Climatul de afaceri din Moldova şi situaţia economică în trimestrul II al 2015, s-a înrăutăţit. Astfel arată datele barometrului economic din Moldova, prezentate miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”.

Preşedintele Curţii de Comerţ şi Industriei Franţa Moldova (CCI France Moldavie), Emmanuel Skoulios, a spus că „sondajul a fost realizat de la mijlocul lunii mai până la începutul lunii mai între circa 100 de companii din republică”.

Potrivit spuselor sale, alegerile locale, criza din sectorul bancar, ritmul lent de realizare al reformelor, demisia Guvernului au condiţionat faptul că s-a înregistrat o scădere sensibilă în cel de-al doilea trimestru, caracterizată printr-o stare de îngrijorare şi de aşteptare.

Directorul Asociației de Colaborare Economică Germania-Moldova (MDW), Joachim Bischof, a spus că „cifrele de afaceri şi veniturile întreprinderilor chestionate înregistrate au fost cu mult sub aşteptările lor”.

El a menţionat că „întreprinderile s-au arătat mai prudente în privinţa creării unor noi locuri de muncă, chiar dacă acestea au depăşit puţin investiţiile preconizate în primul trimestru”.

„În pofida acestei tendinţe negative, 11% din întreprinderile chestionate se aşteaptă că în următorul trimestru perspectivele lor de dezvoltare vor rămâne stabile. Totodată, respondenţii speră la o evoluţie uşor pozitivă a afacerilor lor”, a spus Bischof.

Directorul MDW consideră că „rezultatele întreprinderilor chestionate reflectă stabilitatea activităţii lor comerciale în trimestrul II, dar aceste rezultate sunt sub aşteptările întreprinderilor. Pentru trimestrul III antreprenorii se aşteaptă la o creştere nesemnificativă”.

Potrivit spuselor sale, „veniturile întreprinderilor s-au redus considerabil, deşi la sfârşitul trimestrului precedent, întreprinderile chestionate se aşteptau la o creştere a venitului, fie şi nesemnificativă. Asemenea tendinţă negativă se aşteaptă şi în următorul trimestru”.

El a menţionat că „investițiile întreprinderilor chestionate au înregistrat o ușoară creștere pe parcursul ultimului trimestru fiind puțin mai mari în comparație cu previziunile efectuate anterior. Pe parcursul următorului trimestru este prevăzută o creștere nesemnificativă a investițiilor lor”.

„Întreprinderile chestionate prevăd menținerea efectivelor de personal la același nivel, cu posibile reduceri minore de personal”, a spus Bischof

Mizele schimbărilor climaterice, viitorul energetic durabil european şi implicarea Republicii Moldova în acest proces au fost discutate astăzi, 17 iunie, în cadrul unei dezbateri organizate în Grădina Publică „Ştefan cel Mare”, cu participarea ambasadorilor Franţei şi Marii Britanii la Chişinău. Evenimentul este organizat în contextul Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW), transmite IPN.

Ambasadorul Marii Britanii, Phil Batson, a declarat că Republica Moldova este o ţară mică şi, cu siguranţă, nu contribuie cel mai mult la procesul de încălzire globală. Chiar şi aşa, fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze daunele încălzirii globale.

Moldova utilizează de trei ori mai multă energie per persoană decât orice stat al Uniunii Europene. Pentru că utilizarea energiei este ineficientă, o parte din cetăţeni se confruntă cu dificultăţi la achitarea facturilor, de exemplu pentru încălzire.

Potrivit diplomatului, sunt necesare iniţiative proprii, de exemplu încurajarea consumul redus de energiei sau implementarea măsurilor ca termoizolarea clădirilor. În opinia sa, investiţiile în creşterea ecologică şi în energia regenerabilă ar aduce o contribuţie esenţială pentru ţară şi pentru cetăţeni.

Ambasadorul Franţei în Republica Moldova, Pascal Vagogne, a declarat că acest eveniment este o ocazie de a discuta despre schimbările climaterice şi despre politicile în acest sens. Oficialul a menţionat că în luna decembrie, la Paris, urmează să fie organizată o conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite dedicată schimbărilor climaterice. Aici urmează să se întrunească reprezentanţii guvernelor statelor UE.

Obiectivul conferinţei este de a obţine un nou acord internaţional ambiţios şi aplicabil, cu scopul de a menţine încălzirea globală sub 2 grade Celsius până în 2030. Pentru statele membre ale Uniunii Europene angajamentele care trebuie atinse sunt prevăzute în cadrul pachetului energie-climă al Uniunii Europene, adoptat în octombrie 2014. Acestea prevăd o reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea proporţiei energiilor regenerabile la 27% din mixtul energetic şi reducerea cu 27% a intensităţii energetice.

Săptămâna Europeană a Energiei Durabile (EUSEW) este organizată pentru a doua oară în Republica Moldova.

În Europa prognozele meteo promit vreme caldă și secetoasă, notează Agriacta.com.

Analiștii anunță daune importante pentru agricultură. Deja au fost afectate culturile oleaginiase din Franța. Germania și Polonia.

Se anticipează micșorarea recoltei comparativ cu prognozele anterioare. În Franța  cu până la 4,6% la 5,25 milioane de tone, pe când în Germania se prevede o recoltă cu 16.2%  mai mică. În Polonia  va fi o scădere de 12% la 2,9 milioane de tone.

Dacă conform estimărilor recolta va continua să se micșoreze, Uniunea Europeană va trebui să crească importurile de semințe oleaginoase.

O astfel de situație ar putea duce la o creștere a prețurilor, având în vedere moartea culturilor  din cauza înghețurilor din Canada și Statele Unite, dar și din cauza secetei din Australia.

Vinificatorii georgieni așteaptă creșterea exporturilor la sfârșitul anului curent, scrie Agriacta.com, citată de Agrobiznes.

Agenția Națională de Vinuri raportează că în ianuarie-mai 2015, vinificatorii din Georgia au exportat cu 54% mai puțină producție, decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Acest lucru este provocat de scăderea cererii în țările importatoare majore – Rusia și Ucraina.

Cu toate acestea, pe piețele din Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, China, Kazahstan, există o tendință pozitivă de creștere a crererii pentru vinurile din Georgia.

Potrivit declarației lui Giorgi Margvelashvili, directorul „Tbilvino” Georgia exportă vin în 28 de țări. Dar totuși, el se așteaptă ca exporturile vor fi mai mici decât în ​​2014.

Cu toate acestea, există o bună șansă că în 2016 exporturile de vin să crească și să aducă mai mult profit decât în ​​2015.

Ploile torențiale din ultimile zile au făcut ravagii în gospodăriile oamenilor și au afectat terenurile agricole din mai multe localități din țară.

Conform datelor operative colectate din subdiviziunile teritorial, ploaia din ultimele zile a afectat mai multe culturi agricole din localităţile raioanelor Floreşti, Teleneşti, Ungheni, Nisporeni şi UTA Găgăuzia.

Comisiile pentru situaţii excepţionale teritoriale urmează să estimeze suma prejudiciului material.

Angajaţii Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI au fost solicitaţi pentru pomparea apelor din mai multe gospodării din localităţile ţării. În satul Măgdăceşti din raionul Criuleni, salvatorii au intervenit în forţă pentru a elibera de apă zeci de gospodării. La faţa locului au fost efectuate lucrări cu efectivul a şapte unităţi de pompieri.

În urma ploii de ieri a fost afectată și o porţiune de drum de 4,5 km din aceiaşi localitate.

Agricultorii ar putea fi scutiţi de la plata impozitului pe venit, începând cu anul curent. Un proiect de modificare a legii în acest sens a fost discutat în cadrul şedinţei speciale create de către Parlament, pentru elaborarea şi aprobarea unui pachet de legi în vederea susţinerii agricultorilor, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Agricultorii salută aceste modificări, însă spun că, cea mai mare problemă rămâne a fi majorarea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli. Președintele Asociației „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, susține că, deocamdată, nu este clară poziția autorităților în acest sens.

„Unica întrebare pe care noi conceptual am soluționat-o azi, sper eu, hotărârea privind scutirea agricultorilor de la plata impozitului pe venit, începând cu anul 2015, aici au fost puține întrebări. Proiectul conceptual a fost aprobat și sper că, în scurt timp, această inițiativă va fi aprobată. Restul componentelor, situația rămâne incertă. Cea mai mare problemă ține de majorarea fondului de subvenționare și se vede că această întrebare nu este în plan pentru Ministerul Finanțelor să fie soluționată, dar această întrebare este pentru noi foarte importantă. De la zi ce trece, situația în agricultură se agravează, la problema decapitalizării sectorului se mai adaugă deja și aspectul climateric”, a menționat Alexandru Slusari.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că deocamdată nu au identificat resurse financiare pentru a majora fondul de subvenționare a producătorilor agricoli. Banii, potrivit viceministrului Finanțelor, Simion Botnari, ar putea fi alocați din economiile făcute pe unele componente.

„Ministerul Finanțelor a prioritizat acest domeniu și sursele vor fi formulate cu condiția când stabilim careva economii pe alte componente. Noi am stabilit o creștere anuală, care se realizează într-o cotă de 20 – 30% și noi menținem această creștere și totodată ne propunem să găsim surse pentru majorarea valorii declarate, avem declarată o valoare de 610 milioane și noi acum suntem în misiunea de a identifica surse suplimentare pentru a suplini această valoare”, a declarat Simion Botnari.

Amintim că, anul acesta, fondul de subvenționare a producătorilor agricoli constituie 610 milioane de lei. Până la 1 iulie, Comisia specială urmează să elaboreze un pachet de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor.

Producția de tractoare în Rusia, în ianuarie-aprilie 2015 a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 36,1%. În total, în primele patru luni ale acestui an, întreprinderile rusești constructoare de mașini au produs 2189 tractoare, comunică Agroinfo.com.

Dintre care, tractoare pentru agricultură au fost 1876 de unitati,  ceea ce înseamnă 37,8%  mai puțin față de anul trecut, se anunță în raportul companiei de analiză și consultanță „ASM-Holding”.

Declinul în producția de tractoare a fost înregistrat în majoritate companiilor din Rusia, cu excepția SA „Uzina de Tractoare din Petersburg”, SA „Uzina Mecanică Buzuluksky”, SA „Uzina Mecanică și Turnătoria din Cherepovets” și SA „SAREX”.

Potrivit datelor oficiale, din totalul vehiculelor produse în perioada ianuarie-aprilie 2015, tractoare au fost 39,4% , 39,2% kituri pentru tractoare MTZ și 11,8% de kituri de asamblat de tip HTZ, iar importate (Versatile, New Holland, Agrotron, Axion, John Deere, Xerion) – 9,6%.

În patru luni ale acestui an au fost expediate 2262 tractoare, adica, cu 23,7% mai puțin decât în aceeași ​​perioadă a anului trecut.

În producția de combine agricole a fost înregistrat un declin de 27,2 % în aceste patru luni. Au fost produse 1670 de combine agricole. Numărul culegatoarelor de nutret de asemenea a scăzut – cu 2,5%.

În ceea ce privește alte tipuri de mașini agricole, în Rusia, în ianuarie-aprilie 2015 au fost produse 1086 pluguri (+ 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut), 5300 grape (+ 83,6%), 1876 semănători (-2 7%),  cultivatoare 6306 (+ 32,4%), cositoare 1949 (+ 15,9%).