Rosselhoznadzor a introdus regim de control sporit în privinţa cărnii de oaie livrată în Rusia de compania moldovenească „Mistor-Bras”.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, în scrisoarea directorului adjunct al serviciului sanitar, Nicolai Vlasov, adresată coordonatorilor direcţiilor teritoriale, aceasta se explică prin depistarea în carnea congelată de oaie din RM a „substanţelor interzise şi dăunătoare”, în particular, este depăşit nivelul maxim de bacterii din grupul E-coli – coliforme.

Fabrica „Mistor-Bras” este amplasată în satul Nişcani, raionul Călăraşi, şi se specializează în abatorizarea şi comercializarea vitelor.

Furnizează carne pe piaţa Rusiei din 2007. În 2015 a început livrările abia în mai, deoarece în octombrie 2014 Rosselhoznadzor a interzis livrarea cărnii din RM, motivând prin „încălcarea sistematică a cerinţelor veterinar-sanitare şi normelor Uniunii Vamale şi FR, care indică lipsa unui control corespunzător din partea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor din RM”.

Până la interdicţie peste 10 companii moldoveneşti livrau carne în FR. Acum carne livrează doar „Mistor-Bras”, „Tehnostel-Car” (Hînceşti) şi „Hanuco” (satul Petreni, raionul Drochia).

După semnarea de către Moldova în 2014 a Acordului de Asociere cu UE, Moscova a introdus interdicţie la importul de carne şi derivate din carne din RM.

Până la finele acestei luni, datoria de anul trecut, de 230 de milioane de lei, pe care o are fondul de subvenționare faţă de producătorii agricoli, va fi lichidată, a comunicat Nicolae Ciubuc, vicedirector al Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură.

„Au fost unele întârzieri cu semnarea documentelor de plată la Ministerul Finanțelor, dar odată cu instalarea noului guvern lucrurile au intrat în făgașul normalității și în luna acesta sperăm să fie încheiată plata datoriei la fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru 2014”, a spus oficialul într-o emisiune la Radio Moldova. În ceea ce privește acordarea subvențiilor pentru anul curent, au fost recepționate peste 1600 de solicitări, care vizează subvenţii în sumă de 250 de milioane de lei, transmite IPN.

Mărimea fondului de subvenționare în acest an este de 610 milioane de lei. Mai rămân 130 de milioane pentru care urmează să fie recepţionate cereri de la acei producători care au făcut investiții. „Noi sperăm să ne ajungă mijloace pentru a acoperi toate cererile. Dacă nu, solicitările de mijloace vor fi trecute ca datorii și achitate în anul viitor”, a spus vicedirectorul Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură.

Potrivit lui Nicolae Ciubuc, după negocierea unui nou program cu FMI, s-ar putea să se revină la mărimea fondului de subvenţionare. Agricultorii mizează pe cel puţin 1 miliard de lei.

Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Rusia (Rosselhoznadzor) a decis să continue experimentul privind importul de caise, piersici, vişine, cireşe, mere, pere, gutui, nectarine, prune şi porumbele, scrie Mold-Street.

Astfel din 7 august a ridicat interdicţiile temporare la livrările de fructe pe piața rusă pentru încă 17 companii din Republica Moldova, toate din autonomia găgăuză.

Livrările au fost deblocate după ce s-a constatat că produsele livrate din Republica Moldova corespund standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federaţiei Ruse, iar Agenția Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) şi-a asumat angajamentul de a garanta respectarea acestor standarde.

Este vorba despre următoarele gospodării agricole: “Agro-Sadîm” SRL, “Bașkalean Agro” SRL, ”Bizim Ieri” SRL, ”LPK Impex” SRL, „Celepen Agro” SRL, “Kafadar” SRL, “Tresor” SA, “Kairîm” CAP, ”Enija” CAP, CH ”Cebotari”,”Agrosolidaks” SRL, “Gevlandri” SRL, ”Nezetli Uzium” SRL, ”Speranța” SRL, ”Kelehbar” SRL, ”Gelen Agro” SRL, ”Edinji Alians” SRL.

Mai puţin de un procent din toate livezile

Potrivit unor date difuzate de portalul Newsmaker.md, aceste 17 gospodării deţin în total circa 860 de hectare de livezi. Aceste suprafeţe reprezintă mai puţin de un procent din totalul livezilor din Republica Moldova. Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că anul trecut în Moldova livezile ocupau o suprafaţă de 119.600 de hectare, din care 89.400 de hectare erau roditoare.

Decizia Rosselhoznadzor de a anula temporar embargoul pentru 17 producători agricoli a fost salutată de conducerea Ministerului Agriculturii, care susține însă că nu a fost anunțată despre acest lucru și nici nu cunoaște criteriile după care au fost selectați aceștia.

„Atât producătorii, cât și noi, salutăm acest lucru, dar rămânem pe poziția ca să anulăm aceste restricții în așa fel ca toți producătorii sau exportatorii să aibă posibilitate să exporte pe piața Federației Ruse. Desigur, acei care se conformează acestor cerințe fitosanitare”, a declarat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ion Sula pentru Publika TV.

Anterior, Rosselhoznadzor a permis exportul de mere, pere, gutui, caise, vișine, cireșe, piersici, nectarine, prune și porumbele proaspete pentru 8 companii. De asemenea, au fost ridicate interdicţiile pentru raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Rîbniţa şi Slobozia din stînga Nistrului.

Şi atunci oficialii ruşi au spus că au oferit dreptul de export „în calitate de experiment și se bazează inclusiv pe constatarea lipsei elementelor supuse carantinei fitosanitare în produsele moldovenești la exportul de mere”.

Nota de plată pentru embargoul rusesc

Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară a interzis importul fructelor din Republica Moldova pe 21 iulie 2014. Autoritatea rusă a motivat decizia prin faptul că producătorii moldoveni ar fi încălcat cerinţele fitosanitare. Chișinăul a calificat această decizie drept una politică.

Datele statistice relevă că, în anul 2013 circa 90% din exporturile de mere, pere şi gutui, şi peste 70% din cireşe, caise şi prune din Moldova au fost pe piaţa rusească. Valoarea livrărilor în Rusia de astfel de fructe a constituit în 2013 circa 65 de milioane de dolari, sau peste 10% din totalul exporturilor pe piaţa rusească.

Coordonatorii uniunilor obşteşti ale agricultorilor moldoveni menţionează o componentă politică evidentă în decizia Rosselhoznadzor privind reluarea exportului de fructe în Federația Rusă (FR) din 7 august pentru 17 întreprinderi agricole moldoveneşti.

Preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a amintit, solicitat de agenţia „INFOTAG”, că aceasta este deja a treia de la începutul anului „deschidere a exportului în FR”.

„Prima a fost în februarie, apoi la sfârşitul primăverii permisiune au primit 10 agenţi economici din regiunea transnistreană a Moldovei. Acum 17 companii din Găgăuzia. Curios este că toate întreprinderile care au obţinut permisiune pe piaţa Rusiei au avut peripeţii. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) şi-a rezervat dreptul de a interpreta ordinele Rosselhoznadzor. Funcţionarii agenţiei interpretează aceste decizii în asemenea mod că cei, căror anterior li s-a permis să exporte, o dată cu apariţia listelor noi au pierdut acest drept. Li se refuză eliberarea certificatelor de export, făcând aluzie că „problema se poate rezolva altfel”, adică cer mită. Oare acesta este un business sănătos? Şi ce va fi acum cu cei ce anterior au avut acces pe piaţa rusească?”, se întreabă Slusari, menţionând că ANSA nu se subordonează Ministerului Agriculturii şi acţionează independent.

El se întreabă ce vor livra aceste 17 întreprinderi din sudul Moldovei.

„Piersici se alterează repede, este un produs interzis în FR. Caise în anul curent nu sunt. Vişinele şi cireşele deja s-au terminat, iar mere la sud nu cresc. Rămân doar prune… Toate cele 17 întreprinderi vor livra doar prune? Nu-mi este clar ce fel de pomuşoare şi fructe vor exporta aceste companii”, a menţionat preşedintele UniAgroProtect.

Coordonatorul asociaţiei MoldovaFruct, Iurie Fala, a spus că în decizia serviciului sanitar al FR „a fost amestecat un cocktail de motive”.

„Există desigur şi un gram de politică. Dar, amintesc, că este vorba despre continuarea experimentului de admitere pe piaţa FR a întreprinderilor moldoveneşti. Deschiderea pieţei, întotdeauna, este bine, dar, din păcate, doar Rusia aplică asemenea metodă selectivă de admitere. Noi, din păcate, nu purtăm negocieri cu Rosselhoznadzor şi nu ştim ce criterii au stat la baza alegerii acestor 17 întreprinderi. Deşi avem în asociaţie 150 de membri, ea dispune de un laborator al calităţii, avem capacităţi de păstrare – putem depozita până la 75 mii tone din producţia recoltată, adică avem ce propune. Mie personal nu îmi este cunoscută nicio întreprindere din cele enumerate, la fel ca şi volumul şi tipul producţiei lor”, a comunicat Fala.

Serviciul federal sanitar rus „Rospotrebnadzor” a anulat restricțiile la importul de vin pentru cinci companii din Republica Moldova. Despre aceasta se anunță într-un comunicat de presă plasat astăzi, 7 august, pe site-ul instituției ruse.

Este vorba despre companiile vinicole din autonomia găgăuză: „Kazayak Vin”, „Invinprom”, „Vinăria Bostavan”, „Tomai Vinex” şi „Şardrisvin”.

Rusia a interzis complet importul de vinuri moldovenești acum doi ani. Motivul oficial invocat a fost acela că vinificatorii moldoveni nu ar fi respectat standardele de calitate.

Reamintim că, începând de astăzi, 7 august, „Rosselhoznadzor” a acordat permisiune de acces pe piața rusească pentru mere, pere, gutui, caise, piersici, vişine, cireşe, nectarine, prune şi porumbele din Republica Moldova. „Rosselhoznadzor” se bazează pe garanţiile de calitate acordate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.