În partea anexată a Crimeii 90 de combine ucrainești ”naționalizate” au fost jefuite înainte de a fi atribuite companiei de stat din Crimeea. Acest lucru a fost anunțat la o reuniune a comisiei pentru politici agrare, de mediu și resurse naturale a așa-zisului Parlament separatist de către Valeri Kovalenko, transmite Novosti Kryma, citat de Agronews.ua.

”Aceste combine au fost privatizate anterior de Întreprinderea de Stat ”Elevatoare de cereale din Crimeea”. Am efectuat inventarierea completă a echipamentului, însă înainte de a ne fi transmisă în luna martie, tehnica a fost furată parțial”, a declarat directorul întreprinderii, Valeri Kovalenko.

Potrivit lui ”sunt pregătite toate documentele și este depusă plângere la poliție”. ”Încă nu cunoaștem rezultatele investigației, dar conform estimărilor noastre și ale experților,  sunt pagube în valoare de 4-5 milioane de ruble (aproximativ 2 milioane de hrivne)”,  a mai adăugat el.

Valeri Kovalenko a mai spus că în gestiunea întreprinderii ”Elevatoare de cereale din Crimeea” au fost 87 de combine pentru recoltarea cerealelor de model Polesie-812 și Slavutych.

În Crimeea au fost ”naționalizate” 142 combine agricole ale întreprinderii ucrainene Ukragroleasing și 45 de combine de recoltat cereale a Corporației Alimentare de Stat din Ucraina.

Ceea ce pare bun pentru unii politicieni europeni, este inacceptabil pentru fermierii din unele ţări ale UE, inclusiv din Germania. Agricultorii şi fermierii din această ţară se pronunţă contra politicii sancţiunilor antiruseşti, scrie agenția de presă Sputnik.

Presa germană scrie că fermierii nemţi încearcă să determine factorii de decizie europeni să revadă politica de sancţiuni faţă de Rusia, deoarece sectorul agricol, inclusiv cel din Germania, suportă pierderi importante în din cauza actualelor relaţii ruso-europene.

La o reuniune recentă a producătorilor agricoli din Germania a fost lansat un apel către politicieni, cărora li se cere să facă eforturi în vederea anulării embargoului rusesc la produsele alimentare produse în ţările ce susţin sancţiunile antiruseşti. Potrivit protagoniştilor acestui apel, au de suferit cel mai mult din cauza restricţiilor adoptate de Moscova, ca reacţie la sancţiunile occidentale, producătorii de carne, lactate, fructe şi legume.

Potrivit preşedintelui asociaţiei germane a fermierilor, Joachim Rukwied, citat de Deutsche Welle, restricţiile la care au recurs autorităţile de la Moscova au condus la reducerea dramatică a vânzărilor unor produse cum sunt lactatele, carnea,fructele şi legumele.

Fermierii germani le-au cerut politicienilor din ţara lor să promoveze iniţiative de natură să conducă la anularea embargoului rusesc la produsele alimentare din UE.

Franța este considerată cel mai mare producător agricol dintre țările membre UE. Potrivit unor informații difuzate de Camerele Agricole franceze, realizează aproximativ 20% din totalul produselor agricole de bază din Europa și beneficiază de o cincime din totalul subvențiilor UE, notează Agroinfo.ro.

Suma medie a subvenției pe suprafață, calculată pe exploatație, include plata pentru înverzire și plata redistributivă. Subvențiile se dau pe exploatație agricolă, cum se preconizează să fie și în România din 2018, în funcție de mărimea exploatației. Cu cât este mai mare ferma, cu atât suma scade:

La o exploatație agricolă de 52 ha – 313 euro/ha; 70 ha – 273 euro/ha; 90 ha – 247 euro/ha; 100 ha – 238 euro/ha; 120 ha – 225 euro/ha; 150 ha – 211 euro/ha; 170 ha – 205 euro/ha; 200 ha – 198 euro/ha; 300 ha – 184 euro/ha; 500 ha – 174 euro/ha.  O medie a plății pe suprafață, calculată de Ministerul Agriculturii din Franța, este de 132 euro/ha. La această sumă se adaugă plata pentru înverzire, o medie stabilită la nivel național este de 86 euro/ha, și plata redistributivă – 26 euro/ha. Plata redistributivă va crește în anul 2020 la 100 euro/ha.

Tinerii agricultori, cu vârste sub 40 de ani, mai încasează 70 euro/ha, un ajutor suplimentar, până la limita de 34 ha. Astfel, un calcul simplu arată că un tânăr fermier francez din sectorul vegetal ar putea să primească o subvenție pe suprafață : 132 euro+86+26+70=314 euro/ha. Nu am luat în seamă sprijinul cuplat acordat pentru diferite culturi.

În sectorul zootehnic, sprijinul cuplat pentru bovinele de carne este diferențiat. Fermierii primesc pentru primele 50 de capete – 180 euro/cap de animal, de la 51 la 99 de capete – 135 euro și de la 100 la 139 de capete – 72 de euro. Beneficiază de acest sprijin, fermierii care au minim 10 vaci. Pe când un fermier român primește pentru primele 250 de capete de bovine, iar sprijinul este mai consistent, 300 euro/cap de bovină de carne și 250 de euro/cap de vacă de lapte.

Sprijinul de bază pentru bovinele de lapte, cu excepția celor din zona montană, este de 34 euro/vacă, ajutorul este plafonat la 50 de vaci, iar sprijinul de bază  pentru viței este de 37 euro/cap de animal. O medie calculată la nivel național, incluzând toate subvențiile primite de crescători, la bovinele de lapte este de375 euro/ cap de animal, bovine de carne – 200 euro/cap de animal, iar ovine – 150 euro/cap de animal. Pentru zonele defavorizate, Franța alocă în 2015 aproximativ 928 milioane de euro.

Veste bună pentru agenții economici. Serviciul Vamal implementează noi mecanisme de control moderne. Noile tehnologii au menirea de a simplifica procedura de vămuire, vor reduce durata precum și costurile acesteia pentru agenții economici de bună credinţă, informează MBC.md.

Potrivit serviciului vamal, pentru mai multe tranzacții, ”liber de vamă” se va acorda fără efectuarea controlului vamal, cu direcționare spre control post-vămuire. Declarațiile vamale vor fi validate imediat (similar procedurii existente pentru culoarul verde de vămuire) și controlul vamal se va amîna, agenții economici dispunând de marfă imediat după depunerea declarației vamale.

Totodată, Serviciul Vamal își propune să redirecționeze capacitățile instituționale spre a două linie de control și să simplifice la maximum formalitățile la momentul trecerii frontierei și vămuirii mărfurilor. Această procedura simplificată se va aplica tranzacțiilor și agenților economici care nu prezintă risc sporit de fraudă și nu necesită efectuarea controlului fizic al mărfurilor.

Tudor Baliţchi, Director General al Serviciului Vamal susţine, că în calitate de impact această schimbare va conduce la eliberarea mărfurilor și mijloacelor de transport fără reținere și respectiv la reducerea timpului de vămuire și a costurilor aferente staționării transportului în vamă.

Chiar dacă au fost făcute formalităţile necesare pentru începerea procesului de acordare a subvenţiilor în agricultură, acestea încă nu au început să fie achitate, scrie agenția de presă Sputnik.

Până în prezent Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură a transmis la Ministerul Finanţelor ordine de plata pentru achitarea subvenţiilor ce vizează datoriile anului 2014 faţă de agricultori în suma de  aproximativ 100 milioane de lei, însă până la ora actuală „nu a fost achitat niciun leu”, a anunţat Alexandru Slusari, unul dintre reprezentanţii asociaţiilor de agricultori.

Potrivit informaţiilor de care dispune Slusari, plăţile pentru subvenţionare ar putea să fie onorate abia în a doua jumătate a lunii iulie.

„Îi cunosc pe unii agricultori care deja aşteaptă aproximativ un an achitarea subvenţiilor, dar marea majoritate a producătorilor agricoli este în aşteptarea subvenţiilor timp de 8-9 luni. În această perioadă leul s-a devalorizat cu aproximativ 35 %”, susţine Slusari.

Reprezentantul agricultorilor a subliniat şi faptul că pentru subvenţiile neachitate nu este posibil să fie calculate penalităţi, spre deosebirea de restanţele la impozite neachitate la timp.

Alexandru Slusari susţine că agricultorii sunt lipsiţi de acces la credite pentru mijloace circulante. Potrivit lui, în condiţiile în care subvenţiile pentru agricultură nu se plătesc, iar accesoriile şi substanţele necesare procesului agricol s-au scumpit cu circa 30-40 la sută, prea puţini fermieri moldoveni au şanse să devină competitivi.

Anterior mai mulţi experţi au declarat că antreprenorii moldoveni, mai cu seamă cei din agricultură, sunt puşi în faţa unor riscuri enorme determinate de condiţiile dure de concurenţă ce au apărut ca urmare a acceptării de către guvernarea de la Chişinău a condiţiilor de comerţ liber cu UE şi Turcia.

Autorităţile de la Moscova au anunţat că vor fi curmate posibilităţile de ocolire a legislaţiei, prin care produsele supuse embargoului ajung, totuşi, în Rusia, informează agenția de presă Sputnik.

Rusia va înăspri cerinţele faţă de importul produselor din ţările care au susţinut sancţiunile antiruseşti; va închide toate „găurile” şi „schemele negre” pentru intrarea produselor din aceste ţări, a declarat ministrul rus al Agriculturii, Alexandr Tkacev.

„Această listă (de produse interzise pentru intrare – nota red.) se discută acum şi consider că nu va fi extinsă. Vom face, cel mai probabil, corectări, precizări, iar scopurile sunt ca produsele din acele ţări care susţin sancţiunile împotriva Rusiei să nu ajungă nici într-un caz pe teritoriul Rusiei, sub alte forme prin diferite găuri, prin alte ţări terţe”, — a spus el în eterul postului TV „Rusia-24”.

Şefii MAE ai ţărilor-membre UE au prelungit, luni, acţiunea sancţiunilor economice împotriva Rusiei până la 31 ianuarie 2016. Secretarul de presă al premierului rus, Natalia Timakova, a anunţat luni seara că, cabinetul de miniştri a pregătit şi a transmis administraţiei prezidenţiale documentul privind prelungirea embargoului la produse alimentare.

Secretarul de presă al preşedintelui FR, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Rusia va reieşi din principiul reciprocităţii, iar propunerea guvernului privind embargoul la produse alimenatre este analizată de către administraţia Kremlinului şi decizia va fi luată „destul de operativ”.

Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, adoptat cu mare întârziere pe 10 iunie de către guvernul Gaburici nu este un prilej de bucurie pentru fermieri.

A trecut aproape jumătate din acest an, dar agricultorii nu au primit nici-un bani din cei promişi de autorităţi pentru subvenţionarea lucrărilor agricole, scrie mold-street.com.

Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, a fost adoptat cu mare întârziere pe 10 iunie de către guvernul Gaburici și publicat la 12 iunie în Monitorul Oficial. Chiar şi aşa el nu reprezintă un prilej de bucurie pentru fermieri.

Și asta deoarece din suma de 610 milioane lei alocată în acest an pentru susținerea agriculturii, pe care fermierii și așa o consideră insuficientă, 230 de milioane vor merge la stingerea restanțelor la subvenții pentru anul trecut.

Cei 390 milioane rămași vor trebui să satisfacă cerințele agricultorilor, care în solicitările lor față de autorități, înaintate în cadrul unor proteste din primăvara acestui an, cereau majorarea fondului de subvenționare până la 1,2 miliarde de lei.

Fără subvenționare în funcție de suprafața cultivată

Deși s-a vorbit mult despre schimbarea principiului de subvenționare astfel încât agricultorii să primească subvenții în funcție de suprafețele cultivate, acest lucru așa și nu s-a produs. Din considerente de austeritate, regulamentul prevede același mecanism de subvenționare ca și în anii precedenți, îndreptat spre stimularea investițiilor în modernizarea agriculturii și acordat doar la solicitarea agricultorilor în corespundere cu cererea și actele depuse.

Tot din considerente de austeritate, a fost introdus plafonul de sus al sumei ce poate fi acordată. Astfel, mărimea sprijinului financiar acordat unui producător agricol pentru perioada anului 2015 nu va depăşi valoarea de 2,5 milioane lei, cu excepţia grupurilor de producători pentru care valoarea maximă a subvenţiei nu va depăşi 4 milioane lei. Însă, potrivit autorităților, componenta respectivă, privilegiază în primul rând producătorii agricoli mici și are drept scop creșterea numărului de beneficiari.

Domeniile prioritare de subvenționare

Potrivit regulamentului, mijloacele vor fi utilizate pentru creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și pentru sporirea investiţiilor în infrastructura fizică şi cea a serviciilor din mediul rural, inclusiv în infrastructura aferentă întreprinderilor agricole, plasate în extravilan. De altfel, în special pentru cel de-al treilea domeniu de subvenționare Programul Comisiei Europene de suport bugetar sectorial “Stimularea Economică în Zonele Rurale”, a alocat 110 milioane de lei.

În vederea creşterii competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare vor fi stimulate următoarele măsuri:

1. Subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor si a fructelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri).
2. Subvenţionarea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale, inclusiv a plantaţiilor viticole şi a plantaţiilor pomicole.
3. Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convenţional.
4. Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice.
5. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora.
6. Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare:

1.6.1. Case de ambalare şi frigidere de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor;

1.6.2. Procesare, uscare şi congelare a fructelor, strugurilor, legumelor şi cartofilor;

1.6.3. Procesare, uscare şi condiţionare a cerealelor, oleaginoaselor, florii soarelui şi soia;

1.6.4. Prelucrare primară, ambalare, refrigerare, congelare şi păstrare a cărnii, procesare, ambalare şi păstrare a laptelui.

1.7 Facilitarea accesului la pieţele de capital şi factorii de producţie pentru agricultori, inclusiv creditarea producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare .

1.7.1. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare.

1.7.2. Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură.

1.8. Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli.

În vederea gestionării durabile a resurselor naturale se presupune stimularea investiţiilor pentru consolidarea terenurilor, pentru procurarea echipamentului de irigare, pentru compensarea cheltuielilor la irigare precum și pentru stimularea investiţiilor pentru procurarea echipamentului No-Till şi Mini-Till.

Deja din 15 iunie, oficiile teritoriale AIPA recepționează dosare spre subvenționare, care timp de 4 zile calendaristice au ajuns la 300, cele mai multe fiind recepționate de către oficiul teritorial Edineț (raioanele Edineț, Briceni, Ocnița, Dondușeni) și oficiul teritorial U.T.A. Găgăuzia (raioanele Comrat, Ceadâr Lunga, Basarabeasca), a anunţat directorul AIPA, Petru Maleru.

Criuleni, cel mai subvenționat raion, Nisporeni la coada clasamentului

Potrivit informațiilor statistice ale AIPA, în 2014 au fost subvenționați 5.291 fermieri, care au primit aproape 545 milioane de lei.

În profil teritorial, cele mai multe dosare au depus agricultorii din Cahul, 309 la număr, suma medie subvenționată la dosar fiind de 75.100 de lei în acest raion. Cea mai mare sumă obținută per dosar a fost în cazul fermierilor din Ceadîr-Lunga. Aceștia au depus 64 de dosare, în medie unui dosar revenindu-i 261.000 lei.

În ce privește volumul total al subvențiilor, cea mai mare sumă au cumulate fermierii din Criuleni, 36,4 milioane lei, cei din Sorocă – 32,5 milioane lei și cei din Hâncești – 27,1 milioane lei. La celălalt capăt agricultorii din Nisporeni au primit subvenții de doar 3,8 milioane lei iar cei din Leova, de 4,2 milioane.

Investițiile în infrastructura postrecoltare, în prim plan

Din statisticile AIPA mai reiese că cei mai mulți bani au fost alocați pentru stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare, 26% din total, ceea ce reprezintă 141,3 milioane lei. Pentru stimularea procurării tehnicii și utilajului agricol au fost alocate 22% din toată suma subvențiilor sau circa 118 milioane lei iar pentru înființarea plantațiilor multianuale – 13% sau 72,4 mil. lei.

Fermierii mici sunt favorizați

Potrivit formei de organizare a companiilor subvenționate, cele mai multe dintre ele, peste 51% sunt gospodării țărănești. Puţin peste 42% sunt SRL iar societăților pe acțiuni, cooperativelor și altor forme de organizare le revin 6,5%. La aceeași concluzie, că micii agricultori sunt cei mai favorizați, ajungem dacă urmărim statisticile organizațiilor din care aceștia fac parte.

Astfel, dacă membrii Uniunii Asociațiilor de Producători Agricoli UniAgroProtect, care întrunește marii latifundiari, au beneficiat de subvenții de 8,62 milioane lei, membrii Federației Naționale a Fermierilor, care îi reprezintă în special pe fermierii mici, au primit subvenții de 133,55 milioane lei.

Subvențiile date fermierilor din țările membre UE diferă de la țară la țară, în funcție de o sumedenie de criterii de departajare.

La nivelul anului 2014, media subvenției pe suprafață (SAPS) în Uniunea Europeană era de aproximativ 270 euro/ha.

Dacă un fermier maltez primește 600 de euro pe hectar, unul român primește cam 150 de euro. Ei însă concurează pe aceeași piață, scrie recolta.eu.

Iată clasamentul:

• 600 euro/ha în Malta;
• 459 euro/ha în Olanda;
• 418 euro/ha în Grecia;
• 394 euro/ha în Italia;
• 291 euro/ha în Franța;
• 222 euro/ha în Marea Britanie;
• 212 euro/ha în Polonia;
• 157 euro/ha în România.