autocar lăzile împachetate frumos cu roșii:

„Producția noastră de roșii e bine cunoscută de consumatorii nu doar din republică, ci și din Belarus. Roșiile sunt mășcate, frumoase și gustoase. Săptămâna viitoare feciorul Marcel va însoți autocarul cu producția legumicolă din sere, care pleacă spre Belarus”, spune Valentina Moscul.

La complexul de sere legumicole din Boșcana muncește și soțul doamnei Valentina – Victor Moscul. El are grijă ca tehnica și toate mecanismele de irigare prin picurare să funcționeze bine. Împreună cu muncitorii, Victor Moscul a amenajat cu dale strada centrală a serelor, acum se construiește și se amenajează calea de acces spre complex.

Legumicultotii de la complexul de sere legumicole din Boșcana pe zi ce trece majorează volumul de roșii strânse și realizate. În lunile august-septembrie dau în pârg şi vor fi culese roșiile de soiuri târzii.

 

Compania ucraineană care construiește o fabrică de sucuri la Edineț, suspectată de fraudă

0

La finele acestei luni, la Edineţ este planificată darea în exploatare a unei mari fabrici de sucuri în Parcul Industrial Edineţ, care a presupus o investiţie de 25 milioane de euro din partea companiei ucrainene TB Fruit, care aparţine milionarului ucrainean Taras Barşciovski.

Evaziune de circa 300 milioane de hrivne?

Investiţia, una dintre cele mai mari din ultimii ani în Republica Moldova, nu este lipsită nici de elemente de scandal. Astfel în prezent mai multe companii ce fac parte din cadrul grupului TB Fruit sunt suspectate de autorităţile fiscale din Ucraina de evaziune în valoare de circa 300 de milioane de hrivne (peste 260 de milioane de lei) în anii 2013-2014.

Potrivit portalului lviv.nashigroshi.org, citat de Mold-Street, departamentul de investigații al Direcției Principale Fiscale din regiunea Lviv, Ucraina a fost autorizat de instanţa de judecată să aibă acces la documentele financiare originale al companiei TB Sad şi a firmelor partenere. TB Sad face parte din grupul TB Fruit, iar 99% din acţiuni sunt deţinute de Taras Barşciovski.

Autoritatea fiscala suspectează TB Sad de tranzacții fictive, în scopul de a se sustrage de la plata impozitelor.

Inspectorii fiscali susţin că în perioada 2013-2014 , contrar legii, firma respectivă s-a bucurat nejustificat de un regim special de achitare a impozitelor, care prevede că întreprinderile agricole sunt scutite de TVA pentru mărfurile sau serviciile prestate.

În luna aprilie 2015, funcționarii Serviciului Fiscal din Lvov au efectuat un control și au depistat „lipsa oricărei producții agricole produse de TB Sad (mere, pere, vișine, prune, afine etc) în baza mijloacelor arendate”. În aceste condiţii firma trebuie să restituie întreaga sumă TVA neachitată în vistieria Ucrainei, care a fost estimată la 300 de milioane de hrivne, constată portalul lviv.nashigroshi.org.

Constatări eronate?

În acelaşi timp administraţia companiei susţine că acuzaţiile nu au suport juridic şi documentar.

„Concluziile din actul de control al poliţiei financiare au la bază date neverificate şi neveridice. Toate documentele primare care confirmă validitatea operațiunilor de afaceri au fost furnizate de societate, dar argumentele și documentele primare nu au fost luate în considerare. Chiar actul de control conține erori aritmetice, iar calculele făcute sunt eronate”, se arată într-o notă emisă de TB Sad şi citată de portalul zaxid.net.

În acelaşi timp în presă s-a vehiculat că proiectul din Moldova al grupului TB Fruit ar fi fost finanţat anume din banii obţinuţi de la neplata TVA.

Vasili Medvedi, directorul TB Fruit SRL, subsidiara locală a grupului ucrainean TB Fruit susţine că toate aceste informaţii sunt nişte „intrigi” ale concurenţilor de pe piaţa moldovenească. „Ei chiar de la început au încercat să ne pună beţe în roate”, a declarat Vasili Medvedi fără a oferi nume.

Managerul a negat orice implicare a companiei în scheme de evaziune fiscală.

Ion Răuleţ, consultant în cadrul Direţiei Politici Industriale a Ministerului Economiei s-a arătat contrariat de acuzaţiile la adresa companiei.

„Este o investiţie de circa 500 milioane de lei, una dintre cele mai mari din ultimii ani. Fabrica este gata, e o investiţie reală, nu e o spălare de bani”, a declarat Ion Răuleţ.

În septembrie 2013, în cadrul unui tender organizat de Ministerul Economiei au fost selectate trei companii care să devină rezidente a Parcului Industrial Edineţ, unde trebuiau să construiască fiecare câte o fabrică de sucuri: Natur Bravo şi Orhei-Vit din Moldova şi T.B. Fruit din Ucraina.

Compania ucraineană a fost singura care a început şi practic a finalizat lucrările de construcţie a unei fabrici de producere a concentratelor de sucuri din mere. Este adevărat că din cauza crizei şi mai ales războiului din estul Ucrainei, TB Fruit a fost nevoită să amâne cu un an realizarea proiectului.

TB Fruit s-a angajat să facă investiţii de circa 25 milioane de euro în fabrica de la Edineţ, 180 locuri de muncă şi o producţie anuală de 516 milioane de lei.

ACED organizează Forumul Producătorilor Agricoli din Zonele cu Sistemele Centralizate de Irigare

0

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) organizează, pe 19 august curent, Forumul Producătorilor Agricoli din Zonele cu Sistemele Centralizate de Irigare. Evenimentul va avea loc la Sala de Aur (Chișinău, str. Ghidighici 1/2) și va întruni 70 de fermieri ai căror terenuri sunt amplasate în zonele unde Corporația Provocările Mileniului/Programul Compact implementează proiectul de reabilitare a sistemelor de irigare.

Forumul este dedicat dării în exploatare a primelor sisteme cu irigare în raionul Orhei și rezultatelor programului de instruire desfășurat de ACED. De asemenea, vor fi abordate oportunitățile de finanțare pentru agricultorii din zonele irigate (2KR, Creditul Guvernului Polonez, MAC-P) și posibilitățile de marketing pe piețele internă și externe.

În cadrul reuniunii, reprezentanții a două companii locale (Rusmiliud SRL, Lolly Berry SRL) vor povesti despre experiența proprie de activitate în zonele cu sisteme centralizate de irigare, precum și despre diversificarea producerii culturilor agricole cu valoare înaltă  cu ajutorul irigării.

În a doua jumătate a zilei participanții la Forum se vor deplasa organizat la lotul demonstrativ al întreprinderii Agrimatco-Service SRL în satul Cojușna, raionul Strășeni, pentru a se familiariza cu modul de funcționare a sistemului de irigare instalat pe terenurile gospodăriei respective, tehnologii de producere a culturilor agricole cu valoare înaltă.

Agricultorii se pregătesc să blocheze Ministerul Finanțelor

0

Agricultorii din raionul Căuşeni intenţionează să vină la Chişinău şi să blocheze activitatea Ministerului Finanţelor, dacă până pe 20 august nu vor fi stinse datoriile pe subvenţii. Despre aceasta a anunțat agenţiei „INFOTAG” preşedintele Uniunii republicane a agricultorilor UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

El a caracterizat situaţia din ramură ca „foarte şi foarte dificilă”.

„Însă, reţinerea subvenţiilor este indicatorul atitudinii Guvernului faţă de fermieri. Nici o treime din resurse nu a fost achitată. Oamenii sunt indignaţi la maxim, iar nivelul de nemulţumire creşte. Sunt convins că acţiunilor de protest se vro alătura şi reprezentanţii altor raioane. Noi nu putem supravieţui din promisiuni. Dintâi s-a promis că subvenţiile se vor achita în iunie, apoi în iulie, iar acum suntem în august”, a menţionat Slusari.

El a comunicat că din suma datoriilor statului faţă de agricultori de 221 mil. lei s-au achitat puţin peste 60 mil. lei.

„Fermierii îşi aşteaptă banii mai bine de un an. Însă penalităţile pentru aceste sume statul nu le calculează. Aşa nu poate continua”, a spus preşedintele UniAgroProtect.

VIDEO. Danemarca: Cum reacționează o cireadă de vaci când fermierii le cântă din goarnă

0

Cântatul la goarnă are un efect deosebit de interesant asupra vacilor. Cel puțin asta observăm dintr-un filmuleț plasat pe internet de un grup de fermieri din Danemarca.

Cel mai mare parc de panouri solare din Moldova: o investiție de jumătate de milion de euro

0

Beni Jeremy este un antreprenor francez care, după câţiva ani locuiţi în Moldova, a înţeles că ţara noastră are un bun potenţial de energie solară, pentru că durata de strălucire a soarelui este de peste 2200 h pe an. Respectiv, teritoriul ţării este favorabil pentru dezvoltarea proiectelor de energie fotovoltaică. Un alt argument în susţinerea acestui sector este şi faptul că Moldova depinde de gazul rusesc, dar şi de energia electrică livrată din partea stângă a Nistrului.

Astfel, antreprenorul străin a decis să construiască un parc fotovoltaic şi acest lucru i-a reuşit. Proiectul, inițiat în septembrie 2013, a fost finalizat în ianuarie 2014, iar în aprilie – dat în exploatare.

Parcul este, în prezent, cel mai mare din Moldova și are o putere de 333 kW. Acesta include 6660 de module fotovoltaice GS Solar GS – 50, montate și amplasate la suprafața solului. Parcul fotovoltaic a fost construit pe teritoriul unui centru auto, în apropierea orașului Chişinău. Proiectul, care a costat 450 000 de euro, a fost realizat din împrumutul MoSEFF. Recuperarea investițiilor ar putea avea loc în aproximativ 7 ani. Contractul de livrare a electricității este pentru 15 ani, iar termenul de funcționare a panourilor este de peste 30 ani.

Beni Jeremy recunoaşte că, la început, a fost difcil să implementeze un astfel de proiect în Moldova, din cauza faptului că acest domeniu este foarte puţin cunoscut. Totuşi, cea mai mare problemă a fost negocierea preţului de vânzare cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică. Discuțiile s-au încheiat după darea în exploatare a parcului și a fost stabilit un tarif de 1,90 lei / kWh.

Deşi s-a confruntat cu multe probleme şi dificultăţi, Beni Jeremy este convins de faptul că în condițiile Republicii Moldova acest business poate fi profitabil. Energia electrică generată de modulele fotovoltaice este vândută companiei de distribuție Î.C.S. “RED UNION FENOSA” S.A.

La aproape un an de când a fost dat în exploatare, parcul fotovoltaic a generat aproximativ 420 MWh de energie electrică. Datorită amplasării sale la distanţă mică de reţelele electrice de distribuţie din Chișinău, proiectul a contribuit, de asemenea, la reducerea pierderilor de energie.