Actualele evoluții economice nefaste din Republica Moldova, spre deosebire de anii precedenți, sunt determinate în cea mai mare parte de factorii interni și nu de cei externi. Un impact crucial în deteriorarea situației economice din Republica Moldova l-a avut criza din sistemul bancar, chiar dacă restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă, evoluțiile economice din Ucraina și Rusia, dar și diminuarea remitențelor nu pot fi nici ele neglijate ca factori destabilizatori pentru economia națională. Concluziile aparțin unui nou studiu publicat de Expert-Grup, care analizează impactul ultimelor evoluții macroeconomice și a problemelor sistemului bancar asupra Bugetului Public Național.

„Management-ul defectuos al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a dus la o depreciere exagerată a leului, una mai mare decât cea determinată de factorii obiectivi, iar supravegherea insuficientă a sectorului bancar a provocat o instabilitate majoră în acest sistem. În consecință, problemele din sectorul bancar, suprapunându-se peste factorii externi, au sporit inflația, au majorat costul creditelor, au diminuat veniturile reale ale gospodăriilor și au contribuit la reducerea importurilor, în ciuda ieftinirii produselor pe piețele externe. Această situație a afectat nu doar veniturile Bugetului Public Național (BPN), ci și costul datoriei interne, prin prisma creșterii ratelor de dobândă la Valorile Mobiliare de Stat (ratele dobânzii plătite de guvern pentru a se împrumuta pe intern), dar și a creșterii riscurilor legate de garanțiile acordate de Guvern către BNM pentru creditare sectorului bancar,” consideră Expert-Grup.

Efectul agregat estimat de autorii analizei asupra veniturilor fiscale din BPN pentru 2015, ca urmare a actualei conjuncturi macroeconomice, se va solda cu o diminuare a încasărilor cu aproximativ 1,5 miliarde MDL (3.5% din total veniturile bugetare planificate). Reducerea dată este în mare parte determinată de diminuarea importurilor până la 4,16 miliarde USD, fiind o descreștere de circa 21.7% față de anul precedent. Cea mai mare reducere a veniturilor BPN a fost atestată din TVA la import,  cu 1,35 miliarde MDL, urmată de accize și taxele vamale, cu 333 mil MDL și respectiv 186 mil MDL. De asemenea, există puține șanse pentru reactivarea finanțării de la Banca Mondială și Uniunea Europeană, care va crea un deficit suplimentar de finanțare de peste 2,1 miliarde lei (4.6% din veniturile bugetare planificate).

„Acordarea garanțiilor de stat către BNM pentru creditele oferite de aceasta sectorului bancar, în cazul activării garanțiilor în 2015 (ca ipoteză în septembrie), va duce la cheltuieli suplimentare din Bugetul de Stat de circa 570 mil lei (cu o rată medie a VMS de 15%). Costul integral al garanției pe o perioadă de 10 ani (pană în 2025) va constitui circa 13 miliarde lei, în condițiile recuperării integrale al creditelor acordate de la băncile comerciale. Totuși, în cazul nerecuperării parțiale a datoriilor, costul deservirii datoriei se va majora cu suma nerecuperată de la bănci. În același timp, este necesar de menționat că în prezent, Guvernul nu are o dată stabilită la care este obligat să activeze garanția. În cazul unui scenariu pesimist, activarea garanției va duce la creșterea bruscă a datoriei publice pe parcursul următorilor ani, valorile maxime fiind de circa 50% din PIB în anul 2018 (scenariu pesimist), după care va începe să scadă temperat. Astfel, valorile maxime a datoriei publice vor fi cu aproximativ 12 p.p. sub pragul critic de 62% din PIB. În aceste condiții,Moldova va rămâne în grupul țărilor cu risc moderat de insolvabilitate, iar probabilitatea intrării în incapacitate de plată este de la ”mică” la ”moderată”. Totodată, în cazul unei decelerări bruște a creșterii economice, există riscul major ca probabilitatea de incapacitate de plată să treacă în categoria ”puternică”, se mai arată în studiu.

Experţii Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE) califică politicile din cadrul „Pachetului agricol”, în mare parte, drept un şir de acţiuni populiste care nu vor rezolva în esenţă problemele agricultorilor. Potrivit lor, aceste legi încalcă principiile unei economii de piaţă şi contravin realităţii economice cu care se confruntă statul.

„Deficitul bugetului de stat pentru anul 2015 este estimat la peste 3.5% (circa 4 mlrd lei). Cel mai probabil, acesta va fi revizuit când se va lua în calcul efectul crizei bancare şi se va absoarbe efectul sistării finanțărilor externe. Prin urmare, este inacceptabilă acordarea unui şir întreg de facilităţi fiscale, care nu are acoperire bugetară, în mod special ţinându-se cont de dificultăţile economice ale ţării, inevitabila recesiune din anul 2015 şi de restanţele existente la subvenţiile pentru agricultori. Aceste elemente duc la concluzia că Guvernul ar trebui să promoveze o consolidare fiscală, iar ajutorul acordat agricultorilor trebuie, în primul rând, să reiasă din programele existente, precum creditul polonez”, susțin experții de la IPRE.

Agrobiznes vă propune să citiți mai jos nota analitică realizată de experții IPRE referitor la cele mai importante legi din „Pachetul agricol”.

Proiectul nr. 282 – Cu privire la modificarea Codului Fiscal

Impozitul pe venit pentru anul 2014, achitat de către producătorii agricoli, a fost de 32 mil MDL. Cota zero la impozitul pe venit pentru întregul sectorul agricol menționat în proiect nu este sustenabilă din punct de vedere bugetar. În circumstanţele în care toţi producătorii agricoli vor reinvesti profitul înregistrat, statul va rata întreaga sumă a impozitului anterior achitat de către producătorii agricoli, ceea ce va însuma aproximativ 100 mil. lei timp de 3 ani. Această gaură va trebui să fie acoperită din alte surse (din contul cetăţenilor), or acordarea unor facilităţi fiscale fără acoperire înseamnă populism.

Totodată, măsura prevede taxa 0% doar pentru 3 ani, perioadă care coincide unui ciclu electoral. Agricultorii au nevoie de siguranţă pe termen mediu şi lung nu doar pe termenul unui ciclu electoral, fiind indirect forţaţi să voteze cu aceleaşi partide dacă vor să beneficieze în continuare de aceste facilităţi.

Soluţii alternative:

Optăm pentru măsuri care trebuie extinse pentru o perioadă de cel puţin 5-6 ani, şi dacă este vorba despre anumite facilităţi, atunci ele ar trebui direcţionate şi structurate în aşa fel, încât să aducă beneficii întregii economii pe termen lung şi să fie acordate doar atunci când vor fi identificate sursele pentru acoperirea pierderilor la buget. Ar putea fi vorba despre acordarea unor facilităţi fiscale în manieră graduală, în funcție de un anumit indicator (de exemplu: ponderea exporturilor în cifra de afaceri a agentului economic).

Proiectul nr. 283 – Cu privire la creditul agricol

Proiectul cu privire la creditul agricol este cel prin care statul intervine într-un mod nejustificat în activitatea instituţiilor bancare, încercând sa distorsioneze piaţa în favoarea unui anumit grup de agenţi economici. Fiecare instituţie bancară are politica sa de creditare şi stabileşte ratele dobânzii la credite în funcţie de costul resurselor pe piaţa financiară. În dorinţa de a diminua rata la credite pentru agricultori, statul va oferi facilităţi fiscale băncilor, micșorând astfel veniturile la bugetul de stat. Nu există estimări privind valoarea facilităţilor fiscale, dar, conform proiectului, acestea vor fi echivalente cu profitul ratat de către bănci. Ratele curente la creditele pentru agricultori fluctuează în funcție de mai mulți factori, aceştia fiind diferiţi pentru fiecare bancă, fapt care va face calcularea profitului ratat un exerciţiu practic imposibil.

Astăzi, băncile atrag depozite la 15-16% anual (înainte ca rata de bază a BNM să fie majorată la 17.5%). Rata rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în lei moldoveneşti constituie 22% şi va crește la 26%, începând cu data de 8 august, iar din septembrie – la 32%. Respectiv, din 100 de lei atraşi, banca poate utiliza pentru creditare numai 68 de lei. Astfel, costul real al resurselor atrase în lei este 16/68 = 23,5%, pe când proiectul de hotărâre prevede că băncile vor acorda creditele agricole la o rată de 12,5% anual (rata de bază a BNM, minus 5 puncte procentuale).

Pe parcursul anului 2014, portofoliul de credite acordate agriculturii a crescut cu circa 380 mil. lei. Dacă se va păstra aceeaşi dinamică a creditării, atunci fiecare 1% subvenţionat direct sau indirect de stat va cauza o reducere a veniturilor la buget cu 3,8 mil lei. În condiţiile în care politica monetară a BNM este una extrem de restrictivă, s-ar putea ca ratele dobânzii la creditele bancare să atingă nivelul de 25-30% anual, în aceste condiţii volumul subvenţionărilor la dobânzi pentru creditele agricole va constitui 45-65 mil. lei anual. La fel, este incert mecanismul de identificare şi stabilire a ratei comerciale pentru bănci, prin urmare se creează o incertitudine în determinarea exactă a subvenţiilor/facilităţilor fiscale.

Totodată, prin introducerea creditului agricol doar pentru sistemul bancar, fără ca acesta să fie valabil şi pe segmentul organizaţiilor de microfinanţare, organul legislativ dă dovadă de o atitudine părtinitoare în favoarea băncilor. Este important de menţionat că pentru multe organizaţii de leasing şi microfinanţare, agricultorii reprezintă un grup larg de clienţi, iar prin oferirea scutirilor fiscale prevăzute de proiect doar în favoarea băncilor, autorităţile vor pune sectorul de microfinanţare într-un dezavantaj considerabil.

Drep urmare, putem constata că proiectul propus nu are fundamente economice rezonabile şi suficiente. Iar în cazul în care guvernul nu va elabora un mecanism eficient şi funcţional, care să acopere toate pierderile suferite de bănci în procesul de acordare a creditului agricol, se va atinge obiectivul exact invers celui intenţionat de proiect: băncile vor înceta definitiv să finanţeze agricultorii.

Soluţii alternative:

1. Un fond de garanție pentru agricultori, care să îi ajute să acceseze credite, dar fără ca să distorsioneze piața, poate atinge mult mai sigur obiectivul vizat de proiect.

2. Subvenţiile directe la plata dobânzii pentru agricultorii care accesează credite pentru activităţi de irigare, de exemplu, care ar putea aduce beneficii mult mai mari pe termen lung.

3. Implementarea eficientă a programelor existente. De exemplu, proiectul cu creditul polonez a fost anunţat încă la finele anului precedent, dar procedura de finanţare a agricultorilor este tergiversată.

Seceta se menține pe teritoriul țării noastre și usucă tot cei stă în cale. Cei mai afectați rămân a fi agricultorii.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prelungit codul galben de secetă hidrologică.

Potrivit avertizării, începând de astăzi 10 august și până pe 17 august, pe întreg teritoriul țării este în vigoare cod galben de secetă.

Populația, dar și agenții economici sunt sfătuiți să consume rațional resursele de apă.

În Transnistria au fost strânse deja 252 mii tone de grâu, ceea ce depăşeşte de şase ori necesităţile anuale de pâine ale regiunii. Anunţul a fost făcut de ministrul Agriculturii şi Resurselor Naturale, Andrei Chirsta, la şedinţa cu reprezentanţii întreprinderilor subordonate, serviciilor veterinare şi fitosanitare.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la presa locală, el a spus că campania de recoltare a cerealelor din prima categorie (grâu, secară, orz, ovăs) se apropie de sfârşit.

Ministrul a comunicat că, comparativ cu anii precedenţi, s-a redus cantitatea de porumb şi floarea soarelui, însă aceasta „nu reprezintă pericol pentru securitatea alimentară a Transnistriei”.

„Recolta de porumb este cu 30-40% mai mică faţă de indicii anului trecut şi în linii generale republica va fi asigurată cu această cultură. Însă, având în vedere că a fost o poziţie orientată spre export, în acest sens producătorii noştri agricoli vor suporta pierderi”, a recunoscut el.

Potrivit spuselor sale, anul agricol curent a fost mai favorabil pentru raioanele din sud, deoarece la nordul Transnistriei au căzut mai puţine precipitaţii.