Ce va sacrifica guvernul Streleţ: conducerea BNM sau sectorul agrar?

Agrobiznes
-
0
Ce va sacrifica guvernul Streleţ: conducerea BNM sau sectorul agrar?

Negocierile cu FMI vor arăta cât de liber este guvernul de la Chişinău după cum acesta îşi va întocmi priorităţile şi va face cedări. Rămâne de văzut ce va alege, demiterea funcţionarilor vinovaţi de admiterea jafului secolului sau sacrificarea intereselor sectorului bancar.

Deşi negocierile cu misiunea FMI ce urmează să vină în Republica Moldova pe 22 septembrie pentru a negocia un nou acord cu autorităţile de la Chişinău se aşteaptă a fi extrem de dificile, guvernul moldovean totuşi are o oarecare marjă de manevră, a menţionat pentru Mold-Street preşedintele Uniunii Naţionale a Producătorilor agricoli, Alexandru Slusari.

Care vor fi priorităţile?

Potrivit acestuia, mult depinde în cadrul negocierilor de echipa de negociatori din partea Moldovei şi cum aceasta va întocmi lista priorităţilor.

„În prezent FMI are o mulţime de pretenţii şi obiecţii faţă de autorităţile moldoveneşti, însă aceasta nu înseamnă că ei vor cere îndeplinirea tuturor condiţiilor. De regulă, de fiecare dată guvernul de la Chişinău, din totalitatea de cerinţe ale Fondului, reuşeşte să obţină unele cedări”, menţionează Sliusari.

El consideră că de această dată, astfel de condiţii ale fondului vor ţine în primul rând de ordinea în sistemul bancar, de reformarea şi micşorarea aparatului de stat prin reforma administrativă centrală şi după asta de politica fiscală.

„Este clar că principala problemă a Republicii Moldova la moment vine din sistemul bancar. Cei de la FMI înţeleg acest lucru şi dacă guvernul de la Chişinău va demonstra că este determinat să rezolve prompt problemele din sistem şi, în primul rând, să ceară demiterea conducerii BNM, va putea obţine o oarecare loialitate în ce priveşte facilităţile de ordin fiscal, oferite fermierilor prin pachetul agricol, votat în prima lectură de Parlament”, spune Slusari.

Prin urmare, această alegere a echipei de negociatori va arăta ce este prioritar pentru guvernul de la Chişinău, interesele oligarhilor prin menţinerea conducerii BNM şi altor instituţii cheie în stat loiale acestora sau interesele mediului de afaceri, în acest caz a fermierilor.

Facilităţi fiscale

În principiu, preşedintele Uniagroprotect este de acord ca fermierii să renunţe la facilităţile de ordin fiscal cu condiţia ca ei să fie susţinuţi de către stat prin altfel de modalităţi.

Există cinci modalităţi de susţinere a producătorului intern însă doar una poate fi acum aplicată de către autorităţi. Este vorba despre limitarea importului prin politici tarifare, care nu poate fi aplicată deoarece ţara noastră a aderat la mai multe zone de liber schimb şi a semnat mai multe acorduri bilaterale în acest sens.

Mai este şi limitarea prin politici netarifare, de genul interdicţilor unor importuri pe motiv de necorespundere a normelor sanitare. Şi acestea nu pot fi aplicate, deoarece controlul inofensivităţii în majoritatea ţărilor cu care Moldova are relaţii comerciale, este mai calitativ şi restricţii majore de acest ordin pot fi considerate gesturi de rea voinţă.

Altă modalitate este subvenţionarea, care nu poate fi aplicată, deoarece, pur şi simplu nu sunt bani în buget.

„Noi am fi de acord să fim subvenţionaţi precum fermierii români cu 190 de euro la hectar şi atunci nu vom avea cerinţele de ordin fiscal pe care insistăm acum, însă, din cauza că ţara a fost jefuită prin intermediul aceluiaşi sector bancar, suntem conştienţi că acest lucru este imposibil”, spune liderul fermierilor.

Altă metodă de susţinere este politica de intervenţie. Adică, statul prin participarea activă pe piaţa produselor agricole, stimulează un preţ al produselor avantajos pentru agricultori. Şi aici statul nu poate acţiona din cauza sărăciei.

Drept urmare, rămâne o singură soluţie, cea a facilităţilor fiscale care pot asigura cât de cât competitivitatea produselor agricole moldoveneşti.

Aceste argumente ar fi de natură să-i convingă pe cei de la FMI, consideră Slusari, însă pentru aceasta guvernul trebuie să demonstreze că este în stare să rezolve cea mai mare problemă a ţării din acest moment, administrarea sectorului bancar.

Amintim că patru proiecte de legi, cunoscute sub denumirea de „pachetul agricol” au fost adoptate de către Parlament în prima lectură la finele lunii iulie. Proiectul prevede printre altele că, de la 1 ianuarie curent, agricultorii să nu mai fie impuși să plătească impozit pe venit, pe un termen de 3 ani, cu condiția reinvestirii profitului în agricultură şi pentru procurarea resurselor necesare producerii agricole.

Proiectele europene în agricultură – baza de dezvoltare a satului Brăviceni

Agrobiznes
-
0
Proiectele europene în agricultură – baza de dezvoltare a satului Brăviceni

Satul Brăviceni din raionul Orhei, cu o populaţie de circa 2400 de locuitori, aparent nu se deosebește de alte localităţi. Dar o privire mai atentă observă lucruri specifice doar pentru acest sat. Spre exemplu, terenurile de joacă și curtea grădiniței acum sunt pline de copii, tablou pe care nu-l vezi în alte sate, unde se bucură dacă se adună o grupă-două de micuți. Fenomenul de la Brăviceni e lesne de explicat: marea majoritate a sătenilor, inclusiv cei tineri, după studii, rămân acasă, pentru că au locuri de muncă bine plătite şi posibilităţi să-şi aranjeze viaţa familială. Chiar dacă unii şi pleacă în străinătate, după ce câştigă ceva bani se întorc la baştină să-şi iniţieze o afacere.

Schimbarea se produce şi în mentalitate

Vasile N., 26 de ani, originar din Vasilcău, raionul Soroca, căsătorit acum doi ani cu o fată de la Brăviceni, a spus că avea ”de toate” în satul de baștină, cu excepția unui loc de muncă stabil și bine plătit.

”Satul de baștină al soției m-a impresionat: aici sunt destule locuri de muncă, unde lucrează şi multe persoane din satele vecine. Iată de ce am lăsat Moscova și m-am angajat la o întreprindere din Brăviceni. Mi-am construit şi o seră, unde cresc legume”, spune Vasile.

”În multe sate lumea a ales la conducere oameni de afa-ceri, crezând că aceştea îi vor scoate din sărăcie. Nu toţi au îndreptăţit aşteptările. Vladimir Cociorvă a reuşit pentru că a pus accent pe susţinerea şi dezvoltarea spiritului de inițiativă al sătenilor, se bucură de încrederea oamenilor”, spune antreprenorul A.Erhan.

Proiectele investiționale, cea mai importantă opțiune

Implementarea proiectelor cehe și poloneze a demarat în anul 2008.

”Trei ani cât a fost deputat în Parlamentul RM (asta a fost la începutul anilor 2000), Vladimir Cociorvă a reușit să inițieze relații cu persoane influente din guvernele Cehiei și Poloniei şi să le convingă, că în mediul rural din Moldova pot fi implementate proiecte investiționale durabile. Mai întâi a fost repartizat un teren demonstrativ cu o suprafață de 5 ha, care-i folosit și astăzi de către savanții Academiei de Științe a Cehiei. Primul proiect polonez implementat a fost utilarea a șapte puncte de colectare a laptelui din mai multe localități din raioanele Orhei, Telenești și Rezina, care achiziționau materie primă pentru societatea ”VC-Saturn-13” de la Brăviceni. A urmat deschiderea unei întreprinderi similare la Ignăței, raionul Rezina, alte proiecte destul de îndrăzneţe, implementate la Brăviceni în domeniul zootehniei, procesării produselor agricole, producerii materialelor de construcție, etc. Adică Vladimir Cociorvă a izbutit să frângă niște stereotipuri, datorită cărui fapt în ultimele decenii în Brăviceni au fost împlementate peste 20 de proiecte în sumă totală de circa 700 000 euro. În prezent la Brăviceni activează 54 de agenţi economici (societăți și întreprinderi individuale”, a spus Sergiu Muravschi, expert în agricultură, ex-vicepreședinte al raionului Orhei.

Miroslaw Matrenczik, președintele ”Wshod” (”Est”), o instituție guvernamentală din Polonia care are mai multe proiecte investiționale implementate în spațiul post-sovietic, a relatat că inițial a fost sceptic în ce privește colaborarea cu Republica Moldova:

”Motive au fost destule. Mai înainte în raionul Orhei s-a încercat să se implementeze un proiect–pilot germano-olandez de privatizare a agriculturii, care a eșuat din cauza că s-au opus liderii colhozurilor. Noi am riscat, punând miza pe specialiști în agricultură cu experiență în managementul întreprinderilor private. Am început-o cu Brăvicenii. Acum avem o mulțime de proiecte în mai multe sate din R.Moldova, pe care le implementăm prin intermediul ACSA. Totuși, cel mai mult țin la Brăviceni, fiindcă experiența de activitate cu administraţia şi oamenii din această localitate este una extraordinară ”, afirmă dl Matrenczik.

”Deschis cu suportul tehnic al Poloniei”

Vladimir Cociorvă, primarul s. Brăviceni: „Când îi ajut pe săteni să-și pornească afacerile, ne înțelegem ca, după ce se pun pe picioare, să ajute satul. Așa am reușit să reparăm biserica, să construim un gard nou la cimitir, să demarăm construcția unei rețele de canalizare, să facem reparații în clădirea gimnaziului, ş.m.a.”

În multe gospodării din satul Brăviceni vezi panouri cu textul „Deschis cu suportul tehnic al Poloniei”. Un asemenea panou am văzut şi la Dumitru Caraman, care crește răsaduri, dar și legume în sol protejat. La început Dumitru a construit două sere mici, afacerea nu mergea rău. Dar acum patru ani, Vladimir Cociorvă i-a propus să aplice pentru un grant oferit de o fundaţie poloneză. Graţie acestui grant a asamblat un complex de sere moderne și spațioase.

Dumitru Caraman: „Eu cu răsadul nu ajung la piață. Vin de acasă și mi-l iau până la ultimul fir. Cresc și legume de vânzare, utilizez doar îngrășăminte organice, de aceea producția mea este căutată”.

Primarul de Brăviceni este convins că, la anul viitor, Dumitru Caraman are şanse mari să mai câştige un grant de la aceeași fundaţie poloneză pentru a-și extinde afacerea.

Vladimir Stratanenco, directorul fabricii ”Mezel-Brav”, deschisă acum patru ani într-o aripă a blocului unde se află secția de prelucrare a laptelui, proprietate a societății ”VC-Saturn-13” gestionată de Nina Cociorvă, soția primarului, spune că inițial primarul de Brăviceni, având la dispoziţie un buget modest, a ales o altă cale pentru dezvoltarea satului – a decis să încurajeze dezvoltarea micului business prin atragerea de investiţii străine.

“Dumnealui a reușit să molipsească de această idee întreg satul. Primarul invită periodic sătenii la primărie și îi întreabă cine și ce idei de afaceri au, ne încurajează să scriem proiecte pentru granturi”, spune Vladimir Stratanenco.

Ecaterina Bucur, în trecut șefă a oficiului poștal din sat, acum muncește la „Mezel-Brav”.

„La noi în sat nu lucrează numai acei care nu vor să luc-reze. Nici nu mă gândesc să plec din sat. Am un salariu bun. Oamenii din satele vecine ne invidiază”, spune dumneaei.

Iepurii de muscă, afacere profitabilă

Electricianul Iurie Cibotaru inițial a muncit după profesie la fabrica de prelucrare a laptelui.

”Lucrând la întreprindere, veneam cu propuneri de raționalizare, mergeam la expoziții și târguri. Inițiativa şi interesul meu au fost observate de dl Cociorvă, care mi-a propus să aplic pentru un grant de fondare a unei crescătorii de iepuri. M-a convins că experiența este o chestie care se deprinde cu timpul. Acum patru ani am dat în folosință crescătoria de iepuri, unde întreţin circa 1500 de capete. Nu demult am finalizat construcţia unei noi încăperi, pentru 5000 de capete, în zilele apropiate voi aduce cuștile. Fabricăm pe loc nutrețuri combinate. În viitorul apropiat preconizăm să vindem furaje şi sătenilor”, a relatat proprietarul.

Dl Cibotaru afirmă că nu are probleme cu vânzarea producției pentru că are încheiate contracte cu reţele de magazine din capitală.

”Prevăd să-mi concentrez activitatea pe creşterea iepurilor şi producerea nutreţurilor combinate, iar materia primă pentru aceste nutreţuri (cereale, leguminoase, etc.) să le procurăm de la consăteni”, a mai spus Iurie Cibotaru.

Planuri mari pentru anul viitor

„Afacerile la sat înseamnă locuri de muncă, oameni cu viață normală, acasă, alături de copiii lor, de părinţii bătrâni”, spune Vladimir Cociorvă.

Primarul de Brăviceni are planuri mari pentru viitor. După ce, în 2014, Brăviceniul a vândut produse de 50 de milioane de lei (față de 5 milioane în 2011), dânsul își propune ca în anul curent să sporească vânzările până la 60 de milioane de lei.

Preconizăm să pregătim specialiști în prelucrarea laptelui și a cărnii la Praga și Varșovia, să modernizăm tehnologiile de producere la mai multe întreprinderi pentru a reduce preţul de cost al producției. Într-un fel, ne pregătim să fim competitivi pe piaţa europeană, să fabricăm produse calitative, ca acestea să nu stea la depozit, dar să fie căutate de consumatori”, își dezvăluie planurile primarul de Brăviceni Vladimir Cociorvă.

Material realizat de Ziarul Cuvântul în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

VIDEO. Nevoia l-a împins spre apicultură. AFLĂ secretele lui nea Ion Spătaru din Soroca

Agrobiznes
-
0
VIDEO. Nevoia l-a împins spre apicultură. AFLĂ secretele lui nea Ion Spătaru din Soroca

Ion Spătaru, funcţionar public de o viaţă, se simte la fel de bine printre documente, precum şi printre albine. S-a făcut apicultor de voie-de nevoie, acum 27 de ani, şi, sprijinit de soţia Anastasia, întreţine o prisacă cu circa 50 de familii de albine. A învăţat meseria de apicultor de la zero, de sine stătător, neobosit, răsfoind mii de pagini de literatură specializată sau, mai nou, citind zeci de forumuri pe internet. „Pentru a obţine produsul, fiecare apicultor trebuie să lucreze individual, iar pentru a comercializa marfa asocierea este o idee bună”, se arată convins domnul Ion.

„Prin anul 1989, când zvonurile despre destrămarea URSS-ului prindeau contururi reale, iar ziua de mâine aducea multă incertitudine, am început să mă gândesc cu ce m-aş putea ocupa”, îşi aminteşte Ion Spătaru.

Mai mulţi factori, dar şi amplasarea locuinţei la poalele pădurii din marginea oraşului Soroca, l-au determinat să aleagă apicultura. Din fericire, nici la slujbă nu a renunţat, combinând armonios serviciul cu apicultura. După ce a studiat mii de pagini de literatură de specialitate, a trecut de la teorie la practică. La început a cumpărat împreună cu un verişor cinci stupi de albine, au învăţat lucrul de bază. După doi ani, cei doi s-au separat.

„Apicultura se face de unul singur, nu în tovărăşie, fiecare fiind responsabil de ceea ce face. Când sunt doi-trei, vine fiecare cu ideea sa, iar când cineva greşeşte, nu dai de capăt a cui e greşeala”, conclude domnul Ion.

Din considerentele de spaţiu limitat, apicultorul a ales stupii multietajaţi tip „Cuc”, având corpuri de 8 rame, pe care i-a aranjat pe două pavilioane mobile. „Tipul de stupi verticali îmi permite să selectez foarte clar mierea după calitate. Colegii care scot mierea din stupii orizontali nu pot aşa”, explică apicultorul.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=7r8E3-wv_pw”]

Principala direcţie de activitate este producerea mierii-marfă. Albinele de rasă carpatină aborigenă, pe care le îngrijeşte familia Spătaru, produc anual de la 30 kg per familie până la 100, în dependenţă de condiţiile climaterice şi alţi factori. Spre exemplu, în 2014 productivitatea medie a constituit 30 kg de miere per familie. Totuşi, prisăcarul mai experimentează şi cu creşterea reginelor, utilizarea altor tipuri de stupi etc.

„În calitate de experiment am încercat creşterea reginelor artificiale cu cutia Jenter. Împreună cu vărul Tudor Mărgineanu ne-am asociat şi am procurat o cutie Jenter la începutul anilor 2000, pe care o utilizăm efectiv pentru necesităţi personale în ultimii 3 ani. Tot în această perioadă mai practicăm şi producerea apilarnilului (produs apicol obţinut din larve de trântor – n.r.) , dar în cantităţi mici, pentru necesităţi personale. Tot în cantităţi reduse şi pentru uz personal producem polen”.

Un alt experiment al apicultorului îl constituie utilizarea, pentru câteva familii de albine, a stupilor din polistiren. Se consideră că astfel de stupi păstrează mai bine căldura. Pentru că preţul acestora este usturător, având o practică bună în a face stupi (şi-a meşterit singur toţi stupii), prisăcarul i-a făcut singur şi pe aceştia, însă nu a rămas prea mulţumit de rezultatul experimentului.

„Am făcut stupi din lemn la început, acum avem un experiment de 2 ani cu stupi din polistiren. Occidentul lucrează anume cu acest tip de stupi, drept că densitatea materialului la ei e mai mare. Tot sunt verticali, pe 10 rame. Dar albinele îl rod pe dinăuntru. La drept vorbind, diferenţă semnificativă în dezvoltarea familiilor de albine în pavilioane şi stupii de polistiren n-am constatat”, conchide domnul Ion.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=3Mesq913F5A”]

Obişnuit cu regula la locul de muncă, şi-a organizat bine şi ocupaţia de suflet. Într-un registru sunt însemnările despre fiecare familie de stupi, în altul despre producerea reginelor artificiale, mai ceva ca la cancelarie. Dacă vrei să ştii care familie de albine şi câtă miere a produs, ori care dintre cele 40 de rame dintr-un stup trebuie schimbată — îţi spune imediat cu o precizie matematică de invidiat. „Evidenţa este necesară pentru a nu repeta greşelile”, menţionează dânsul.

Probleme cu vânzarea mierii nu sunt, asigură interlocutorul nostru, amintindu-şi cum a făcut primii bani din apicultură:

„La început soţia era nemulţumită că sâmbetele şi duminicile le petreceam cu albinele şi printre fiare, meşterind pavilioanele, dar când am vândut prima marfă i-am dat bani şi i-am zis să-şi cumpere ceva pe plac. Ulterior mă îndemna să am grijă de prisacă, dacă mă vedea fără treabă. Poţi face apicultură şi de dragul ocupaţiei sau albinelor, dar este şi interes, adică e profitabilă ocupaţia, spune apicultorul. Cu salariul meu de funcţionar nu puteam să-mi acopăr toate cheltuielile din anumite perioade din viaţă”.

Un kg de miere de mai la pieţele comerciale din Soroca costă 70-75 lei, preţul en gros fiind de cca. 60 lei. Mierea de vară familia Spătaru o vinde en gros, iar cea din luna mai este procurată de consumatorii permanenţi din oraşul şi raionul Soroca. Marele avantaj al mierii — nu este un produs alterabil, totuşi apicultorii recomandă a o consuma în primul an.

Pensionat de scurt timp, Ion Spătaru şi-a făcut un plan de activitate: „Am de făcut stupi, că unii s-au învechit, de schimbat ramele, am multă ocupaţie pentru pensie…”.

Material realizat de Observatorul de Nord în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

VIDEO. Lukașenko a ieșit duminică la strâns cartofi

Agrobiznes
-
1
VIDEO. Lukașenko a ieșit duminică la strâns cartofi

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko a muncit duminică în sudoarea frunții pe teritoriul reședinței sale oficiale, la strânsul cartofilor, anunță agenția de presă Belta.

Ajutat de feciorul său și câțiva muncitori, Lukașenko a recoltat de pe 18 ari de pământ în jur de 70 de saci de cartofi. Întreaga recoltă de cartofi va fi donată în timpul apropiat orfelinatelor de copii și caselor de bătrâni.

De asemenea, la reședința președintelui belarus a început tot ieri și recoltarea pepenilor verzi și galbeni. Primul harbuz Lukașenko l-a încercat direct în câmp.

Fermieri din nordul țării instruiți în domeniul producerii silozului

Agrobiznes
-
0
Fermieri din nordul țării instruiți în domeniul producerii silozului

Asociatia Obsteasca Pro Cooperare Regionala din municipiul Balti a organizat in perioada 10-13 august o serie de intilniri cu fermierii detinatori de vaci de lapte din 7 localitati rurale din 3 raioane.

In calitate de invitat a fost Vasile Zdrenghia, inginer consultant furajer din Romania, care a tinut mai multe prelegeri pe tema „Silozul, beneficiile folosirii lui in hrana animalelor, modul de preparare si de depozitare”.

La aceste intilniri au participat peste 50 de fermieri, care au de la o vaca pina la ferme mai mari de 50 de vaci. Aici oamenii au aflat cum ar putea produce silozul de porumb, ce pasi ar urma sa intreprinda pentru a-si pastra numarul de vite detinute in conditiile secetei din anul curent si alte intrebari care au aparut in urma discutiilor.

seminar

dsc_1322_8102697

dsc_1323_742655

Producătorii de conserve cer de la Streleț credite ieftine și taxe preferențiale

Agrobiznes
-
0
Producătorii de conserve cer de la Streleț credite ieftine și taxe preferențiale

Astăzi, 14 august, membrii Asociației Producătorilor de Conserve, împreună cu ministrul și viceministrul Agriculturii – Ion Sula și Vlad Loghin au avut o întâlnire cu premierul Valeriu Streleț. În cadrul întâlnirii au fost discutate dificultăţile cu care se confruntă producătorii de conserve din Republica Moldova și au fost propuse soluții pentru depășirea acestora, informează biroul de comunicare al Executivului.

Printre subiectele puse în discuţie cu membrii Asociației Producătorilor de Conserve s-au numărat accesul la credite avantajoase și necesitatea deschiderii unor noi piețe de desfacere, ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă, vara trecută. Aceștia au mai spus că vor anularea taxei de 10%, aplicată de către Ucraina la importul produselor procesate din fructe şi legume autohtone, dar și o mai multă protecție și promovare a conservelor moldovenești.

Prim-ministrul Valeriu Streleț a menționat că dezvoltarea pieţei de produse conservate se regăsește în Programul de activitate al Guvernului pe care-l conduce. Șeful Cabinetului de miniștri a dat asigurări că va examina toate doleanțele producătorilor enunțate în timpul întrevederii. Valeriu Streleț a mai spus că urmează să discute problemele cu omologii săi din Federația Rusă și Ucraina. Premierul și-a reiterat disponibilitatea de a avea un dialog continuu cu producătorii de conserve din țară.

Veşti bune: s-a spart monopolul de achiziţie de pe piața grâului

Agrobiznes
-
0
Veşti bune: s-a spart monopolul de achiziţie de pe piața grâului

În acest an fermierii au mai multe oportunităţi de comercializare a grâului. Dacă în anii precdenţi exista doar soluţia vânzării către intermediari, care ofereau un preţ prea mic sau prin intermediul porturilor Giurgiuleşti şi Reni, dacă existau partide mai mari, în anul curent există mai multe soluţii, anunță ziarul Economicescoie Obozrenie, citat de Mold-Street.

Există soluţia portului Odessa şi Ismail. În plus, în special în raioanele de nord ale republicii se fac tot mai prezenţi traderii români, care oferă preţuri destul de competitive stricând monopolul intermediarilor locali. Săptămâna trecută preţul de achiziţie a unei tone de grâu în portul Constanţa era de 169 de dolari sau circa 3200 de lei moldoveneşti.

Şi în Europa recolta este mai mică

În ciuda faptului că, în ansamblu, se estimează că anul agricol 2015 va fi un an fără probleme majore, producțiile estimate de Comisia Europeană vor fi mai mici cu 5,5% din cauza lipsei de precipitații din ultimele luni în state precum Germania, Portugalia sau Spania, și a abundenței ploilor din primăvară din România.

Per total, producţia de cereale a UE este estimată la 5,27 de tone la hectar, faţă de 5,58 de tone la hectar în 2014. Mai precis, specialiştii Comisiei Europene estimează o scădere de 4,8% a producţiei de grâu, până la 5,79 tone pe hectar, o diminuare de 5,5%, până la 4,63 de tone pe hectar, în cazul culturilor de orz şi un minus de 4,3%, până la 7,19 tone pe hectar, în cazul porumbului.

Slusari pune la îndoială cifrele MAIA privind recolta peste aşteptări de grâu din acest an

Agrobiznes
-
0
Slusari pune la îndoială cifrele MAIA privind recolta peste aşteptări de grâu din acest an

Preşedintele Uniunii producătorilor agricoli Uniagroprotect, Alexandru Slusari, pune la îndoială cifrele Ministerului Agriculturii privind recolta peste aşteptări de grâu din acest an.

Veniturile cu greu acoperă cheltuielile

Slusari a menţionat pentru MoldStreet că în loc de o recoltă de 920 mii de tone prezentată de autorităţi, ar fi mai corectă o cifră de 750 mii de tone. Totodată, el susţine că media de circa 2,5 tone de grâu la hectar obţinută în acest an şi preţul de cel mult 3,1 lei pentru un kilogram abia dacă le permit fermierilor să-şi acopere costurile de producere a cerealelor.

“În medie, costurile pentru cultivarea unui hectar de grâu au fost în acest an de 7 mii de lei faţă de 5,5 mii lei anul trecut. Diferenţa se explică, bineînţeles prin deprecierea leului din cauza căreia s-au scumpit carburanţi şi mijloacele fitosanitare, care sunt de import. Drept urmare, dacă avem 2,5 tone la hectar la preţul de trei lei, putem vorbi despre un profit de 500 lei la hectar. Dacă însă recolta la hectar sau preţul de achiziţie a grâului sunt mai mici, fermierii sunt în pierdere”, a mai adăugat expertul, care spune că putem vorbi despre un profit ferm dacă fermierul a obţinut o medie de trei tone la hectar.

Statisticile ministerului diferă

Spusele lui Slusari contrazic într-o oarecare măsură anunţul făcut săptămâna trecută de Ministerul Agriculturii, potrivit căruia recolta totală de cereale din anul curent a depăşit 920 de mii de tone. Astfel, recolta de grâu de toamnă din acest an ar fi peste media din ultimii cinci ani, dar cu 15 la sută mai mică decât în anul 2014. Astfel, potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare Ion Sula, securitatea alimentară şi furajeră în acest an a fost asigurată deoarece necesităţile de grâu alimentar ale Republicii Moldova sunt estimate la 340 mii de tone iar cele de grâu furajer – de 150 mii tone. Potrivit lui, însă, datorită condiţiilor climaterice, circa 65 la sută din recolta adunată în acest an este grâu alimentar, faţă de 40 la sută în anul trecut.

Potrivit ministrului, recolta la hectar a atins 2,8 tone.

„Este un rezultat bun, dacă luăm în considerare condiţiile climaterice nefavorabile din toamna anului trecut şi temperaturile destul de ridicate din luna mai 2015”, a menţionat Ion Sula într-o conferinţă de presă. El estimează că o cantitate de 350-400 de mii de tone de cereale va fi exportată în ţările arabe, Turcia, dar şi state UE precum Italia sau Marea Britanie.

Potrivit ministrului, preţurile la cereale au crescut faţă de anul trecut. Astfel, preţul la grâu este 2,8-3 lei per kilogram, faţă de 1,8-2,2 lei în anul trecut, iar la orz de respectiv 2,5-2,7 lei faţă de 1,5-1,7 lei per kilogram.

Situaţie mult mai proastă în cazul culturilor de toamnă

Preşedintele UniAgroProtect este mult mai pesimist în ce priveşte perspectivele recoltelor culturilor ce vor începe în august-septembrie. Potrivit lui, din cauza secetei drastice şi temperaturilor caniculare din lunile de vară, recoltele de porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr ar putea fi mai mici faţă de anul trecut cu 50-60 la sută.

Combinatul de pîine din Bălţi a majorat deja preţurile la produsele sale

Agrobiznes
-
0
Combinatul de pîine din Bălţi a majorat deja preţurile la produsele sale

Combinatul de panificaţie din Bălţi a scumpit de astăzi, 14 august, preţurile la 24 de tipuri de pîine şi produse de panificaţie, transmite Moldpres.

Majorările operate de principalul producător de pîine din municipiu constituie circa 20% şi se referă la majoritatea tipurilor de pîine, colaci, chifle şi plăcinte. Bunăoară, pîinea „Romaniţa” care costa înainte 4 lei, este comercializată din 14 august cu preţul de 5 lei.

Deocamdată nu au fost scumpite doar două produse fabricate de întreprindere – franzela de 500 de grame şi pîinea din făină de calitatea a I-a, însă de la 18 august şi acestea vor costa cu 8-10% mai mult.

În acelaşi timp, altă fabrică de pîine din Bălţi a lăsat preţurile neschimbate. Potrivit directorului întreprinderii „Baiur-agro”, Iurie Bantuş, decizia de a majora preţurile la pîine depinde de mai mulţi factori. „La sfîrşitul lunii august vom analiza cheltuielile pentru gaze, electricitate, preţurile la făină şi doar după aceasta vom lua o hotărîre cu privire la schimbarea preţurilor”, a menţionat Bantuş, citat de esp.md.

Scumpirile de la Bălţi au fost operate după ce ieri Asociaţia Brutarilor şi Asociaţia Naţională a Industriilor de Panificaţie şi Morărit au anunţat că noile preţuri la pîine şi produsele de panificaţie vor fi aplicate cu începere de la 15 august 2015. Potrivit acestora, prețurile la pîine și produsele de panificație vor fi majorate cu 15 la sută, ca urmare a scumpirii făinii și creșterii tarifelor la energia electrică și gaze.

1...1.7001.7011.702...1.988Pagina 1.701 din 1.988