Comisia parlamentară specială propune 6 proiecte de acte legislative în vederea susținerii agricultorilor

0

Comisia specială pentru elaborarea și aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a pachetului de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor a propus spre examinare 6 proiecte de acte legislative, menite să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol în calitate de ramură strategică a economiei naționale.

La ședința Comisiei speciale, convocate de Președintele Parlamentului Andrian Candu, au mai participat reprezentanții Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Deputații au analizat propunerea de a realoca sursele financiare prevăzute în Fondul rutier pentru Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli. Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor au comunicat că în acordurile semnate de Republica Moldova cu partenerii externi în vederea reabilitării și modernizării infrastructurii drumurilor există prevederi clare referitoare la sumele care urmează să fie transferate în Fondul rutier. Prin urmare, o realocare a finanțelor din respectivul Fond ar însemna sistarea debursării următoarei tranșe necesare pentru reabilitarea drumurilor.

În context, Președintele Parlamentului a solicitat reprezentanților Ministerului Finanțelor prezentarea unui raport privind economiile acumulate în bugetul de stat la diferite capitole în prima jumătate a anului 2015, în vederea realocării acestora în Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli. De asemenea, Speakerul a declarat că va adresa un apel Prim-ministrului interimar Natalia Gherman în vederea examinării bugetelor și rezervelor instituțiilor de stat, pentru identificarea surselor financiare care ar putea fi transferate în Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli.

Deputații au discutat cu agricultorii toate propunerile conținute în cele 6 proiecte de acte legislative. Parlamentarii propun completarea Codului fiscal în vederea aplicării cotei reduse de TVA în mărime de 8% pentru toate produsele agricole. De asemenea, se propune cota 0 pe un termen de 3 perioade fiscale consecutive, începând cu 1 ianuarie 2015, la plata impozitului pe venit, cu condiția reinvestirii profitului în agricultură.

Deputații au mai discutat cu producătorii agricoli despre propunerea de a modifica unitățile de implementare a mecanismelor de creditare pentru mai multă transparență în alocarea fondurilor agricole.

Discuțiile din cadrul ședinței au vizat și proiectul de lege privind introducerea unor norme de reglementare, care să combată întârzierea plăților în tranzacțiile comerciale a produselor alimentare. Proiectul de lege prevede că termenul de plată se stabilește prin negocierea contractului, excepție fac carnea, laptele, ouăle, fructele, legumele și ciupercile proaspete, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 30 zile calendaristice, din momentul livrării produselor.

Alt proiect propus pentru discuții se referă la metodologia formării prețurilor la produsele petroliere și stabilirea dreptului de import al motorinei de către agricultori pentru consum propriu.

La ședința următoare a Comisiei urmează a fi găsite soluții pentru crearea unui mecanism de creditare profitabilă pentru agricultori și majorarea Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli. În prezent, se lucrează la elaborarea respectivelor proiecte de legi. Toate proiectele urmează a fi finalizate până la sfârșitul săptămânii viitoare, semnate de toți deputații din Comisia specială și introduse în procedură legislativă.

”Comisia are rezultate vizibile, astfel încât până la 1 iulie să îndeplinim ceea ce am promis agricultorilor”, a declarat Președintele Parlamentului.

Producătorii agricoli au salutat deschiderea parlamentarilor de a identifica soluții reale pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Producătorii de fructe și struguri pot beneficia de sprijin financiar pentru recolta 2014

0

A fost aprobat Regulamentul cu privire la acordarea sprijinului financiar producătorilor de fructe și struguri pentru recolta anului 2014, prin Ordinul MAIA nr. 120, din 17 iunie 2015.

Astfel, toți producătorii de fructe și struguri care au fost afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă pot depune cererile pentru solicitarea sprijinului financiar pentru recolta anului 2014, în cadrul componentei ”Compensații pentru susținerea vânzărilor” a Acordului încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială privind finanțarea adițională a Proiectului MAC-P, în valoare de 12 milioane dolari SUA. Ajutorul financiar este destinat micilor producători de fructe și struguri,  plantațiile cărora nu depășesc 15 hectare.

Sprijinul financiar stabilit în dolari SUA se acordă în MDL, la cursul de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA, în mărime de 19,3 lei pentru 1 dolar SUA. Mărimea sprijinului financiar pentru producătorii de fructe este de 1,93 lei (0,1$) pentru fiecare kg. de mere; 1,35 lei (0,07$) pentru fiecare kilogram de prune; 1,54 lei (0,08$) pentru fiecare kilogram de struguri de soiuri europene livrați la întreprinderile de procesare până la data de15.11.2014; 0,77 lei (0,04$) pentru fiecare kilogram de struguri de soiuri de tip ”Isabella” livrați la întreprinderile de procesare până la data de 01.11.2014.

Sprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii de fructe: mere, soiuri de vară și toamnă (cu recolta medie nu mai mult de 40t/ha); prune, soiuri timpurii (cu recolta medie nu mai mult de 18t/ha); pentru viță de vie, soiuri europene/soiuri de struguri pentru produse alimentare (cu recolta medie nu mai mult de 12t/ha).

Astfel, în perioada 1-31 august 2015, cererile de solicitare a sprijinului financiar se vor depune de către producătorii agricoli la comisiile speciale din cadrul administrației publice locale. Ulterior, dosarele însoțite de actul de predare-primire se vor depune de către comisiile speciale, până la 7 septembrie 2015, la secțiile teritoriale ale AIPA, urmând de a fi preluate de Direcția administrare și control, a AIPA (sediul central). La final, Comisia centrală va asigura examinarea dosarelor și va aproba finanțarea acestora.

Amintim, că Acordul de finanțare adițională al proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P),  a fost semnat la  21 mai 2015 între Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială și prevede alocarea Republicii Moldova a unui credit în valoare de $12 mln.  Acordul are drept obiectiv acordarea suportului financiar producătorilor de fructe și struguri din Republica Moldova, care au fost  afectați de embargoul rusesc impus în anii 2013-2014.

Experţi ai Rospotrebnadzor au venit într-o vizită de lucru în RM

0

Mai multe întreprinderi moldoveneşti de producere a conservelor vor fi vizitete în următoarele zile de un grup de experţi ai Rospotrebnadzor, scrie Sputnik.md.

Un grup de experţi de la „Rospotrebnadzor” şi-au început luni vizita de lucru în Republica Moldova. Tot luni experţii şi alţi oficiali ruşi, printre care adjunctul şefului Direcţiei Supraveghere Sanitară, din cadrul Aparatului central al Serviciului Sanitar rus “Rospotrebnadzor”, Ghenadii Ivanov şi Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova,  Farit Muhametşin, au avut o întrevedere cu ministrul moldovean al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula.

Oficialii moldoveni au informat oaspeţii despre sistemul avansat de producere şi control al producţiei moldoveneşti destinate exportului. Aceste informaţii se referă la securitatea şi siguranţa alimentară, ce garantează calitatea mărfurilor. Demnitarii moldoveni au informat oficialii ruşi despre deschiderea autorităţilor de la Chişinău pentru documentare, inclusiv nemijlocit la întreprinderile vizate ce urmează să-şi exporte produsele în Rusia.

În cadrul discuţiilor s-a convenit asupra programului de lucru al experţilor: Aceştia, în perioada 22-24 iunie vor inspecta 6 întreprinderi producătoare de conserve din fructe şi legume, trei din ele, deja au prezentat mostre pentru analize în laboratorul  specializat al  “Rospotrebnadzor”, informează MAIA.

Pentru experţii ruşi vor fi organizate deplasări la întreprinderile din  sudul şi nordul ţării. Experţii vor inspecta liniile de producere şi vor avea posibilitatea de a aprecia obiectiv în ce măsură  conservele moldoveneşti din fructe şi legume corespund normelor şi standardelor de calitate ale Federaţiei Ruse, notează serviciul de presă al MAIA.

Compania Deutz-Fahr scoate pe piață un nou model de tractor

1

Compania Deutz-Fahr intenționează să devină un concurent serios al producătorilor și furnizorilor de utilaje agricole populare în țările CSI, precum John Deere, Rostselmash, PTZ și MTZ, informează Agriacta.com.

Acest lucru a fost declarat de către reprezentanții ruși ai companiei.

De obicei, producătorii străini nu încearcă să-și compare producția lor cu cea de la MTZ, care are o performanță foarte bună.

Cu toate acestea, directorul general al SRL „Same Deutz-Far Rousseau” Vladimir Kravchenko a declarat că tractoarele Deutz-Fahr de putere medie pot concura cu MTZ.  Avantajul primului este sistemul performant de conectare a buncărului. La modelele MTZ această opțiune încă nu este pusă în aplicare.

La acest moment, conform declarațiilor lui Vladimir Kravchenko, 4 modele de tractoare sunt testate la condițiile din Rusia.

Tractoarele Deutz-Fahr sunt mai ieftine decât modelele rusești, iar datorită raportului preț-calitate vor face concurență companiilor existente pe piață.

Monsanto încearcă din nou să cumpere Syngenta

0

Reprezentanții companiei Monsanto au invitat acționarii de la Syngenta la o nouă întrunire în această săptămână, transmite Agriacta.com.

Ei speră în acest mod să obțină un răspuns pozitiv la oferta de a răscumpăra Syngenta.

Anterior, Syngenta a refuzat vânzarea companiei din cauza neînțelegerii asupra mărimii plății compensației (Monsanto a propus o compensație de 2 miliarde de dolari SUA) și din cauza riscurilor legale legate de poziția de monopol pe piața produselor genetic modificate (semințe) a companiei Monsanto.

La acest moment, Monsanto oferă 45 de miliarde de dolari SUA pentru răscumpărarea companiei Syngenta și pentru compensații.

Totuși, reprezentanții Syngenta consideră că această sumă nu va acoperi toate riscurile și cheltuielile ce pot apărea drept urmare a acestei fuziuni.

Ucraina vrea să menţină exportul de cereale la un nivel ridicat şi în 2015-2016

0

Ministrul ucrainean al agriculturii Oleksiy Pavlenko mizează pe o recoltă de 50 milioane tone de cereale în acest an dintre care 34 milioane tone ar urma să meargă la export, comunică Capital.ro.

Ucraina are toate şansele să menţină recoltatul şi exporturile de cereale la un nivel ridicat în sezonul 2015/2016 graţie evoluţiilor meteo favorabile, precum şi a suprafeţei mari însămânţate cu cereale, în pofida conflictului din estul ţării, a declarat vineri ministrul ucrainean al Agriculturii, Oleksiy Pavlenko, transmite Reuters.

Oleksiy Pavlenko a estimat că în acest an Ucraina ar putea să recolteze 60 de milioane tone de cereale, iar exporturile ar putea să rămână în apropiere de nivelul record de 34 milioane tone. Anul trecut, Ucraina a înregistrat o recoltă de cereale de 63,8 milioane de tone, iar exporturile în sezonul 2014/2015, care se întinde până în luna iunie 2015, ar putea să se ridice la 34 milioane tone.

„Este cel mai mare volum al exporturilor din istoria Ucrainei. Obiectivul nostru este să depăşim 34 milioane de tone”, a spus Oleksiy Pavlenko. Acesta a estimat că în sezonul actual Ucraina ar putea exporta 10,9 milioane tone de grâu, 4,5 milioane tone de orz şi 17,7 milioane tone de porumb.

În ceea ce priveşte sezonul următor, 2015/2016, Pavlenko a estimat că Ucraina ar putea exporta 12,7 milioane tone de grâu, 2,5 milioane tone de orz şi 18,2 milioane tone de porumb.

„În sezonul următor am putea avea exporturi similare cu cele din sezonul actual şi există toate şansele să atingem acest nivel”, a spus Oleksiy Pavlenko, adăugând că Ucraina va avea suficiente cereale pentru export anul viitor şi nu are de gând să introducă măsuri administrative pentru a limita vânzările.

În ultimii ani, Ministerul Agriculturii din Ucraina şi traderii au semnat memorandumuri care determină regulile pentru exporturi în sezonul următor precum şi volumele de export.

„Avem o experienţă bună şi vom lucra în limitele memorandumului pentru a avea o înţelegere clară cu privire la modul cum se vor derula lucrurile”, a spus Pavlenko, potrivit căruia atâta timp cât nu există situaţii de urgenţă nu este nevoie să fie limitate exporturile.

Pavlenko a mai spus Ministerul Agriculturii din Ucraina şi Asociaţia traderilor vor stabili volumele de cereale disponibile la export, iar această cifră va fi introdusă în memorandumul semnat cu traderii.

De asemenea, Oleksiy Pavlenko a informat că anul trecut Ucraina a exportat două milioane de tone de porumb în China, în conformitate cu un acord de împrumut în valoare de 1,5 miliarde de dolari semnat în 2012, şi intenţionează să exporte cel puţin o cantitate similară în 2015, iar deja a furnizat o cantitate de 600.000 de tone.

Paulownia – copacul minunii sau al minciunii?

0

Zeci de moldoveni au dat-o în bară după ce au investit mii de euro în plantarea copacului-minune Paulownia. Este constatarea specialiștilor de la Academia de Științe și Agenția „Moldsilva” care spun că acest arbore nu are perspectivă de creștere în Moldova, iar motivul principal sunt condițiile climaterice nefavorabile. Se pare că avertismentul nu este luat în serios, se arată într-un reportaj realizat de PublikaTV.

Fermierul Gheorghe Albur a plantat copaci Paulownia pe un teren de patru hectare.

„Până la sfârșitul lui septembrie trebuie să aibă circa trei metri. Ne așteptăm în 5-6 ani să obținem un lemn calitativ care se flosește pentru mobilă scumpă”, a spus fermierul Gheorghe Albur.

Un alt agricultor a decis să investească în acest domeniu acum trei ani.

„Investiția a costat cam 3.000 de euro, beneficiu după date ar putea fi cam în 30.000 de euro la hectar după 5-6 ani de zile”, a mărturisit fermierul Vasile Raru.

„Dacă ar fi fost așa, vă imaginiați noi cei care avem în componența Moldsilva. Situația reală este cu totul alta”, a spus directorul adjunct al Agenţiei „Moldsilva”, Tudor Botnari.

Potrivit Ministerului Agriculturii, acest copac nu poate creşte în Moldova, din cauza cantităților insuficiente de precipitații şi a temperaturilor scăzute din timpul iernii.

„Vor practic să minciunească oamenii. Ei aduc aici puetul și îl vând cu 2-3 dolari/euro puetul și vânzând 12-13 mii vă închipuiți cât îți iese” a spus profesorul universitar Alexei Palancean.

Legea interzice atât importul, cât și plantarea acestor arbori.

„Prin poștă din China, le dăm semințele la partenerii noștri din România, din Bulgaria”, mărturisește fermierul Gheorghe Albur.

Cu toate acestea, Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante a legalizat un soi de Paulownia, care a fost testat, timp de doi ani, la solicitarea unui agent economic.

„Tot a murit, tot până la sol și acum iar dă din rădăcină”, spune profesorul universitar Alexei Palancean.

Am mers la Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante, pentru a afla în baza căror caracteristici a fost admis oficial pe piață Paulownia. Aici, însă, surpriză!

„Veți găsi-o doar scrisă ca este pentru cultură energetică, adică Comisa de Stat nu poate să se refere la ea ca fiind cultură industrială”, a precizat președintele Comisiei de Stat pentru testarea soiurilor de plante, Mihai Machedon.

Se consideră ilegală şi plantarea copacilor pe terenurile cu destinație agricolă. Dar amenda nu depăşeşte 600 de lei pentru persoanele fizice și 6.000 de lei pentru cele juridice.

Ministrul în exerciţiu al Agriculturii Ion Sula a spus că va comenta mai târziu situația.

Recolta de grâu din acest an va scădea simţitor

0

Seceta din acest an taie din producţia de grâu. Unii fermieri estimează că vor recolta cu până la 30 la sută mai puţine cereale decât anul trecut. Producătorii spun că grâul furajer, singurul rămas în stoc, poate fi cumpărat acum cu 2,2 lei kilogramul, iar cel alimentar, din producţie nouă, va costa nu mai puţin de 2,5 lei pentru un kilogram, transmite noi.md.

Fermierul Nicolae Moraru din satul Chișcăreni, raionul Sângerei, cultivă cereale de aproape 20 de ani. Anul acesta, bărbatul a semănat aproape 700 de hectare de grâu.

Agricultorul spune că recolta va fi cu 50 la sută mai mică faţă de 2014, iar din cauza vremii toride, secerișul va începe cu două săptămâni mai devreme.

„Anul trecut, noi am căpătat 37,5 centeri de grâu la hectar. Anul acesta preconizăm în jur de două tone, după rezultatele secetei de două luni”, a explicat Nicolae Moraru.

Agricultorul mai spune că un kilogram de grâu va costa mai mult anul acesta.

„Anul trecut, când făceam așa, tot atâtea boabe erau, fiindcă boabele au avut timp să se formeze. Erau grele ca plumbul, acuma parcă ții pene în palmă”, a adăugat fermierul.

Autorităţile susţin însă că nu există motive de îngrijorare, iar recolta de grâu din acest an va fi suficientă pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării.

„Cantitatea de grâu preconizată iniţial la trei 3,1 tone la hectar va fi în jurul mediei multianuale de 2,5-2,8 tone. Dacă multiplicăm la suprafaţa de grâu care o avem astăzi, noi practic vom recolta în jurul la 800.000 de tone”, a declarat şeful de direcţie la Ministerul Agriculturii, Mihai Suvac.

În 2014, fermierii din Moldova au recoltat 1,1 milioane de tone de cereale, dintre care 65 la sută a fost grâu alimentar. Agricultorii au strâns, în medie, 3,5 tone la hectar, cu aproape 400 de kg mai mult decât în 2013.

Anual, Moldova are nevoie de aproximativ 400.000 de tone de grâu alimentar pentru panificaţie.

Satul cu miros de zmeură

0

Satul Pocrovca din raionul Donduşeni este, în această perioadă, o adevărată împărăţie a zmeurei. Aici, aproape fiecare gospodar are o plantaţie de zmeură sau o livadă de meri şi pruni. Totuşi, marea bătaie de cap a oamenilor este comercializarea mărfii, informează canal2.md.

Anisim Latâşăv are o plantaţie de zmeură care se întinde pe o suprafaţă de peste zece hectare. Acum câţiva ani, el vindea fructele în Chişinău şi în oraşele din Ucraina. În prezent, fermierul este în căutarea unor alte pieţe.

„Dacă noi vom duce toată zmeura din Pocrovca la Chişinău, atunci aceasta va fi la fiecare colţ. Avem nevoie de o altă piaţă de desfacere, de exemplu Polonia, Federaţia Rusă, Belarus. Anterior, exportam multă marfă în Ucraina. Acum nu mai putem, pentru că acolo zmeura este mult mai ieftină. Probabil, cei de acolo vor ajunge, în curând, să vândă zmeură în Moldova”, a spus fermier, Anisim Latâşev.

Pocrovca este una dintre puţinele localităţi din Moldova unde oamenii au de lucru la ei acasă şi nu pleacă în alte ţări. Mai mult, aici vin să muncească persoane din alte sate.

„Suntem mulţi, muncim câte 50-60 de oameni în fiecare zi. Recolta este bună, dar anul acesta vom vedea ce va fi, că nu prea a plouat. Suntem plătiţi în funcţie de cantitatea de zmeură pe care reuşim să o culegem. Unii strâng mai mult, alţii mai puţin, dar avem cel puţin câte 150 de lei pe zi.”

Unii fermieri din Pocrovca exportă zmeură în Polonia, de doi ani. Oamenii de afaceri din această ţară planifică să cumpere, în 2015, de şase ori mai multă marfă decât până acum.

„Aici sunt condiţii prielnice. Zmeura este foarte gustoasă, la noi este foarte solicitată. Anul acesta, planificăm să cumpărăm de aici aproximativ 500 – 600 de tone de zmeură. Împreună cu oamenii de aici vrem să facem o fabrică pentru ambalarea şi procesarea fructelor. Astfel, vom putea trimite în Polonia, dar şi în alte ţări, cantităţi mult mai mari de zmeură”.

În satul Pocrovca sunt peste 150 de hectare de zmeură. Fermierii vând fructele cu aproximativ 24 de lei kilogramul.