Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei de ieri, Regulamentul privind procedura de eliberare şi retragere a certificatului de exportator aprobat, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Codului vamal al Republicii Moldova şi facilităţii comerţului extern şi a procedurii de certificare a originii mărfurilor.
Documentul a fost elaborat în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova prevăzute în Acordului de Asociere, și are drept scop simplificarea procedurii de confirmare a originii mărfurilor autohtone care sunt exportate în Uniunea Europeană în regim preferențial, cu scutire de taxe vamale.
Potrivit regulamentului, agenții economici, care vor obține statut de exportator aprobat, vor beneficia de dreptul de a confirma originea preferențială a mărfurilor pe proprie răspundere.
Aceasta presupune că exportatorii aprobați nu vor mai solicita instituţiei vamale eliberarea certificatului de origine a mărfurilor, dar o vor confirma de sine stătător, prin completarea declaraţiei pe factură. Această prevedere va contribui la exportul de mărfuri autohtone în spațiul european şi va reduce considerabil costurile și timpul necesar confirmării originii mărfurilor.
O altă decizie a Guvernului, aprobată astăzi, prevede completarea listei instituțiilor care vor avea obligaţia să prezinte Serviciului Vamal informaţia necesară pentru analiza de risc în domeniul vamal. Astfel, în listă se includ companiile aeriene şi Calea Ferată, care vor prezenta informaţii despre pasageri şi mărfuri; companiile poştale – despre destinatarii coletelor; Camera Înregistrării de Stat – despre persoanele juridice înregistrate; Î.S.”Cadastru” – despre bunurile înregistrate; FISC – despre comercializarea mărfurilor străine.
Ca și data trecută, asociațiile de fermieri au ieșit astăzi de la ședința comisiei parlamentare speciale fără să aibă răspunsuri ferme la cele șase chestiuni discutate pe ordinea de zi. Reprezentantul Ministerului Finanțelor, instituție care decide viramentele, s-a justificat că este în căutare de soluții, scrie MBC.md.
Comisia specială, menită să elaborareze și să înainteze spre aprobarea Parlamentului pachetele de modificare legislativă în vederea susținerii agricultorilor s-a întrunit astăzi în cea de-a doua ședință, iar pe ordinea de zi au fost introduse aceleași chestiuni care erau și la ședința de acum o săptămână și jumătate. Chiar dacă s-a discutat intens, rezultatele ședinței nu au fost deloc plauzibile. Majorarea Fondului de subvenționare, pe care insistă agricultorii, așa și nu a fost decisă.
Viceministrul Finanțelor, Simion Botnari a evitat să spună dacă ministerul dispune de surse pentru îndeplinirea acestei solicitări. El a menționat doar că se caută în continuare soluții și a lăsat să se înțeleagă că acestea, chiar dacă vor fi găsite, vor fi făcute din contul optimizării altor cheltuieli.
Unul dintre reprezentanții asociațiilor de fermieri, Alexandru Slusari a menționat că astăzi, autoritățile nu au oferit niciun răspuns exact la întrebări ce țin de micșorarea TVA-ului pentru produsele de carne, acoperirea pierderilor în agricultură sau acordarea autorizațiilor de import a motorinei pentru lucrările de sezon.
Potrivit lui, proiectele de legi, care trebuie să deblocheze situația, au fost definitivate conceptual, însă ele au fost transmise deputaților și asociațiilor de fermieri cu doar trei ore înainte de începerea ședinței.
La sfârșitul lunii mai, Parlamentul a creat o comisie specială pentru elaborarea şi implementarea măsurilor de sprijinire în agricultură. Comisia, constituită din deputați din toate fracțiunile parlamentare, urmează să propună până pe data de 1 iulie 2015, proiecte legislative în vederea dezvoltării agriculturii și susținerii producătorilor agricoli autohtoni.
Următoare ședință a Comisiei speciale va avea loc vineri.
Guvernul a decis astăzi alocarea sumei de 64,5 milioane de lei pentru plata în anul 2015 a cotizațiilor și datoriilor față de organizațiile internaționale și regionale la care Republica Moldova este membru, informează MOLDPRES.
Cea mai mare parte din această sumă va fi acordată pentru plata cotizațiilor de membru și datoriilor față de organizații internaționale.
În acest sens au fost prevăzute aproape 56 de milioane de lei. Restul banilor vor fi direcționați spre organizații parlamentare și ale CSI.
Alte cinci milioane de lei au fost alocate astăzi de Executiv pentru continuarea lucrărilor de demarcare a frontierei de stat moldo-ucrainene. Valoarea lucrărilor necesare pentru realizarea demarcării în teren și pregătirii documentelor finale de demarcare a fost estimată la suma de 122 de milioane de lei.
Până la sfârșitul anului 2014 pentru lucrări de demarcare au fost cheltuite 86 de milioane de lei, procesul de demarcare fiind realizat în ansamblu în proporție de 70 la sută.
Republica Moldova tinde tot mai mult spre independență energetică.
De acest lucru ne asigură autoritățile, care au organizat astăzi un atelier de lucru cu tematica ”Promovarea energiei regenerabile și oportunitățile de investiții în domeniu”, transmite MBC.md.
Republica Moldova depune multe eforturi pentru a consolida eficiența energetica, pentru a promova utilizarea surselor de energie regenerabilă și pentru a atrage câți mai mulți investitori în domeniu. Scopul primordial este ca până în 2020, 20% din consumul de energie pe țară să provină din surse regenerabile.
Obiectivele trasate de Guvern ce țin de eficiența energetică sunt foarte ambițioase însă, pentru aceasta e nevoie de aprobarea Legii cu privire la energia regenerabilă, care este tărăgănată încă din 2013.
La momentul actual, Republica Moldova consumă aproximativ 90% din energia tradițională, fapt ce pune autoritățile în gardă în ceea ce privește siguranța energetică a țării.
Atelierul de lucru a fost organizat în cadrul săptămânii europene a energiei regenerabile.
În cadrul ședinței de marți, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind implementarea Programului ENPARD Moldova – Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Acordul a fost semnat la Chişinău, pe 26 martie 2015, în scopul acordării asistenţei necesare Guvernului Republicii Moldova pentru creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar, ameliorarea nivelului de trai în zonele rurale, precum şi consolidarea unei guvernări economice şi democratice.
Instrumentul ENPARD a fost lansat de către Comisia Europeană, în martie 2011, şi este o iniţiativă nouă de sprijin din partea partenerilor europeni pentru implementarea reformelor în sectorul agricol şi rural, deoarece implementarea cerinţelor Uniunii Europene atrage costuri înalte pentru sectorul agricol, în ceea ce ţine de cerinţe şi standarde de calitate, siguranţă ş.a.
Implementarea Programului ENPARD va contribui la dezvoltarea capacităţilor de export a principalelor produse agroalimentare moldoveneşti pe piaţa UE, şi astfel va creşte impactul asupra PIB-lui. Condiţiile de muncă şi trai în regiunile rurale vor fi îmbunătăţite sub aspectul incluziunii economice şi creşterii economice durabile. Securitatea şi siguranţa alimentară pentru populaţie vor fi asigurate prin implementarea unor politici durabile.
Valoarea totală a suportului din partea Comisiei Europene constituie circa 64 milioane de euro, dintre care: 53 milioane de euro sunt acordate de Comisia Europeană pentru componenta de suport bugetar sectorial şi circa 11 milioane de euro sunt oferite drept componenta de suport complementar.
Acordul de finanțare urmează a fi ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova.
Din cauza condițiilor meteo nefavorabile (este vorba despre ploile anunțate pentru următoarele zile), dar și ca urmare a unor probleme organizaționale, expoziția agricolă in format test-drive AgroArena-2015, planificată pentru 18-20 iunie, se amână pentru un termen nedefinit.
Despre locul și data organizării evenimentului organizatorii expoziției vor anunța suplimentar.
Mai multe detalii puteți afla de la directorul „Lider agro” Andrei Komlev la numerele de telefon + 373 22929201 și + 373 69164716.
Nu este o imagine dintr-o țară europeană – se întâmplă chiar la nordul Moldovei, în satul Chetrosu din raionul Drochia, unde fermierul Valeriu Bunescu şi-a „iluminat” stâna după standarde europene. De circa un an, acesta şi-a instalat două sisteme de producere a energiei electrice – unul eolian şi altul fotovoltaic -, echipamentele fiind achiziționate dintr-un grant oferit de Polonia.
Când mergi spre Chestrosu, la câteva sute de metri până a ajunge în sat vezi, în partea dreaptă a drumului, un deal abrupt. Drumul de țară ce şerpuieşte spre vârful dealului ne duce până la o stână. La intrare, ne întâmpină câțiva câini ciobăneşti care, la vederea necunoscuților, latră furios şi responsabil, atenționându-ne că aici ei sunt stăpânii. Pe vârful dealului se înalță o turbină eoliană, morişcă de care mai rar vezi în Moldova. Iar pe încăperea unde oile se adăpostesc pe timp de iarnă sunt instalate panouri solare.
Sunt „ciudățeniile” de la stâna lui Valeriu Bunescu din localitate – „tehnologii cumpărate din banii polonezilor”, potrivit antreprenorului.
Proprietarul stânei, fermierul Valeriu Bunescu, se laudă cu încă un miel. Foto: Lilia Zaharia
Zece ani fără lumină şi fără apă
Valeriu Bunescu îşi aminteşte că timp de zece ani de la înființarea stânei nu a ştiut de curent electric şi nici de apă – şi aceşti ani au trecut foarte greu… „Am început afacerea cu 70 de oi. Lampa şi opaițul stăteau întotdeauna pe geamul stânei pentru ca, atunci când se întunecă, să poată fi aprinse, iar apa o aduceam de la depărtare. După un deceniu mă gândeam: ori pun punct, ori merg mai departe. Dar nu se mai putea în aşa condiții. Vara pe aceste dealuri este foarte dificil, căci apa nu este bună nici pentru oameni, nici pentru animale. M-am gândit totuşi că suntem în veacul tehnologiei şi că nu trebuie să ne lăsăm păgubaşi. De aceea, am început să sap o fântână. Am săpat 14 metri în adâncime şi am dat de piatră, apoi timp de o săptămână am săpat în piatră când, la 21 de metri adâncime, am dat de apă. Deja era mai vesel…”, povesteşte cu zâmbetul pe buze proprietarul stânei de la Chetrosu.
Fântana și rezervorul care l-au scăpat pe Valeriu Bunescu de grija apei. Foto: Lilia Zaharia
Cu apa s-a hotărât, mai rămânea lumina
Dacă problema apei se rezolvase, cea a luminii ne dădea în continuare bătăi de cap. „Nu se mai putea ca, în secolul 21, să stăm cu opaițul. Într-o seară, am auzit la radio că polonezii au adus în țara noastră câțiva zimbri. Apoi am văzut la televizor că Guvernul Poloniei acordă ajutoare producătorilor agricoli din Moldova. Şi i-am zis în glumă soției: oare nouă ne dă ceva acest Guvern?”, ne spune proprietarul stânei. După puțină documentare, însă, gluma lui Valeriu a început a prinde contur.
Proiectul acestuia, de a aduce civilizația la stână, a prins viață din clipa în care specialiştii de la Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) l-au informat că este posibil ca stâna să fie alimentată cu energie. „Dl Valeriu era foarte insistent, în ochi i se citea o dorință aprigă de a avea lumină. I-am propus două soluții: să fie instalat un sistem ce va produce energie electrică din energia vântului şi altul care să se „hrănească” de la soare”, povesteşte Victor Bârnaz, coordonator de proiect ACSA. „Ambele sisteme de producere a energiei electrice au fost procurate grație unui grant – adică, sprijin nerambursabil – în valoare de 15 mii de euro, oferit de către Fundația Est din Polonia (East Foundation) prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone”, menționează specialistul de la ACSA.
Panourile solare instalate pe acoperișul stânei din Chetrosu. Foto: Lilia Zaharia
Specialiştii poloni au venit la stână, au examinat locul unde urma să fie amplasate instalațiile, iar pentru ca întreaga afacere să corespundă standardelor europene, fermierul a trebuit să facă şi anumite schimbări. „Încăperea ce serveşte ca adăpost pentru oi în timpul iernii şi pe care au fost instalate panourile solare era acoperită cu foi de ardezie. Însă în Europa ardezia nu este acceptată. De aceea, am schimbat acoperişul. După care au fost instalate panourile solare, iar ceva mai departe – turbina eoliană. Azi am energie de la vânt şi de la soare”, spune Valeriu Bunescu.
În componenta sistemului fotovoltaic şi a celui eolian intră şi generatoarele, dar şi contoarele necesare pentru măsurarea energiei electrice produse, aparate păstrate într-o cameră separată. Pentru toată această instalație au fost cheltuiți cei 15 mii de euro oferiți de statul polon, plus 130 de mii de lei investiți de Valeriu Bunescu.
Generatoarele sistemelor de producere a energiei electrice sunt păstrate într-o cameră separată. Foto: Lilia Zaharia
Tindem spre o afacere europeană
Sistemul fotovoltaic nu este însă, nici pe departe, un sfârşit de drum pentru Valeriu Bunescu. Acum, producătorul ar avea nevoie de un sistem automat de mulgere a celor 150 de oi pe care le deține, „Ştiu că este foarte scump, dar este mai eficient. Aşa este în Europa. Am fost în Slovenia şi în Germania şi am văzut personal cu câtă seriozitate şi responsabilitate se ocupă acolo oamenii de oierit. Dar au şi condiții…”, povesteşte bărbatul. Potrivit lui Valeriu Bunescu, astăzi pentru un crescător de oi din Republica Moldova cea mai mare problemă rămâne, totuşi, piața de desfacere, deoarece nu are unde vinde pieile de oi şi brânza. „Înainte vindeam pielicelele de cârlan cetățenilor din Ucraina, iar ei le duceau mai departe în Rusia. Acum, din cauza situației din țara vecină, nu avem unde să le dăm. Dar nu trebuie să ne supărăm, acolo e război, mor oameni”, spune resemnat fermierul.
De aceea, deocamdată, singura salvare sunt piețele alimentar-agricole. „Brânza o vindem aici, în Moldova. Nu e uşor, căci toți doresc un produs ieftin şi bun. Dar să o ducem în afara țării nu putem, căci nu e produsă după standarde moderne: de la mulgerea laptelui până la ambalarea brânzei. Este greu, dar cred că vom reuşi. Am vorbit cu producători din România şi mi-au spus că brânza lor abia acum e primită în alte țări din Europa, deşi România deja de câțiva ani e membră a UE. Cu dorință şi răbdare, va ajunge şi brânza noastră în Europa”, este convins crescătorul de oi.
Oile de la Chetrosu pasc pe imașul din afara localităţii. Foto: Lilia Zaharia
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
CCI organizează, pentru companiile membre, o prezentare a programelor de suport pentru afaceri, desfășurate în Moldova de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dar și a serviciilor de suport pentru business ale Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.
Prezentările vor fi susținute de către experți ai celor două instituții, fiind urmate de o oportunitate de networking, cu participarea Șefului Oficiului BERD în Moldova, Julia Otto, și a președintelui CCI, Valeriu Lazăr.
Evenimentul se va desfășura pe data de 23 iunie, începând cu orele 10, în sala de conferințe SkyTower din str. Vlaicu Pârcălab 63.
Vă puteți înregistra pentru participare trimițând formularul completat la adresa: [email protected] până pe data de 19 iunie, ora 16.00. Informații suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 022-241480.
Din cauza capacității limitate a sălii, organizatorii sunt nevoiți să accepte participanții după regula primul venit – primul servit.
Camera de Comerț și Industrie solicită companiilor membre oferte comerciale de fructe și legume proaspete pentru a le promova distribuitorilor din Italia. În special, aceștia sunt interesați de nuci, fructe uscate, pere, prune și gutui din Republica Moldova.
Înțelegerea de a colecta oferte comerciale și a le promova pe piața italiană a fost atinsă în cadrul misiunii de afaceri în Italia, organizată de CCI pentru un grup de companii din sectorul agroindustrial și cel de textile. Misiunea a fost organizată cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie din Milano și a Camerei de Comerț italo-moldave, și finanțată din proiectele East Invest al Eurochambers și „DCFTA. Informarea și consolidarea capacităților operatorilor economici”.
Grupul de oameni de afaceri din Moldova a vizitat, la Milano, cel mai mare centru comercial angro de fructe și legume din Italia, Orto Mercato, unde a avut întrevederi cu un șir de companii membre ale consorțiului. Acesta are 115 companii membre, cu un rulaj de peste un miliard de euro și vinde fructe și legume angro în întreaga lume, de aici aprovizionându-se atât rețele comerciale internaționale, cât și restaurante sau hoteluri de lux din Europa, China și Japonia. Potrivit reprezentanților consorțiului, este important ca toate produsele să fie certificate, fiind importantă și perioada în care acestea sunt livrate, deoarece prețurile variază în funcție de oferta disponibilă pe piață.
La Milano, companiile moldovenești au avut o sesiune de întrevederi după principiul speed dating cu reprezentanți ai două rețele comerciale internaționale – Auchan și Il Gigante, cu care au discutat oportunitățile de livrare a produselor din Moldova. Producătorii moldoveni au prezentat mostre de produse și oferte de preț, urmând să continue negocierile pentru semnarea contractelor.
Conform înțelegerilor cu partenerii italieni, CCI a Republicii Moldova va colecta oferte comerciale de la companiile membre pentru a le transmite distribuitorilor italieni, dar și a le plasa în Bursa de mărfuri online, gestionată de Camera de Comerț, Industrie, Manufacturi și Agricultură a Italiei. Bursa are un rulaj lunar de peste 50 de milioane de euro și acceptă oferte comerciale plasate direct sau prin intermediul unor agenți comerciali.
În cadrul misiunii, reprezentanții CCI a Republicii Moldova și operatorii economici s-au familiarizat cu activitatea Centrului Experimental pentru Industria de Conserve Alimentare, cu statut de laborator european, al cărui fondator este Camera de Comerț și Industrie din Parma. Acesta a fost înființat încă în anul 1922, odată cu dezvoltarea industriei alimentare și creșterea cererii pentru servicii de cercetare și dezvotlare în domeniu. Centrul oferă servicii specializate de consultanță, training și informare sectoarelor de fructe, legume, carne și produse din pește. Specialiștii Centrului au prezentat cerințele de certificare a produselor pentru a fi plasate pe piața europeană și activitățile de cercetare realizate, printre care și studii pentru lansarea unor noi produse sau rețete, salubrizare și prezervare a teritoriilor industriale, etc.
Totodată, oamenii de afaceri din Moldova au avut ocazia de a studia modul de constituire și funcționare a cooperativelor de producție, formă de organizare juridică foarte răspândită în Italia. „Asocierea producătorilor este un trend foarte actual și în Republica Moldova, iar Camera de Comerț și Industrie a dorit să ofere operatorilor economici posibilitatea de a se inspira din modelul italian. Intenționăm să promovăm acest model și în Moldova pentru că prin asociere, producătorii își măresc volumele de marfă și, respectiv, crește capacitatea de negociere cu rețelele comerciale internaționale”, a declarat președintele CCI, Valeriu Lazăr.
Astfel, oamenii de afaceri din Moldova au vizitat consorțiul CREDEM Magazzini generali tagliate, care reunește sub brandul Parmigiano Reggiano cca 350 de producători de parmezan, cu o capitalizare bursieră de două miliarde de euro. Consorțiul oferă membrilor săi servicii de păstrare a cașcavalului și promovare a acestuia pe plan mondial, precum și veghează asupra respectării standardelor de calitate foarte stricte.
Printre alte întreprinderi vizitate în Parma și Bologna se numără producători de prosciutto, fabrica de ulei Tampieri, producători de utilaje pentru apicultura, brokeri de cereale, distribuitori de fructe și legume, dar și întreprinderi textile.
