AgroBloguri: Despre infrastructura calității produselor agroalimentare în Republica Moldova

Agrobiznes
-
0
AgroBloguri: Despre infrastructura calității produselor agroalimentare în Republica Moldova

Confruntată cu numeroase provocări de ordin intern și extern, infrastructura calității agroalimentare a Republicii Moldova derivă din stringența modernizării cadrului regulatoriu și al filierelor agroalimentare ca atare. Reorientarea fluxurilor comerciale de pe piețele CSI (Comunității Statelor Independente) tradiționale spre cele ale statelor membre UE (Uniunea Europeană) în mare parte mature, sau spre alte destinații cu cereri interne în creștere cum ar fi țările Orientului Mijlociu și ale Asiei de Sud-Est, demonstrează necesitatea consolidării unui sistem pragmatic și viabil în argumentarea calității produselor agroalimentare autohtone.

Asigurarea calității produselor agroalimentare a devenit o necesitate, în condițiile progresului tehnologic (care permite producerea unor itemi cu caracteristici fizico-chimice superioare – aspect, culoare, miros etc.), al globalizării și a caracteristicii dinamice a calității.

În mod cronologic, lanțul consolidării infrastructurii calității s-a inițiat odată cu Concepția Infrastructurii Calității care argumenta, în 2006, consolidarea în mod generic al cadrului legal, bazat pe norme de standardizare, evaluarea conformității produselor și Programul național de elaborare a reglementărilor tehnice, acte normative deja existente, însă fără un suport pragmatic de coerență în cadrul unei concepții clare de dezvoltare a infrastructurii calității.

Ulterior, a fost abordat într-un mod categoric aspectul instituțional al siguranței alimentului, fiind aprobată în 2011 Strategia în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015, document care avea să stabilească, pe baza unor modele ale țărilor europene (România, Estonia, Polonia ș.a) abordarea proprie de organizare a siguranței alimentelor și punerea bazei structurii instituționale responsabile de domeniu. Această entitate, avea să devină, prin Hotărîrea Guvernului nr.51, din 16.01.2013 Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care a devenit rezultatul reorganizării și unificării mai multor instituții ce erau responsabile de domeniul sanitar-veterinar, supravegherea fitosanitară, supravegherea sănătății publice ș.a. Avînd în componența sa  Direcţia controlul calităţii şi sisteme de calitate, ANSA a devenit actorul primordial în asigurarea calității agroalimentare pe întreg lanțul de producere, conform concepției ”de la furcă – la furculiță”.

Rețeaua teritorială ANSA cuprinde 10 posturi regionale de control sanitar-veterinar și fitosanitar, precum și Centrul Republican de Diagnostică Veterinară.

Totodată, ”pilonii” mecanismului de asigurare a calității produselor agroalimentare determină direcția acțiunilor în sensul perfecționării în sistem.

În acest mod, putrem face referire la:

1) Standardizare – important element al asigurării caracteristicilor de calitate; acest sistem este fundamentat prin Legea nr. 590, din 22.09.1995. Garantată prin sigla ”SM”, standardizarea în Republica Moldova este voluntară, însă dacă adoptarea unei anumite reglementări tehnice face referință la un anumit standard, aceasta devine obligatorie. 27 de mii de standarde (dintre care circa 6 mii sunt europene) sunt adopate la moment în Moldova. Pentru exportul agroalimentar, necesitatea standardelor naționale se stabilește în contractul de livrare.

2) Reglementări tehnice – reprezintă baza care determină cerințele minime de calitate și siguranță pe care trebuie să le întrunească produsele agroalimentare; acest sistem este fundamentat prin Hotărîrea Guvernului nr.873 din 30 iulie 2004 „Cu privire la aprobarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice” și, mai recent prin Legea nr. 420 din 22.12.2006. Reglementările tehnice naționale sunt, de obicei elaborate în baza standardelor internaționale, dar dacă există standarde naționale elaborate în baza celor internaționale sau regionale relevante, atunci acestea vor deveni baza reglementărilor tehnice respective. În Moldova sunt adoptate la moment peste 100 de reglementări tehnice, iar la nivelul filierei agroalimentare (unde se concentrează circa 40% din reglementări), Hotărîrile de Guvern reflectă reglementări tehnice pe fiecare categorie de produs pus pe piață, de exemplu – lapte și produse lactate, produse de panificație etc.

3) Evaluarea conformității – strîns legată de celelalte 2 elemente enunțate mai sus, în Moldova, activitatea de evaluare a conformității este reglementată de Legea nr. 235 din. La plasarea produsului pe piața internă, agentul economic trebuie să dispună de certificat de conformitate (emis de organul de certificare), raport de încercări (emis de laborator acreditat) sau aviz igienic, după cum este stabilit în reglementări. În mod expres este prevăzut că pentru produsele destinate exportului, existenţa certificatului de conformitate nu este obligatorie, dacă în contractele de export nu este indicată obligativitatea acestui certificat sau dacă certificatul de conformitate respectiv nu este o necesitate a ţării importatoare.

4) Sistemele de management al calității (ISO, HACCP) – în Republica Moldova, prin Hotărîrile de Guvern  nr. 412 și 435 (din 2010) cu referire la regulile de igienă a produselor alimentare (Hotărîrea Guvernului Nr. 412) și (Hotărîrea Guvernului Nr. 435), devin obligatorii normele sistemului HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) pentru întreprinderile industriei alimentare. Începînd a fi implementat din anul 1998 de către unitățile de producere a conservelor, HACCP nu a căpătat o răspîndire masivă, deși are caracter obligatoriu pentru categoriile de procesatori. În plus, există și o problemă în cuantificarea fenomenului, cauzată de faptul că nu se cunoaște exact numărul deținătorilor de un astfel de sistem, întrucît sunt mulți prestatori de astfel de servicii.

De vreme ce standardul ISO, orientat pe produsele agroalimentare, este unul voluntar, un sistem de control al calității, HACCP (ISO 22000) este un sistem de garantare al siguranței produsului. Astfel, HACCP devine o cerință regulatorie din partea autorităților de stat, iar ISO este solicitat din punct de vedere al pieței, comercial.

Totuși, cu o asigurare destul de importantă a calității solului (peste 75% din terenul agricol are mai mult de 50 de puncte a gradației calității) – componentă importantă în obținerea produselor agroalimentare calitative, Moldova rămîne în a fi restantă la sistemele de irigare, punct critic în special în condițiile climaterice ale țării. Nu doar rețeaua de acoperire insuficientă este îngrijorătoare cu referință la obținerea unor produse calitative, cu aspect comercial și în termen, dar însăși utilitatea depășită a sistemelor de irigare indică că mult peste jumătate dintre acestea necesită o reabilitare stringentă.

Un alt element important în infrastructura calității ține de soiurile înregistrate și utilizate în Moldova. Mergînd pe linia soiurilor cu originatori solicitați și, determinînd astfel calitățile superioare ale produselor agroalimentare, obținem tabelul 1, care evidențiază cele mai răspîndite fructe și legume în cultură.

(Tabelul 1) Soiuri de plante utilizate în Republica Moldova, pe specii și generatori.

Specia Generatorii primordiali Număr de soiuri
Floarea-soarelui România, Olanda, Franța 123
Sfecla pentru zahăr Germania, Belgia 56
Tomate Moldova, Olanda 96
Varză albă Olanda, Germania, Franța 60
Cartof Olanda, Germania 53
Ceapă Franța, Olanda 23
Castravete Olanda, Germania 48
Măr Moldova, Germania, România, SUA 59
Prun Moldova, Germania, Italia 24
Nuc Moldova 14
Căpșun Marea Britanie, Germania, Olanda 3
Viță de vie pentru masă Moldova, Ucraina, Marea Britanie, Egipt, Ungaria, SUA 28
Viță de vie pentru vin Moldova, Ucraina, Germania, Austria, Ungaria, Franța 32

După cum putem observa, tabelul 1 scoate în evidență că, în ultimii 5-6 ani, soiurile culturilor vegetale utilizate în Republica Moldova au devenit mai competitive la nivel de diversificare și calitate a materialului semincer. Cele mai importante culturi au avut ca generatori în principal entități europene, cu importante tradiții de agricultură performantă – Olanda, Franța, Germania, Marea Britanie.

Dacă este să luăm în considerare următorul element important al asigurării infrastructurii calității produselor agricole și anume rețeaua post-recoltare, atunci vedem că situația în acest domeniu s-a îmbunătățit în ultimii 3-4 ani, la moment în țară fiind localizate 187 de depozite frigorifice pentru păstrarea fructelor și legumelor (aceasta însemnînd aproape 20% din necesar).

Acest aspect este deosebit de important pentru desfacerea pe piața externă, mai ales că aceste depozite au o capacitate totală de stocare ce depășește 178 de mii tone. Negativ este însă faptul că această rețea frigorifică este puternic concentrată în centru Republicii, unde sunt localizate mai mult de 47% din toate capacitățile de depozitare și că doar 5 frigidere dispun de certificate HACCP. Totodată 85 de depozite (adică 45%) au fost construite în ultimii ani, cu ajutorul Fondului de Subvenționare.

Astfel, produsele de calitate înaltă își păstrează proprietățile și pot fi comercializate, în special pentru export, în afara sezonului de recoltare, asigurînd uniformitatea calității și un preț mai bun.

În același timp, observăm o dispersare a sistemelor de calibrare/ambalare față de locațiile de depozitare și, cu atît mai mult, se evidențiază un număr foarte mic al acestor unități. În acest mod, doar 3 frigidere au linii de sortare și tot doar 3 din totalul frigiderelor dispun de capacități ”trey farmer” (formare cutii de carton după standarde internaționale).

Estimările Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) arată că cel mult 55% din strugurii exportați au trecut prin lanțul frigorific, iar pentru mere, acest indicator este de doar 27%; sîmburoasele, pomușoarele și legumele au o situația și mai nefavorabilă. De aici și apar diverse probleme de calitate ale produselor la export, acestea nefiind încadrate în ”lanțul frigului” suportă greu transportarea și calitatea are de suferit într-un mod semnificativ.

În acest sens, casa de ambalare devine locul operațional pentru manipularea produselor agroalimentare, prin complexitatea proceselor de calibrare, curățare, sortare pe categorii de calitate după anumiți parametri (soi, dimensiune, culoare etc.), ambalare, etichetare, paletizare și păstrare.

Ca diagnostică a calității produselor agroalimentare exportate pe piața UE și CSI, putem aborda valoarea unitară a exporturilor, care indică, în caz de valori mai ridicate, o componentă mai evidențiată de calitate, desigur fără a exclude ipoteza costurilor mai mari. Relația de stabilire a valorilor relevante se inițiază prin determinarea valorii unitare a exporturilor naționale – UVktc (adică raportul dintre valoarea exporturilor naționale a mărfii k, în anul t, către grupul de referință și cantitatea exportată din același bun). Ulterior, această valoare unitară se compară, prin logaritmare, cu valoarea totală unitară a importurilor grupului de referință pentru marfa respectivă (tabelul 2).

(Tabelul 2) Prezentarea valorii unitare a exporturilor agroalimentare a Republicii Moldova relaționată la valoarea unitară a importurilor grupului de referință, situația anului 2013.

Poziția tarifară Valoarea unitară a exportului (indice calitatea produsului, logaritmat – ICPL)
Raport cu UE Raport cu CSI
Vin din struguri proaspeți -0.713 -0.386
Nuci 0.059 -0.559
Mere, pere și gutui -1.686 -0.938
Struguri -1.911 -1.025
Semințe de floarea-soarelui -0.122 -1.092
Ulei de floarea-soarelui -0.165 0.077
Sucuri din fructe și legume, nefermentate 0.085 -0.567
Legume preparate sau conservate altfel decît în ​​oțet -0.472 -0.552
Zahăr 0.014 0.175
Carne de bovine 0.000 -0.198
Carne de porc -1.418 0.000
Legume – ceapă, usturoi (roșii pentru CSI) -0.517 -0.160
Lactate – lapte și smîntînă (brînză și caș pentru CSI) 0.000 0.207
Ouă de pasăre 0.000 0.000
Miere naturală -0.109 0.288

Valorile îngroșate din tabelul 2 arată produsele cu o valoare unitară mai mare decît cea a grupului de referință (CSI, UE). Astfel, în relațiile RM-UE, Moldova se poziționează cel mai bine valoric (din perspectiva calității), comparativ cu importurile structurate pe produsele date, la categoria Nuci (ICPL=0.059), Sucuri din fructe și legume (ICPL=0.085) și Zahăr (ICPL=0.014); la restul itemilor, produsele moldovenești nu arată pe piața UE valori unitare mai mari ca ale altor exportatori, în ciuda faptului că aceștia derulează operațiuni de export masive avînd valori unitare mari și cîștigă, astfel, din conjunctura competitivă pe piața UE (acumulînd, implicit, resurse financiare importante), cu o importantă putere de cumpărare și un număr mai mare de 500 mln. de consumatori.

Pe piața CSI, produsele agroalimentare naționale au dat dovadă de valori comparative unitare mai mari la mai multe poziții ca în cazul UE, ceea ce e și normal, reieșind din similitudinile economice al economiilor respective (RM și CSI). În această relație, cele mai calitative și performante s-au dovedit a fi Uleiul de floarea-soarelui (ICPL=0.077), Zahărul (ICPL=0.175), Lactatele – brînză și caș (ICPL=0.207) și Mierea naturală, cu un ICPL=0.288 – cel mai mare indice din toate produsele și pentru ambele zone de raportare.

Rezultate-cheie:

Infrastructura asigurării calității produselor agroalimentare se regăsește la momentul perfecționării cadrului regulatoriu și instituțional, racordîndu-se modelelor Uniunii Europene.

Inputurile funciare încă dispun de importante caracteristici calitative, iar cele mai multe soiuri de culturi au început a fi preluate de la originatori europeni cu tradiție, în ultimii 5-6 ani.

Lanțul de post-recoltare, foarte important în asigurarea calității agroalimentare, este unul șubred, cu puține facilități de refrigerare, calibrare, ambalare și cu o concentrare mai mare de 45% în centrul republicii.

Dintr-un număr de 15 poziții tarifare agroalimentare studiate, doar 3 au reflectat valori mai mari ca cele ale concurenților pe piața UE și doar 4 pe piața CSI.

VIDEO. Șase fermieri din Căușeni au obținut investiții de milioane după ce au creat o asociație

Lilia Nicuriuc
-
0
VIDEO. Șase fermieri din Căușeni au obținut investiții de milioane după ce au creat o asociație

La Căuşeni agricultura tinde a deveni una europeană. Mai multe grupuri de fermieri din zonă s-au asociat în ultima vreme pentru a obţine investiţii din partea europenilor. Este şi cazul a 6 fermieri din localităţile Sălcuţa, Taraclia, Tocuz şi Ucrainca care s-au asociat şi au convins Banca Mondială să le aloce o investiţie de cîteva milioane de lei pentru construcţia unui frigider în zonă.

Fermierii care au investit în cultivarea livezilor de meri, prun şi a viţei de vie, spun că datorită liniilor de sortare şi ambalare a fructelor şi strugurilor se văd în următorii ani pe piaţa europeană. Pentru a nu realiza producţia agricolă cu un leu pentru un kg, cum o făceau până nu demult, fermierii s-au gândit să construiască un frigider cu o capacitate de 500 de tone pentru păstrarea fructelor. Totodată, aceştia urmează să înfiinţeze în acest an o linie de ambalare, sortare şi calibrare a fructelor după toate tehnologiile şi standardele europene, transmite Studio-L.

Frigiderul este construit după toate standardele internaţionale utilaje moderne şi de tehnică de ultimă generaţie. Investiţiile s-au ridicat la peste 10 milioane de lei. La moment, o bună parte dintre lucrările inginereşti sunt realizate de specialişti experimentaţi din România. Aceştia afirmă că frigiderul este ultramodern, iar temperatura din interior şi alte acţiuni vor putea fi controlate de la distanţă.

Cele mai multe fructe vor fi păstrate în aceste frigidere la temperatura de 6 grade, iar merele de exemplu pot rezista chiar și zece luni la o temperatură de plus un grad. Specialiştii din România care au gustat producţia agricolă de pe câmpurile căuşenene spun că strugurii şi merele noastre ar putea concura foarte uşor pe piaţa din UE. Producătorii agricoli din Căușeni speră ca în acest an să străbată pieţile din Europa cu fructe de la Căuşeni.

Autorităţile îndeamnă agricultorii să investească în utilaj modern. Acesta este unicul frigider de acest fel în raionul Căuşeni.

VESTE BUNĂ. Rusia reia importul de fructe moldovenești

Lilia Nicuriuc
-
0
VESTE BUNĂ. Rusia reia importul de fructe moldovenești

Veste bună pentru câțiva producători de fructe din Moldova. Serviciul fitosanitar rus „Rosselhoznadzor”, anunță că, începând de mâine, 7 august, va permite exportul de piersici, pere, mere și alte fructe moldovenești.

Într-un comunicat de presă al Rosselhoznadzor se menționează că, sub garanția Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova, serviciul fitosanitar rus va permite, începând de mâine, 7 august, importul de fructe moldovenești.

Este vorba de pere, caise, piersici, vișine, cireșe, gutui, nectarine și porumbele. Iată pentru ce companii a fost ridicat embargoul: „Agro Sadîm”, „Başkalean Agro”, „Bizim Yeri”, „LPK Imeks”, „Celepen Agro”, Kafadar, Tresor, SPK Kairîm, Eniyja, Cebotari, Agrosolidaks, Ghevlandri, Nezetlz Yuzyum, Speranţa, Kelehbar, Ghelen Agro şi Edinji Alians.

Produsele livrate trebuie să corespundă normelor de carantină și fitosanitare ale Federației Ruse și Uniunii Vamale.

VIDEO. Anul acesta cerealele moldovenești vor ajunge și în țările arabe

Lilia Nicuriuc
-
0
VIDEO. Anul acesta cerealele moldovenești vor ajunge și în țările arabe

În acest an se estimează ca 350-400 de mii de tone de produse cerealiere să fie destinate exportului.

Produsele cerealiere moldovenești urmează să ajungă pe piețele țărilor arabe și în Turcia. Totodată, o parte din cantitățile de cereale vor fi exportate și în țările din Uniunea Europeană.

„La moment, o parte din produsele cerealiere sunt exportate în Marea Britanie, Italia. Dar producătorii și exportatorii din Moldova își diversifică piețele”a menționat Ion Sula, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Deocamdată nu se cunoaște care va fi prețul unui kg de cereale pentru export. Totul depinde de piața regională. În plin sezon prețul este în descreștere, dar peste 5-6 luni prețul va fi mai mare.

Mai multe declarații urmăriți în conferința de presă organizată astăzi la Ministerul Agriculturii.

Pâinea s-ar putea scumpi în scurt timp

Lilia Nicuriuc
-
0
Pâinea s-ar putea scumpi în scurt timp

Prețul la pâine ar putea să crească cu până la 15%. Asociația Brutarilor din Republica Moldova a solicitat de la Ministerul Agriculturii ca să fie acceptată o majorare de preț la pâine.

„Aceștia au solicitat o majorare de până la 15%, reieșind din prețurile la făină. Făina are o pondere în cost de până la 49%. Totodată au fost puse în discuție și tarifele la energia electrică și gazele naturale,” a spus ministrul Agriculturii, Ion Sula, în cadrul unei conferințe de presă.

Aceștia urmează să revizuie toate calculele și să prezinte datele în cel mai scurt la Ministerul Agriculturii și la Consiliul pe produs.

Dacă calculele vor fi argumentate, atunci pâinea se va scumpi.

A doua rundă de granturi pentru aplicarea inovațiilor în afaceri: termen limită 22 august

Agrobiznes
-
0
A doua rundă de granturi pentru aplicarea inovațiilor în afaceri: termen limită 22 august

Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) Moldova anunță despre deschiderea celei de-a doua runde a competiției de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii care doresc să realizeze inovații în afacerile lor. Suma maximă a grantului este de 8.000 USD, sau 60% din valoarea totală a proiectului, solicitantul acoperind nu mai puțin de 40% din bugetul acestuia.

La competiția de granturi pot participa întreprinderile micro, mici sau mijlocii, create cu cel puțin doi ani înaintea datei aplicării, care își propun să implementeze inovații în afaceri.

Data limită de depunere a dosarelor este 22 august 2015, 17.00 ora locală. Aplicările se fac exclusiv online, pe www.inobiz.md.

Criteriile de eligibilitate, formularul de aplicare și procedura detaliată de depunere a solicitării sunt disponibile pe acest link.

Competiția de granturi este realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creştere economică locală durabilă”, implementat de către PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

În cadrul primei runde, care s-a desfășurat în perioada 23 iunie – 27 iulie, au fost recepționate peste 200 aplicații, domeniile cheie fiind energia și mediul, agricultura, sectorul TIC. Propunerile de proiecte din runda întîi sunt în proces de evaluare. În total, proiectul își propune să finanțeze până la 100 proiecte.

Proiectul „Antreprenoriat inovativ pentru angajare durabilă în câmpul muncii” are drept scop dezvoltarea, adaptarea și punerea în aplicare a noilor tehnologii și metode de dezvoltare a carierei profesionale, identificarea locurilor de muncă și promovarea spiritului antreprenorial în Republica Moldova.

VIDEO. Recolta de cereale în 2015: Mai puțin decât anul trecut, dar mai calitativ. Iată rezultatele

Lilia Nicuriuc
-
0
VIDEO. Recolta de cereale în 2015: Mai puțin decât anul trecut, dar mai calitativ. Iată rezultatele

În acest an recolta de produse cerealiere este mai mică cu 15% comparativ cu anul 2014. În total s-au recoltat 920 mii tone de grâu. Datele secerișului au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă susținută de ministrul Agriculturii, Ion Sula.

În acest an recolta medie de grâu este 2,8 tone la hectar. Recolta minimă este de 1,5 tone. Recordul este de 7,3 tone la hectar. Acest rezultat a fost obținut de pe terenurile unde au fost respectate tehnologiile și unde culturile au fost irigate.

Recolta medie la orz este de 2,4 tone la hectar, iar de rapiță este de 1,7 tone la hectar.

„Aceasta asigură securitatea alimentară și furajeră a țării. Dacă e să ne referim la securitatea alimentară, necesarul anual este de 340 mii tone. Anul acesta, cantitatea necesară va fi disponibilă pentru a oferi procesatorilor de produse de panificație. În ceea ce privește securitatea furajeră, practic sectorul zootehnic va avea cantitatea necesară de furaje pentru a putea menține și dezvolta sectorul dat,” a menționat ministrul Agriculturii, Ion Sula.

Anul acesta 65% din cantitatea de grâu este alimentar, (anul trecut doar 40% din toată cantitatea a fost grâu alimentar) ceea ce va da posibilitatea ca grâul să fie vândut la un preț mai bun. Astăzi prețul la grâu este de 2,8-3 lei/kg, la orz 2,5-2,7 lei/kg, iar la rapiță 7,2 lei/kg.

„Pentru semănatul de toamnă suntem asigurați în proporție de 80% la sută cu semințe autohtone, restul de 20% vor fi asigurate cu semințe din import”, a specificat ministrul.

VIDEO. Kelsey – americanca de la Căușeni – dezvoltă o afacere în domeniul irigațiilor

Agrobiznes
-
0
VIDEO. Kelsey – americanca de la Căușeni – dezvoltă o afacere în domeniul irigațiilor

O americancă s-a mutat în Republica Moldova și s-a apucat de agricultură. Exemplul ei a demonstrat că în ciuda crizei, investitorii americani nu se feresc de țara noastră. Kelsey locuiește deja de 6 ani la Căușeni și încearcă să dezvolte o afacere în domeniul irigațiilor. Întreaga poveste o puteți urmări în reportajul realizat de jurnaliștii de la TVR Moldova.

Seceta usucă bazinele fluviului Nistru. Autoritățile recomandă utilizarea rațională a apei

Agrobiznes
-
0
Seceta usucă bazinele fluviului Nistru. Autoritățile recomandă utilizarea rațională a apei

Din cauza lipsei îndelungate a precipitațiilor și a gradului înalt de evapotranspirație, în intervalul 3 – 10 august, în râurile și lacurile din Republica Moldova se atestă secetă hidrologică (cod galben). Efectele negative ale secetei se manifestă prin secarea râurilor mici, fântânilor, scăderea considerabilă a nivelului apei în principalul fluviu al Moldovei – Nistru. Nivelul apei în râul Nistru a scăzut în ultimele două luni de la 11 până la 8,4 metri, nivelul critic fiind de 8,3 metri. De la începutul lunii iulie debitul de apă în Nistru constituie 130-140 m3/sec, informează oficialii de la Ministerul Mediului.

Totuși, este de menționat, că scăderea nivelului apei în perioada de secetă este un fenomen obișnuit și, la moment, nu există motive de a declara stare excepțională.

Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, la data de 06.08.2015, debitul  fluviului Nistru la Dubăsari era de 131 m3/s. Volumul de apă, până la nivelul de retenție, este suficient pentru a menține debitul ecologic constant al Nistrului, în aval, pe o perioadă de o săptămână. Astfel, nu există pericolul să fie sistată activitatea prizei de apă de la Vadul-lui-Vodă, care alimentează municipiul Chișinău cu apă potabilă.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Agenția ”Apele Moldovei” monitorizează zilnic nivelul apei fluviului Nistru și informează autoritățile competente despre starea de lucruri. Totodată, Agenția ”Apele Moldovei” s-a adresat către conducerea Comitetului de Stat pentru Gospodărirea Apelor din Ucraina în vederea examinării posibilității de majorare a debitului de apă în fl. Nistru până la valorile de 180-200 m3/sec., fapt ce ar contribui la redresarea situației create. Rezervele de apă ale lacului de acumulare Dnestrovsk, Ucraina, ar fi suficiente pentru menținerea debitului Nistrului constant.

Problemele în cauză au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate la Ministerul Mediului pe data de 5 august, la care au participat reprezentanți ai Agenției ”Apele Moldovei”, Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Inspectoratului Ecologic de Stat și S.A. ”Apă-Canal Chișinău”. Participanții la întrunire au examinat datele primite de la posturile hidrologice instalate pe Nistru în vederea luării unor decizii privind prioritizarea folosinței apei. Inspectoratul Ecologic de Stat va efectua controlul utilizării apei atât din râurile mari, cât și din râurile mici ale Republicii Moldova și vor contracara acțiunile ilegale de extragere a apei.

Instituțiile responsabile din cadrul autorității centrale de mediu vor monitoriza în continuare situația și în caz de necesitate vor fi luate măsurile de rigoare.

Ministerul Mediului recomandă tuturor autorităților centrale competente, autorităților publice locale și cetățenilor să întreprindă măsurile de rigoare privind utilizarea rațională a apei, conform priorităților stabilite în Legea apelor: satisfacerea necesității în apă potabilă și în apă pentru necesități casnice, precum și asigurarea debitelor salubre.

1...1.7041.7051.706...1.988Pagina 1.705 din 1.988