Prim-viceministrul politicii agrare și alimentare din Ucraina, Yaroslav Krasnopolskiy a declarat că agricultorii din vestul Ucrainei deja recoltează câte 80 de tone de mere de pe un hectar de livadă, informează Agronews.ua.

„În acest an ne așteptăm la o recoltă de circa 53-58 mil. tone de culturi. Volumul acesteia depinde de condițiile meteorologice și de cantitatea de îngrășăminte pe care o vor utiliza fermierii. Indiferent de aceste condiții, necesitățile alimentare ale țării noastre vor fi acoperite. Ucraina este capabilă să-și hrănească cetățenii și încă până la un milion de oameni” a declarat prim-viceministrul.

„Vrem să livrăm mai multă producție cu valoare adăugată. Acum fermierii ucraineni sunt concentrați asupra creșterii porumbului – aceasta este cultura principală. Țările arabe sunt importatori de orzul și grâu ucrainean, iar China – de porumb. De asemenea, suntem gata să mărim volumul de lapte praf exportat” a mai adăugat Yaroslav Krasnopolskiy.

„Statul a pierdut aproape 80% din producția de orez și o parte semnificativă de viță de vie. Avem volum sufiecient de alte culturi. De exemplu, fermierii din vestul Ucrainei promovează horticultura, bazându-se pe experiența poloneză. Unele ferme au avut deja o roadă de până la 80 de tone la hectar” a spus oficialul.

Anul trecut, recolta de mere, atât de masă, cât și pentru conserve, a fost de aproximativ 930 de mii de tone. În acest an se prognozează că vor fi colectate peste un million de tone de mere.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) intenționează să achiziționeze  tractoare ”Belarus” pentru punerea în aplicare a proiectelor în țările în curs de dezvoltare, transmite Agropravda.com.

Directorul general al organizației, José Graziano da Silva se află astăzi într-o vizită oficială în Belarus. El va merge la SA ”Uzina de tractoare din Minsk”.

Pe parcursul vizitei sale la întreprindere, părțile vor discuta posibilitatea achiziționării de echipament belarus pentru punerea în aplicare a proiectelor FAO în țările în curs de dezvoltare.

O astfel de comandă este bine-venită pentru uzină. Anterior, MTZ a avut dificultăți în realizarea producției.

Reamintim că Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a fost înfiinţată la 16 octombrie 1945 de ziua mondială a alimentației. Aceasta are un caracter preponderent tehnic, urmărind ridicarea condiţiilor de trai ale popoarelor statelor membre, sporirea randamentului producţiei şi repartiţiei tuturor produselor alimentare şi agricole, îmbunătăţirea condiţiilor de existenţă a populaţiilor rurale, expansiunea economiei mondiale şi rezolvarea problemei subnutriţiei de pe Terra.

Pe 25 iunie 2015, China Shipping Container Lines și Danube Logistics, investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, au semnat un acord care ii va permite companiei China Shipping Container Lines să își extindă serviciile de transport de containere până în Moldova. Decizia transportatorului chinez este parte a inițiativei guvernului de la Beijing de a reînvia Drumul antic al Mătăsii, cu ajutorul proiectelor Silk Road Economic Belt și 21st Century Maritime Silk Road.

China Shipping Container Lines este al treilea transportator internațional de containere care oferă servicii de transport direct în Portul Internațional Liber Giurgiulești. În 2014, transbordarea containerelor prin Portul Internațional Liber Giurgiulești a crescut cu 68%, constituind peste 11 000 TEU. Anul trecut, 57% din containerele importate au venit din China, iar 76% din containerele exportate au fost transportate din Portul Interațional Liber Giurgiulești spre piețele Asiei.

Președintele Danube Logistics, Thomas Moser, a declarat: „Decizia companiei China Shipping Container Lines de a oferi servicii de transport direct spre Moldova prin Portul Internațional Liber Giurgiulești reprezintă rezultatul colaborării noastre de succes din ultimii trei ani. De acum încolo, exportatorii moldoveni își vor putea livra mărfurile în containere simple sau frigorifice pe piețele internaționale, direct din Moldova, cu ajutorul companiei China Shipping Container Lines. În special, aceste servicii le vor fi de mare folos companiilor moldovenești care exportă produse agricole pe piețele în continuă dezvoltare din Asia și Golful Persic.

Colaborarea noastră cu China Shipping Container Lines este primul proiect din strategia noastră de dezvoltare a Portului Internațional Liber Giurgiulești și transformare a acestuia într-un centru logistic și business park al noului Drum al Mătăsii. Acordul pe care l-am semnat astăzi ne va permite să începem dezvoltarea, pe teritoriul Portului Interațional Liber Giurgiulești, a unei zone speciale pentru investitorii chinezi care vor să acceadă nu doar pe piața moldovenească, dar și pe piețele Uniunii Europene și ale CSI.”

Compania Danube Logistics, investitorul general și operatorul Portului Interanțional Liber Giurgiulești, este deținută integral de compania olandeză Danube Logistics Holding BV.

Administratorii celor 9 Parcuri Industriale existente în Republica Moldova s-au reunit, astăzi, într-o adunare generală de lansare a Asociației Parcurilor Industriale din Moldova (APIM). La eveniment a participat viceministrul Economiei, Tudor Copaci.

În discursul său, viceministrul Economiei a menționat că instituirea Asociației Parcurilor Industriale din Moldova va facilita, impulsiona și armoniza activitatea Parcurilor Industriale, asigurând astfel, creșterea uniformă și echilibrată a sectorului industrial și economic al țării.

”Rezultatele obținute în ultimii ani de Parcurile Industriale au demonstrat că politica de dezvoltare economică a Republicii Moldova pe baza regenerării și valorificării potențialului ei industrial este una eficientă. Iar pentru a susține această dinamică, Ministerul Economiei a optat pentru crearea Asociației PI, principalele obiective ale căreia sunt promovarea intereselor parcurilor și atragerea investițiilor”, a spus Tudor Copaci.

Potrivit obiectivelor, APIM va deveni principala platformă de comunicare și colaborare dintre Parcurile Industriale și instituțiile statului în vederea atragerii investiţiilor străine, accesarea fondurilor europene, ajustarea cadrului normativ și dezvoltarea parcurilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La rândul său, Ministerul Economiei, în calitate de autoritate de reglementare, va stimula participarea parcurilor la misiunile economice interne, externe şi la evenimentele de promovare, devenind un barometru prin intermediul căruia Ministerul Economiei își va verifica politicile în domeniul PI, le va conforma cât mai rapid la realități.

În cadrul întrunirii, Vitalie Vrabie, directorul întreprinderii administratoare a PI Tracom din mun. Chișinău a spus că inițiativa creării acestei platforme asociative a provenit din necesitatea modernizării parcurilor și deschiderii altor noi pe baza uzinelor nefuncționale, stabilirii parteneriatelor, promovarea exporturilor.

În context, directorul întreprinderii administratoare a PI Răut din mun. Bălți, Anatolie Munteanu, a afirmat că Parcurile Industriale au o rezervă de creștere și, pentru valorificarea acesteia, e nevoie de mai mult suport. ”Deși unele Parcuri industriale au atins cifrele planificate în studiile de fezabilitate, altele încă mai sunt la etapa de dezvoltare. Pentru a avea o dezvoltare uniformă a parcurilor industriale avem nevoie de suport instituțional”, a concluzionat Anatolie Munteanu.

La final, participanții au aprobat statutul Asociației și regulamentul, au ales Consiliul Administrativ, președintele și cenzorul APIM. De asemenea, a fost aprobat planul de activităţi al APIM pentru a doua jumătate a anului 2015.

Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, Aproximativ 30,5% din angajații țării lucrează în agricultură, în timp ce contribuția la PIB a sectorului a fost de circa 13% în 2014. Totuși, datele demonstrează că investițiile masive destinate agriculturii în ultimul deceniu nu au contribuit la creșterea sustenabilă a sectorului și nu a fost factorul decisiv  în diminuarea sărăciei, iar volumul producției animaliere și plantelor practic nu a crescut în termeni reali. Mare cauză a acestei stagnări este, conform analizei Expert-Grup – alocarea ineficientă a surselor financiare.

Deși finanțarea acestui sector a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi, Republica Moldova alocă mai puține fonduri pentru agricultură decât majoritatea țărilor din regiunea Europei de Est, dacă luăm în calcul raportul dintre volumul bugetului agricol în PIB și ponderea agriculturii în PIB. La acest indicator Republica Moldova rămâne în urmă față de majoritatea țărilor din Europa de Est, devansând doar Ucraina și România. Totuși, tempo-ul de creștere în țara noastră este mai mare ca în unele țări (România, Bulgaria) unde cheltuielile în agricultură sunt cu mult mai mari ca în țara noatră.

Studiul mai arată că un rol decisiv în combaterea sărăciei în ultimii ani l-a avut anume sectorul non-agricol, care a crescut în ultimul deceniu cu 80%, față de un progres mult mai modest al agriculturii. Importanța sectorului non-agricol se observă din modelarea scenariilor pentru diminuarea sărăciei de la 12,7% în 2013 la 5% în 2020, în dependență de ratele de creștere a sectorului non-agricol.

Totodată, este extrem de important ca mărirea volumului de finanțare a agriculturii să fie însoțit de o eficiența mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli mai optimă și o valorificare mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente  pentru irigare și serviciul antigrindină, care sunt extrem de importante pentru minimizarea impactului condițiilor climaterice nefaste asupra agriculturii.

În acest context, menționăm că în ultimii ani, cadrul instituțional responsabil de agricultură a înregistrat progrese destul de semnificative, prin înființarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care a preluat marea majoritate a activității operaționale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), precum și crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Aceste evoluții instituționale au optimizat reglementarea în sector și permite ministerului să se concentreze asupra activității strategice, și anume asupra elaborării, implementării și evaluării de politici.

Studiul mai consemnează și evoluțiile la capitolul transparență bugetară în agricultură. Deși există progrese, în mare parte legate de lansarea bazei de date BOOST în 2010 și de publicarea începând cu 2014 a rapoartelor trimestriale și anuale de executare a bugetului MAIA, nivelul de transparență bugetară și de raportare în instituțiile responsabile de domeniul agricol este destul de scăzut. Nivelul jos de transparență bugetară nu permite analiza impactului cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice din sectorul agricol.

În plus, majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice și întreprinderilor de stat ce activează în sectorul agricol nu publică rapoarte de activitate. Din toate instituțiile analizate din această categorie, doar MAIA și AIPA publică astfel de rapoarte, însă fără a fi însoțite de vreo oarecare analiză narativă.