Constructorul general al Uzinei de tractoare din Minsk, Andrei Stasilevich a declarat că pentru piața africană, compania a creat un nou model de tractor ”Belarus”, care va fi prezentat la ”Sahara-2015”, scrie Agriacta.com.
Tractorul va fi produs în doua versiuni – cu tracțiune spate și all-wheel. Tractorul este echipat cu un motor cu carcasă rulment produs de Uzina de motoare din Minsk. În acest fel, a fost redusă dimensiunea tractorului, a fost coborât centrul de greutate.
În plus, tractorul are un nou sistem de transmisie. El poate depăși ușor obstacolele, totodată, înălțimea acestuia îi permite să nu deterioreze plantele.
Acest model este versatil: poate fi folosit nu numai în agricultură, dar și în industrie, construcții și utilități publice.
Comisia interministerială de evaluare și selecție a dosarelor pentru Programul de granturi Managementul durabil al terenurilor al proiectului Băncii Mondiale AGRICULTURA COMPETITIVĂ ÎN MOLDOVA (MAC-P) a aprobat spre finanțare 58 de aplicări ale fermierilor din toată țara. Suma totală ce urmează a fi debursată de către Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură este de 8,9 mln. lei.
Conform informației oferite de coordonatorul programului de granturi post-investițional, Olga Sainciuc la cea de a doua tură al programului, desfășurată în iulie-decembrie 2014, au participat 81 de dosare. În rezultat, au fost selectați 58 de beneficiari finali ai programului care au procurat 84 de utilaje, dintre care pentru prelucrarea/ fertilizarea solului – 35 semănătoare, cultivatoare, combinatoare multifuncționale, scarificatoare, pentru gestionarea resturilor vegetale – 32 tocătoare, cositoare și freze și pentru protecția plantelor – 17 stropitoare, mașină de erbicidat. În lista celor mai întrebuințate utilaje sunt: tocătoare/cositoare -27, stropitori – 17 și semănători 14.
Datorită participării la Program, fermierii selectați își vor putea returna până la 50% din costul utilajului procurat, dar nu mai mult de 20 mii dolari.
La capitolul acoperire geografică, solicitanții de granturi provin din diferite raioane de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, dar preponderent din nordul țării – Fălești, Edineț, Glodeni, Râșcani, Sângerei, etc.
”Tehnica procurată de către fermieri vine să răspundă cerințelor programului de granturi de majorare a productivității solurilor printr-un management durabil al terenurilor. Conform evaluării noastre datorită acesteia peste 37, 7 ha de pământ agricol va fi prelucrat cu un echipament agricol performant, prietenos mediului”, a specificat Olga Sainciuc.
În anul 2014, au fost desfășurate 2 apeluri de granturi al programului post-investițional ”Managementul Durabil al Terenurilor” al proiectului Agricultura Competitivă în Moldova la care au participat 121 de dosare, dintre care au fost selectate spre finanțare 91 de dosare. Valoarea totală a granturilor aprobate este de circa 14 mln. lei, care reprezintă 50% din valoarea investiției efectuate de către fermieri în tehnologii de management durabil al terenurilor.
Treisprezece administratori și reprezentanți ai grupurilor de producători agricoli din Râșcani, Cahul, Rezina, Ștefan Vodă, Edineț și alte raioane ale țării, se află pe parcursul săptămânii curente, 29 iunie – 5 iulie 2015, într-o vizită de studiu în Polonia. Scopul vizitei este preluarea experienței europene de dezvoltare a afacerilor în cadrul cooperativelor agricole, crearea infrastructurii post-recoltă eficiente și afirmarea pe piețele de desfacere. Vizita a fost organizată de către proiectul Bancii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P)în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA).
În cadrul vizitei, fermierii vor avea un șir de întrevederi cu oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale polonez, Departamentului pentru piețele agricole, Agenția pentru Restructurare și Modernizare a Agriculturii, Departamentului Proiectelor de Mediu și Sociale, etc. În cadrul acestora, delegația Republicii Moldova va fi informată despre Programul de sprijin pentru grupurile de producători din Polonia, experiența poloneză în formarea și dezvoltarea grupurilor de producători, avantajele acestei forme de organizare juridică a fermierilor și politica Uniunii Europene de susținere a inițiativelor de creare a grupurilor de producători și a afacerilor din sectorul fructelor și legumelor.
Agenda vizitei prevede și multiple vizite la mai multe cooperative poloneze, în cadrul cărora fermierii din ambele țări vor efectua un schimb experiență la subiectele ce țin de – păstrarea fructelor și legumelor, sortarea, clasificarea, ambalarea și pregătirea pentru vânzare, marketingul companiilor horticole și crearea mărcilor comerciale, testarea calității fructelor și legumelor, finanțarea și managementul afacerii și nu în ultimul rând politica fiscală aplicată pentru grupurile de producători în ambele țări.
Reamintim, că Programul de granturi ”Accesului la piețele de desfacere” al proiectului MAC-P (2014-2016) este creat pentru a susține horticultorii în inițiativa de creare și înregistrare a grupurilor de producători, crearea proiectelor investiționale și perfectarea dosarelor pentru participarea la concursurile de selectare a beneficiarilor de granturi și acordarea suportului logistic necesar în dezvoltarea afacerii de succes al cooperativei pe viitor. În cadrul Programului au fost realizate 3 ture de selectare a dosarelor pentru obținerea granturilor, la care au participat 28 grupuri de horticultori, dintre care 17 au fost aprobate spre finanțare iar 9 sunt în proces de evaluare. Suma investițiilor totale al celor 17 grupe de producători depășește 207 mln. lei, iar suma granturilor aprobate a atins cifra de 76,8 mln. lei. Datorită suportului financiar acordat de către proiectul MAC-P, la moment în Moldova sunt în proces de construcție 8 frigidere pentru păstrarea fructelor și legumelor cu o capacitate sumară de 6210 tone, sunt procurate patru linii de sortare, echipament de procesare, decojire, calibrare, uscare a alunelor și migdalelor, uscător de fructe, stivuitoare electrice, etc.
Programul de granturi ”Accesul la piețele de desfacere” oferă suport financiar grupurilor de producători de până la $350 mii, dar nu mai mult de 50% din valoarea investiției în tehnologii post-recoltă. Bugetul Programului de granturi este de $7 mln.
Acum zece ani, cele circa 600 de hectare de pădure care împrejmuiesc comuna Boghenii Noi din raionul Ungheni arătau ca majoritatea locurilor împădurite din ţara noastră: copacii şi iarba crescută în voia sorţii. În 2007, însă, oamenii locului au aflat că, la fel ca plantele agricole, pădurea are nevoie de o întreţinere specială şi că doar astfel ei vor putea să se bucure de toate bogăţiile oferite de „plămânii planetei” – aer curat, lemn de foc şi furaje calitative pentru animale. Acest lucru a fost posibil datorită unui ajutor financiar extern, acordat comunei Boghenii Noi, din care s-au făcut cercetări ale solului din pădure şi ale faunei şi florei de aici.
Pădurarii din comuna Boghenii Noi din raionul Ungheni // FOTO: Constantin Grigoriţă
Cartea tehnică a pădurii, „biblia pădurarilor”
Totul a început în anul 2007 când, din banii oferiți de un proiect japonez şi ajutați de experți naționali şi internaționali în domeniul forestier, a fost elaborată cartea tehnică a pădurii. De facto, acesta este un studiu de cercetare în care sunt înscrise şi analizate toate speciile de arbori şi arbuşti, după categorie şi vârstă, care se găseau în regiune.
Astfel, locuitorii din Boghenii Noi – comună care cuprinde cinci sate – au aflat că mai multe specii de arbori, care creşteau atunci în localitatea lor, nu sunt potrivite pentru solul caracteristic zonei. Mai mult, experții au ajuns la concluzia că, pe o mare parte a teritoriului, ar trebui plantați arbori precum stejarul şi gorunul – specii favorabile pentru acea regiune, dar şi compatibile cu solul. „Vedeți această carte tehnică, ea este „biblia” noastră, a pădurarilor, în ea e scris cum trebuie să îngrijim pădurea. În fiecare an tăiem unii arbori, apoi înnoim terenul cu alte specii care se dezvoltă bine aici. Stejarul este arborul propice locului nostru”, spune Grigore Ştefârță, pădurarul-şef.
Vedere din pădurea de la Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă
Pădurea comunală este a oamenilor
După implementarea proiectului japonez, şi Uniunea Europeană a venit cu un sprijin financiar pentru Boghenii Noi, bani necesari pentru amenajarea pădurilor. Un element foarte important ține de faptul că la aceste lucrări participă activ şi localnicii, care sunt şi beneficiarii finali: lor li se distribuie lemnele şi nutrețurile din pădure.
Şi pentru că pădurea se extinde pe o suprafață mai mare de teren, împrejmuind toate cele cinci sate din comună – Izvoreni, Boghenii Vechi, Boghenii Noi, Mirceşti și Poiana -, aici sunt angajați cinci pădurari. Fiecare dintre ei este responsabil de bucata sa de pădure.
Una dintre misiunile pădurarilor este să-i implice pe localnici în efectuarea lucrărilor din pădure: de la semănarea ghindei şi curățarea arbuştilor până la tăierea copacilor. „Biblia pădurarilor” de la Boghenii Noi mai recomandă ca pe o suprafață de circa opt hectare de teren forestier să fie plantată lucernă, iar aceasta să fie împărțită sătenilor care au nevoie de nutrețuri pentru animale. Pădurarii au ținut cont de sfaturi. „Am pus lucernă în pădure, iar de câțiva ani locuitorii, care au mai multe animale şi au nevoie de furaje, vin la primărie, spun că le trebuie nutreț, li se măsoară suprafața cuvenită, ei vin şi o cosesc, apoi îşi iau partea lor”, explică pădurarul Grigore Diță, responsabil de pădurea din satul Boghenii Vechi, ce se întinde pe o suprafață de circa 216 hectare.
Acest lucru este confirmat şi de Valeriu Agapi din Boghenii Vechi. Bărbatul spune că în fiecare an creşte animale pe lângă casă, de aceea, când iarna este mai lungă şi nu-i ajung nutrețuri, el este nevoit să îşi facă rezerve. „Am copii la învățat şi cresc multe animale. De câțiva ani la rând iau lucernă din pădure şi sunt mulțumit. Prinde bine mai ales când sunt ani secetoşi şi nu este suficient fân”, adaugă bărbatul.
Gheorghe Şandru, pădurarul responsabil de pădurea din satul Mircești, comuna Boghenii Noi // FOTO: Constantin Grigoriţă
Lemne la un preț redus
Ca şi lucerna, copacii care trebuie înnoiți sunt tăiați şi vânduți localnicilor – ce-i drept, la un preț mult mai mic față de cel de pe piață. „Oamenii vin la primărie, scriu cerere şi le sunt repartizați patru metri plianți de lemn. Dacă este lemn moale, plătesc câte 160 de lei pentru un metru, dacă lemnul e tare – 260 de lei pentru un metru pliant”, spune Gheorghe Şandru, pădurarul responsabil de pădurea din satul Mirceşti. Sătenii acceptă această metodă aplicată de autoritățile locale. „Suntem mulțumiți de cât ni se dă. Avem localități multe în comună şi trebuie să ajungă la toți. Cum ne dau lemnele, le tăiem şi le pregătim pentru foc”, ne povesteşte Elena Gavriliuc din Boghenii Noi.
Astfel, pădurea îşi îndreptățeşte numele de „comunală” nu doar pentru că, din punct de vedere juridic, aparține localității şi este gestionată de autoritățile publice locale, ci şi pentru că participă, la modul direct, la viața oamenilor şi o face mai bună.
Elena Gavriliuc, locuitoare din Boghenii Noi, este mulţumită de modalitatea de repartizare a lemnelor din pădurea comunală // FOTO: Constantin Grigoriţă
UE ajută sectorul silvic comunal
Victor Filipovici, expert în domeniul forestier, spune că localitatea Boghenii Noi este una norocoasă, pentru că a făcut parte din Programul „Îmbunătățirea aplicării legislației în domeniul forestier şi guvernării”, finanțat de UE. „Anterior, comuna a fost ajutată, printr-un proiect japonez, să-şi amenajeze pajiştile. Apoi, Uniunea Europeană a venit cu inițiativa de a dezvolta sectorul silvic comunal de aici, iar toate lucrările care se fac în pădure sunt realizate după un plan bine determinat”, afirmă Victor Filipovici.
Potrivit expertului, prin acest proiect pădurea a devenit mai sănătoasă, dar şi oamenii – mai conştienți, şi asta pentru că sunt şi ei, nu doar pădurarii, implicați în procesul de îngrijire a pădurii. „Bunăoară, dacă sătenii văd sau aud că în pădurea lor au loc tăieri ilicite, ei anunță despre acest lucru responsabilii de la primărie sau îi spun polițistului de sector. Îi interesează, fiindcă este pădurea lor”, susține Victor Filipovici.
Pădurarul Grigore Ștefârţă spune că în ultimii zece ani toate lucrările efectuate în pădurea din localitate au fost făcute conform studiului elaborat din bani europeni // FOTO: Constantin Grigoriţă
Menționăm că Programul „Îmbunătățirea aplicării legislației forestiere şi guvernării” (FLEG) în cadrul Inițiativei Politice Europene de Vecinătate oferă unor țări din fosta URSS (Armenia, Georgia, Azerbaidjan, R. Moldova, Ucraina, Belarus şi Federația Rusă) asistență pentru implementarea diverselor activități din domeniu. În luna octombrie 2009, pe lângă Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), a fost constituit Oficiul FLEG Moldova. Drept motiv pentru lansarea procesului FLEG a servit gradul excesiv de infracțiuni silvice, creşterea corupției, comercializarea ilegală şi criminalitatea legată de pătrunderea producției lemnoase pe piață, ceea ce conduce la dereglarea ecosistemelor forestiere şi la înrăutățirea condițiilor de viață din comunitățile umane.
Păduri comunale încă pentru 21 de localităţi
Programul european nu s-a oprit la Boghenii Noi. Ion Talmaci, vicedirector tehnic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, spune că anul trecut, 11 localităţi din Republica Moldova au beneficiat de sprijinul UE pentru a-şi amenaja pădurile – circa 2500 de hectare. În acest an, alte zece primării vor învăţa cum să-şi protejeze pădurile.
Grigore Diţă, un alt pădurar, spune că aceşti puieţi de stejar în vârstă de opt ani au fost plantaţi și îngrijiţi după standarde europene // FOTO: Constantin Grigoriţă
Tematica cooperării bilaterale moldo-ruse în domeniul agroindustrial, a constituit unul dintre subiectele incluse pe agenda întrevederii copreşedinţilor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, Victor Osipov, Viceprim-ministrul Republicii Moldova şi Dmitri Rogozin, Vicepreşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, la care a participat şi viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama.
În cadrul dialogului purtat, viceministrul a informat despre măsurile întreprinse în scopul intensificării colaborării între ministerele agriculturii ale ambelor ţări, inclusiv între instituţiile responsabile de securitatea şi siguranţa alimentelor.
Referindu-se la exportul de mărfuri din întreg spectrul de produse agroalimentare moldoveneşti pe piaţa rusă, Eduard Grama a subliniat că, doar un număr nesemnificativ de companii efectuează actualmente exporturi pe piaţa rusă şi a solicitat autorităţilor ruse să examineze posibilitatea de a permite efectuarea operaţiunilor de export şi celorlalte companii moldoveneşti ce deţin acest drept.
La întrevedere s-a discutat şi o altă problemă privind comerţul bilateral cu produse agroalimentare – introducerea de Federaţia Rusă, în regim unilateral, a taxelor vamale la importul produselor moldoveneşti, ceea ce conduce la majorarea preţurilor finale şi micşorarea capacităţii concurenţiale.
Partea rusă s-a arătat dispusă pentru reluarea treptată a exporturilor din Republica Moldova.
Deși cursele cu tractoare sunt cu mult mai populare, cele cu combinele par să fie cu mult mai spectaculoase. Dovada o aveți în imaginile video alăturate.
Afacere cu iz de brânză de oi. Aceasta este ocupaţia familiei Stratulat din orașul Șoldănești. Oaia dăruită de către nași, la nunta lor, a fost capitalul de stat a stânii pe care o au azi Viorica şi Ruslan Stratulat. Cei care atunci luau în derâdere mirii că au o singură oaie, actualmente îi respectă pentru succesele lor. Astăzi cei patru membri ai familiei au grijă deja de 80 de oi. Ei speră că în curând brânza de Șoldănești va fi cunoscută în Italia şi alte state europene.
După nuntă, rudele făceau glume pe seama animalului primit în dar de tinerii însurăţei. Unii se arătau siguri că mirii vor tăia oaia. Ovina a pus temelia unei istorii de succes. Timpul trecea, şi bârsanele se înmulțeau.
Pentru a-și extinde afacerea, gospodarii au cumpărat un teren și au amenajat stâna lor. Acum, aici, au de toate: grajduri, strungă, cioban, un câine și 80 de oi. Toată ziua, animalele pasc, iar la asfinţit de soare, revin la stână pentru a fi mulse. Lui Ştefan Margină, venit tocmai din satul Cușmirca, de la o distanță de circa 20 km de Șoldănești, îi reuşeşte această muncă.
Referindu-se la bani, Ruslan Stratulat spune că stâna nu-i o mină de aur, dar îi ajută să trăiască bine la ei acasă. În dezvoltarea afacerii se implică activ toți membrii familiei. Una dintre cele mai importante misiuni de a închega laptele proaspăt muls îi revine Vioricăi. Femeia ştie că de felul cum este făcut acest lucru depinde calitatea brânei.
Angajamente speciale în businessul familial îl au şi fiicele Daniela și Minodora. Seara, ele vin la stână și ajută ciobanul să de-a oile la strungă. Părinții spun că fetele nu au nicio clipă de răgaz. Copilele participă la afacere și își ajută familia în măsura posibilităților, ca mai apoi să se consacre ocupaţiilor preferate.
Așa cum șeptelul de animale este în creștere, pentru a asigura animalele cu hrană, familia Stratulat a luat în gestiune 5 ha de pământ arabil. Pe această suprafaţă, ei cultivă porumb, ovăs și lucernă. Gospodarul susține că tot ce au dobândit până acum, au realizat cu propriile puteri, fără ajutorul statului. Ruslan spune că fermierii din domeniul zootehnic din Moldova nu sunt susținuți deloc. Din contra, statul le pune un șir de piedici.
În pofida tuturor greutăților, antreprenorul crede că vor veni și timpuri mai bune. Visul lui este să-și comercializeze produsul peste hotarele țării, dar pentru aceasta are nevoie de investiții. Europenilor le place brânza de oi din Șoldănești, dar o vor ambalată. Pentru aceasta, fermierul ar avea nevoie de încă cel puţin 3 mii de euro.
Ruslan Stratulat e plin de idei. El nu pune la îndoială că ar putea face bani buni, dacă ar putea prelucra și lâna ca să facă plapome ca pe timpuri. Astfel ar învia tradiția străbuneilor și ar spori randamentul afacerii familiale.
Tânărul antreprenor ne-a relatat că tinde să-și dezvolte afacerea. Pentru aceasta intenţionează să-și unească puterile cu colegii lui din regiune. Ei vor să lanseze o asociație mare, care să ofere produse de calitate.
Un reportaj realizat de echipa postului local de televiziune ImpulsTV în cadrul proiectului MOLDOVA+.
Directorul adjunct al AIPA, Nicolae Ciubuc a participat ieri la ședința comună a CCI și EBA a Comitetului pentru Antreprenoriat în Agricultură. Eveniment care prevede asigurarea reprezentării intereselor agenților economici în relațiile cu autoritățile publice central și locale prin intermediul dialogului public-privat, în cadrul Proiectului ”DCFTA. Informarea și consolidarea capacităților agenților economici”, proiect implementat de Camera de Comerț și Industrie a RM în parteneriat cu Asociația Businessului European.
Pe parcursul evenimentului, directorul adjunct s-a expus pe marginea mai multor subiecte importante din domeniul subvenționării. Astfel, a fost menționat faptul că, în 2014 producătorii agricoli au dat prioritate domeniilor ce țin de subvenționarea tehnicii agricole care a consumat 35% din totalul fondului de subvenționare, locul doi revenind infrastructurii post recoltare. De asemenea, a fost observată o ascendență și în sectorul zootehnic cu solicitări în sumă de peste 150 milioane lei.
Cu privire la Regulamentul de subvenționare pentru 2015, Nicolae Ciubuc a declarat că, au fost instituite două măsuri noi, acestea fiind cu privire la stimularea constituirii și funcționării grupurilor de producători agricoli precum și sprijinirea investițiilor în infrastructura aferentă întreprinderilor agricole plasate în extravilan.
Totodată, ca și mesaj pentru producătorii agricoli, a fost și faptul că începând cu acest an investiția efectuată cu porțiune de grant, cu excepția MAC-P, nu va mai fi eligibilă pentru subvenționare. Tot o noutate în acest sens este că, începând cu 2016 producătorii agricoli care vor înființa plantații pomicole de măr, cu densitatea pomilor mai mică de 1249 bucăți la hectar, nu vor fi eligibili pentru subvenționare. De asemenea, suprafața minimă eligibilă privind subvenționarea investițiilor pentru producerea legumelor şi fructelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii şi tuneluri) va fi de minim 0,1 ha.
Ciubuc a reiterat faptul că, în primul rând va fi achitat deficitul de 230 milioane de lei rămas din anul de subvenționare 2014, după care vor urma achitările pentru 2015 menționând că, în primele săptămâni de depunere a dosarelor spre subvenționare, deja s-au înregistrat cereri de subvenții în volum de peste 70 milioane lei. El a mai adăugat că menirea Agenției este de a propulsa sectorul agroindustrial al țării la un nivel mai superior, prin instrumente și practici eficiente subliniind că ”Scopul nostru este de a crea condiții mult mai echilibrate și echitabile în accesare subvențiilor”.
La finele ședinței au fost puse în discuție atât problemele cât și impedimentele cu care se confruntă producătorii agricoli în accesarea subvențiilor la care urmează a fi găsite răspunsuri și soluții pentru înlăturarea acestora.
Serviciul federal rus pentru protecția consumatorului, Rospotrebnadzor a emis comunicatul oficial despre vizita întreprinsă în Republica Moldova. Potrivit comunicatului, autoritatea examinează în prezent mostrele de produse prelevate de la două din cele cinci fabrici din Republica Moldova, inspectate în perioada 22-24 iunie, transmite MBC.md.
Este vorba despre companiile “Alfa – Nistru” de la Soroca și “Natur Bravo” de la Cupcini, Edineț. De asemenea, urmează să fie examinate și mostrele prezentate mai devreme de “Iliada Plus” SRL.
Menționăm că experții Rospotrebnadzor și-au încheiat miercuri vizita de două zile în Republica Moldova. Specialiștii au evaluat condițiile în care sunt produse conservele de la întreprinderile Stamcom, din satul Tomai, Ceadîr Lunga; Coval & Co din orașul Cantemir; Fortuna Plus din Budești; Natur Bravo de la Cupcini, Edineț și Alfa Nistru de la Soroca. A rămas neevaluată compania Orhei – Vit, din orașul Orhei.
Serviciul Rospotrebnadzor urmează să ia o decizie privind posibilitatea reluării importurilor de conserve din Republica Moldova în aproximativ zece zile, se mai spune în comunicat.
