Propunerile de dezvoltare a sectorului agricol și de soluționare a problemelor existente au fost discutate astăzi de Președintele Parlamentului Andrian Candu cu producătorii agricoli din raionul Criuleni, transmite MOLDPRES cu referire la Direcția comunicare și relații publice a Legislativului.

Andrian Candu a vizitat o serie de gospodării țărănești din localitățile Onițcani și Boșcana și a analizat propunerile agricultorilor în vederea identificării unor soluții eficiente menite să contribuie la dezvoltarea agriculturii.

Printre cele mai importante probleme la care s-au referit agricultorii și pentru care au solicitat sprijinul Președintelui Parlamentului este proiectarea și construcția unui sistem de irigare prin utilizarea apei din râul Nistru. Agricultorii au menționat că, chiar dacă au terenurile agricole pe malul Nistrului, nu pot folosi apa din râu în absența unui sistem de irigare.

”Calitatea legumelor depinde de irigarea la timp. Avem terenuri pe malul Nistrului, luptăm cu inundațiile, dar nu putem utiliza apa pentru irigare”, au menționat agricultorii.

Ion Hagiu a investit, acum doi ani, în agricultură, și intenționează să construiască propriul sistem de irigare, care presupune tehnici moderne pentru a pompa apa din Nistru. Agricultorul s-a plâns Speakerului de o serie de probleme birocratice, care ar putea afecta funcționalitatea sistemului de irigare și, respectiv, investiția făcută în agricultură.

Președintele Parlamentului a propus elaborarea unui proiect pentru restabilirea vechiului sistem de irigare în localitățile din raionul Criuleni, cu ajutorul fondurilor internaționale. Respectivul sistem de irigare urmează să dispună de puncte mobile de irigare la care să fie conectate mai multe localități din raion. De asemenea, Speakerul a menționat că o soluție ar fi îmbunătățirea cadrului legal pentru ca agricultorii să poată rezolva problemele apărute la un ”ghișeu unic”.

De asemenea, Andrian Candu propune modificarea cadrului juridic pentru instituirea unui consiliu de observatori, în componența căruia să fie și agricultori, care să monitorizeze alocarea fondurilor agricole, inclusiv pentru proiectele naționale în agricultură.

”Este obligația statului să creeze toate condițiile necesare pentru agricultori. Mai puțină birocrație și mai multă transparență pentru ca statul să-i ajute pe agricultori să facă ceea ce știu mai bine. Trebuie ca împreună să ne dăm străduința pentru a implementa cât mai multe proiecte europene în agricultură”, a menționat Președintele Parlamentului.

Alte probleme semnalate de agricultori au vizat instituirea unui mecanism de creditare profitabil, simplificarea mecanismelor de obținere a creditelor, asigurarea unei piețe de desfacere stabile și a condițiilor de păstrare pentru legumele și fructele pe care le cresc, achiziționarea tehnicii agricole etc.

La Criuleni, Speakerul a vizitat o livadă superintensivă de mere din satul Onițcani. Proprietarul plantației Valentina Monu a declarat că utilizează tehnici moderne în creșterea fructelor. Livada, plantată în 2009, se întinde pe o suprafață de 10 hectare.

În satul Boșcana, Președintele Parlamentului a vizitat gospodăria țărănească a familiei Moscul. Serele cu legume ocupă o suprafață de 2 hectare, fiind o afacere de familie.

Andrian Candu a menționat că solicitările și propunerile agricultorilor urmează a fi discutate și în cadrul Comisiei speciale pentru elaborarea și aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a pachetului de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor. Comisia, creată la inițiativa Speakerului Andrian Candu și constituită din deputați din toate fracțiunile parlamentare, va propune, până pe data de 1 iulie 2015, proiecte legislative în vederea dezvoltării agriculturii și susținerii producătorilor agricoli autohtoni.

Piețele din suburbiile Moscovei și-ar dori să vadă expuse produse agricole din Moldova, a declarat reprezentantul guvernului regiunii Moscova, informează agenția de presă Sputnik.

Legumele și fructele din Moldova ar putea  completa perfect târgul „Țennorod” din regiunea Moscova, a declarat la Chișinău pentru aceeași sursă Iakov Golovcenko, ministru-adjunct al pieței de consum și servicii al regiunii Moscova.

Acest târg se organizează în diferite localități din suburbiile capitalei ruse. Acolo prețurile sunt cu 15 – 20% mai mici decât în rețelele de magazine, a spus Golovcenko.

Potrivit acestuia, la următoarele întrevederi dintre reprezentanții regiunii Moscova și partea moldavă trebuie de clarificat în ce măsură este convenabil pentru fermierii din RM să-și livreze producția în zona respectivă a FR și să o realizeze în cadrul acestor târguri anuale.

După care, în caz de încheiere a unui acord, va trebui de obținut avizul specialiștilor de la „Rosselhoznadzor” și de soluționat problema transportării producției traversând teritoriul Ucrainei.

Atenţie sporită pentru agricultori. După ce săptămâna trecută, o comisie parlamentară specială a discutat identificarea unor surse financiare suplimentare pentru majorarea Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, precum și posibilitatea de stabilire, începând cu acest an, a cotei de 0% la impozitul pe venit, luni Ministerul Agriculturii a dat asigurări că agricultorii care nu şi-au primit subvenţiile anul trecut, o vor putea face deja săptămâna viitoare.

Aceştia din urmă sunt însă sceptici.

În această competiţie a promisiunilor s-a antrenat atât conducerea Ministerului Agriculturii, cât şi Parlamentul scrie ECOnomist.

Promisiuni cu câteva zile înaintea alegerilor locale

Ministerul Agriculturii a dat asigurări că, începând de săptămâna viitoare, 2500 de fermieri din cei peste 5500, care au depus dosarele încă în 2014, îşi vor putea primi banii.

Autorităţile dau vina pentru tergiversarea achitării plăţilor pe întârzierea adoptării Bugetului de stat pentru acest an. „Imediat după intrarea în vigoare a regulamentului suntem dispuşi să perfectăm dispoziţiile de plată în sumă integrală, pentru ca acestea să nimerească în conturile agenţilor economici din anul trecut. Evident e o întârziere. Noi o astfel de situaţie am avut acum doi ani, dar nu a fost chiar atât de mare. A fost în mai, acum e deja luna iunie”, a declarat şeful Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, Petru Maleru.

În acest an, Fondul de Subvenţionare în agricultură constituie 610 milioane de lei, 40 la sută din această sumă urmând să fie alocaţi pentru achitarea restanţelor de anul trecut.

Amintim că anul trecut peste 5500 de fermieri au depus dosare pentru a primi subvenţii din partea statului.

Slusari: Nu sunt bani pentru fermierii ce deţin terenuri mai mari de 15 hectare

Fermierii sunt însă sceptici în ce priveşte îndeplinirea acestor angajamente. Potrivit preşedintelui Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli,  UniAgroProtect, Alexandru Slusari Regulamentul de subvenţionare aprobat pe 20 mai, curent încă nu a fost publicat.

Plus la acesta, potrivit lui Slusari, Ministerul Finanţelor a confirmat că datoria de 230 de milioane de lei nu va putea fi achitată, deoarece nu sunt bani pentru agricultorii care au mai mult de 15 hectare de pământ.

„Atunci când situaţia financiară şi climaterică în sectorul agrar este extrem de dificilă, autorităţile prin acţiunile lor nechibzuite toarnă gaz în foc”, a remarcat preşedintele UniAgroProtect.

Autorităţile caută soluţii pentru susţinerea agricultorilor

Săptămâna trecută, anularea impozitului pe profitul reinvestit de către agricultori şi suplimentarea Fondului de Subvenţionare al agriculturii, inclusiv din contul veniturilor Fondului Rutier au reprezentat două chestiuni, discutate de către fermieri cu reprezentanţii autorităţilor, în vederea ameliorării situaţiei din agricultură.

Comisia specială pentru elaborarea și aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a pachetului de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor, convocată joi în prima ședință, a vizat identificarea unor surse financiare suplimentare pentru majorarea Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, precum și posibilitatea de stabilire, începând cu acest an, a cotei de 0% la impozitul pe venit, cu condiția reinvestirii venitului obținut în dezvoltarea propriei afaceri din domeniul agricol.

Ministerul Finanţelor este rezervat

Potrivit lui Slusari, propunerile sunt nu tocmai agreate de către Ministerul Finanţelor, în special în ce priveşte majorarea fondului de subvenţionare. Agricultorii văd două modalităţi de completare a acestuia. În primul rând prin distribuirea fondurilor provenite din accizele pentru motorină şi în al doilea rând, din mijloacele oferite de UE în cadrul programului de suport bugetar Enpard.

310 mil. lei din acciza pentru motorină

„Dacă toţi banii ajunşi în Fondul Rutier din accizele de pe motorina consumată de agricultori, circa 200 mii de tone anual, vor fi redirecţionaţi în Fondul de Subvenţionare a Agriculturii, vom obţine circa 310 mil. lei, acciza pentru o tonă de motorină fiind de 1550 lei”, spune Slusari, care menţionează că în unele ţări europene agricultorii nici nu plătesc acciza pentru motorină.

A doua posibilă sursă de completare a fondului,  propusă pentru fermieri, ar fi un împrumut al statului, contractat fie de la BNM, fie prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat, pentru o perioadă de jumătate de an, după care poate fi returnat din fondurile europene. „În 2016 Uniunea Europeană va oferi necondiţionat 17 milioane de euro în cadrul programului de suport bugetar Enpard pentru agricultură”, referindu-se la programul în valoare de 53 mil. euro, care se va derula până în 2018. Prima tranşă,potrivit lui Slusari, este oferită necondiţionat de europeni şi astfel ar putea fi utilizată pentru subvenţionare.

Agricultorii achită impozit pe profit de circa 200 mil.lei

Aceasta ar fi suma achitată de fermieri în anul 2013, potrivit preşedintelui Uniagroprotect, care spune că în 2014 cifra ar fi asemănătoare. Suma respectivă ar putea să nu ajungă în buget anul viitor în cazul, în care agricultorii o vor reinvesti în afacerile agricole. Deocamdată nu a fost întocmită clar formula iniţiativei, potrivit lui Slusari, însă el propune ca aceasta să nu fie rigidă, iar profitul să fie impozitat doar în cazul, cândva fi  distribuit la plata dividendelor. Potrivit lui, dacă va fi adoptată această scutire, va dispărea sensul introducerii impozitului agricol unic, care era una din revendicările fermierilor din această primăvară

Agricultorii din Republica Moldova au protestat de două ori în primăvara acestui an pentru a primi ajutor din partea statului, principala revendicare fiind dublarea fondului de subvenționare de la 600 de milioane la 1,2 miliarde de lei (67 milioane de dolari).

La finele lunii mai, speakerul Andrian Candu a propus mai multe măsuri care ar urma să fie implementate până la 1 iulie. Printre acestea se numără acordarea de credite ieftine pentru agricultori în valoare totală de jumătate de miliard de lei care să fie alocat de Banca Națională prin intermediul băncilor comerciale. De asemenea, Candu a propus anularea impozitului pe profit pentru agricultori; schimbarea modalității de subvenționare, astfel încât banii să fie acordați per hectar; schimbarea modalității de calcul a prețului la produsele petroliere și acordarea dreptului agricultorilor să importe acest tip de produse. Andrian Candu a propus ca  inițiativele respective să fie înglobate într-o hotărâre de Parlament care să fie aprobată în timpul cel mai apropiat.

Următoare ședință a Comisiei speciale a Parlamentului, va avea loc săptămâna viitoare.

Rusia va renunţa la embargo?

Amintim că la începutul lunii iunie premierul Gaburici a anunţat după revenirea de la summitul CSI din Kazahstan că Federaţia Rusă şi-a exprimat disponibilitatea de a relua importul de produse agricole moldoveneşti.

„Rusia nu mai este atât de reticentă faţă de fructele şi legumele moldoveneşti. Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că sunt deschişi să discute cu producătorii din Republica Moldova pentru a se asigura de calitatea produselor noastre, dar şi pentru a preveni importul produselor străine pe piaţa rusă prin intermediul Republicii Moldova”, a declarat Gaburici.

Totodată, la finele lunii mai o echipă de experţi ai Serviciului federal de control veterinar şi fitosanitar din Rusia (Rosselhoznadzor) s-a aflat în Republica Moldova.Ulterior,  Rosselhoznadzor a  anunţat într-un comunicat că, în cadrul unei şedinţe la Ministerul Agriculturii de la Chişinău, „partea moldovenească a dat asigurări că va lua toate măsurile necesare pentru a preveni furnizarea în Rusia a unei producţii periculoase pentru sănătate”.

Ulterior, serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a anunţat printr-un comunicat de presă că rezultatele de laborator au arătat că producţia a două companii vinicole moldoveneşti, Imperial Vin şi Mold-Nord corespunde normelor sanitare din Federaţia Rusă şi poate fi importată în această ţară. Imediat, meritul ameliorării atitudinii autorităţilor ruseşti ce au interzis anul trecut importul produselor moldoveneşti  în Federaţia Rusă şi l-au asumat partidele şi politicienii proruşi din Republica Moldova.

Autorităţile de la Chişinău sunt în aşteptarea deciziilor care vor fi luate de conducerea Serviciului Federal de supraveghere fitosanitară şi veterinară Rosselhoznadzor în ceea ce ţine de reluarea exporturilor pe piaţa rusească, transmite IPN.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a declarat că fiecare exportator, fiecare producător trebuie să aibă acces la piaţă şi că aceştia nu trebuie divizaţi după aşezarea geografică sau după alte criterii.

Referitor la ridicarea embargoului pentru vinurile moldoveneşti, ministrul a spus că astăzi nu există un răspuns în acest sens. „Cunoaştem numai că săptămâna trecută două companii au primit dreptul de a exporta în Federaţia Rusă. Urmează să prezinte deja produse lor pentru a fi verificate încă o dată, ca să primească acest drept. Sunt în aşteptare, cunosc că vor fi şi alte companii. Suntem în aşteptarea deciziilor de la Rospotrebnadzor”, a menţionat ministrul.

Ion Sula a mai spus că o parte din producţie este exportată şi pe alte pieţe, producătorii de vinuri şi exportatorii diversificându-şi în ultima perioadă piaţa de desfacere. „Totuşi, aceasta nu înseamnă că trebuie să evităm piaţa Federaţiei Ruse, pentru că este o piaţă atractivă, acolo unde consumatorul cunoaşte produsele moldoveneşti şi producătorii de vinuri din Republica Moldova”, a mai spus ministrul.

Întrebat despre revendicările înaintate de fermieri şi soluţiile pe care le propun autorităţile, ministrul a declarat că producătorii agricoli care folosesc motorina sau combustibilul la lucrările agricole ar trebui să fie scutiţi de accize. Referitor la cota zero pentru impozitarea producătorilor agricoli, săptămâna trecută a fost o întâlnire cu reprezentanţii ministerului şi producătorilor agricoli, urmare a hotărârii Parlamentului a fost creată o comisie de deputaţi, au examinat acest proiect, deja există draftul acestui proiect, care urmează să fie susţinut de legislativ.

„În ceea ce priveşte accesul la surse financiare, vreau să menţionez că avem un şir de proiecte sau credite preferenţiale diferite de ceea ce le oferă băncile comerciale – creditul „Livada Moldovei”, în valoare de 120 de milioane de euro, creditul polonez, creditul „Filiera Vinului”, care este destinat sectorului vitivinicol. O parte din bani sunt oferiţi şi de Fondul „Provocările Mileniului” pentru infrastructura postrecoltare, inclusiv pentru sistemele de irigare, care va fi implementat prin unitatea de implementare 2KR”, a notat ministrul agriculturii.

Ion Sula a mai spus că între minister şi reprezentanţii producătorilor agricoli există un dialog şi o comunicare destul de bună şi reprezentanţii ministerului sunt deschişi ca prin efort comun să fie depăşite problemele.

Volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Federația Rusă continuă să se reducă pe fundalul restricțiilor la exportul producției agricole moldovenești pe piața rusă.

De menționat este faptul că în relațiile comerciale bilaterale s-a redus atât exportul moldovenesc, cât și importul din Rusia, informează NOI.md.

Potrivit datelor Serviciului Federal Vamal al Rusiei, volumul exportului moldovenesc în Rusia, în ianuarie-aprilie 2015, s-a redus cu 42,4% (de 1,7 ori) față de aceeași perioadă a anului trecut – de la 92 de milioane de dolari SUA pînă la 53 milioane de dolari.

Volumul importului din Rusia în Moldova, în perioada de referință, s-a diminuat cu 15% – de la 543,1 mil. dolari până la 461,6 mil. dolari. Astfel, volumul schimburilor comerciale dintre Moldova și Rusia, în ianuarie-aprilie 2015, a constituit 514,6 mil. dolari sau cu 19% mai puțin, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Balanța comercială negativă a Moldovei cu Rusia, în perioada de referință, a constituit 408,6 mil. dolari, cu 9,4% mai puțin decât în ianuarie-aprilie 2014.

Totodată, ponderea Moldovei în volumul total al schimburilor comerciale al Rusiei a crescut de la 0,2% până la 0,3%. Menționăm că datele statistice oficiale rusești diferă de datele statistice moldovenești.

Primarul satului Ghindești, Mihai Bulat spune că drumul de la Sărăteni până la Soroca era complet distrus: ”După reabilitare, situația s-a schimbat radical. Toți cei care parcurg acest traseu apreciază calitatea lucrului care s-a făcut”.

”Este un drum internațional foarte important care leagă capitala Republicii Moldova cu orașele nordice, dar și cu Ucraina. Înainte de reabilitare, drumul era ocolit de către oameni. Acum ei sunt foarte mulțumiți și reușesc să se deplaseze într-un timp mult mai scurt de la Chișinău până la Ghindești și mai departe. Cred că toate localitățile prin care trece drumul au avut doar de câștigat, respectiv și localnicii. Putem afirma cu certitudine că avem un drum european. Ne dorim ca drumurile locale să arate la fel de bine. Datorită Programului Compact în orășel au fost reabilitați 600 m de drum. Avem mult de lucru la acest capitol, dar sursele de care dispunem în primărie nu ne permit să reabilităm drumurile. Am făcut calcule, doar cu ajutorul investițiilor străine vom reuși”, a mai adăugat Mihai Bulat.

Edilul menționează că după reparația drumului la primărie sunt depuse cereri de la localnici care doresc să procure teren de-a lungul traseului pentru a deschide o afacere. Până la moment însă nu au fost eliberate autorizații în acest scop.

”Avem inițiative de a construi depozite pentru producție, acordarea serviciilor tehnice, urmează însă să negociem prețul pentru procurarea sau arenda terenurilor pentru construcții”.

Dumitru este un tânăr din satul Ghindești, raionul Florești, care a decis să-și lanseze propria afacere și a construit o spălătorie auto lângă traseul Sărăteni-Soroca.

”Intenționam să deschid spălătoria cu câțiva ani în urmă, dar am tot amânat din lipsa de resurse financiare. Când a început reabilitarea traseului Sărăteni-Soroca aveam elaborat business-planul și am început construcția spălătoriei. Am apelat la Fondul Provocările Mileniului Moldova ca să ne includă în proiect intrarea spre spălătorie pentru a avea acces la drumul principal”.

”Consider că reconstrucția drumului este un lucru benefic pentru cei ce traversează acest traseu, pentru localnici, dar și pentru afacerea pe acare am lansat-o. Datorită drumului bun a crescut semnificativ fluxul de transport, circulă mai multe TIR-uri – și, respectiv avem un număr mai mare de clienți. Spălăm toate tipurile de mașini, inclusive TIR-uri. Autocamioanele de mare tonaj vin preponderent din regiunea Ucraina, Transnistria – acolo drumurile sunt de calitate proastă, mașinile ajung murdare. Cred că ar fi bine să fie stabilită o amendă pentru ca mijloacele de transport să circule curate pe trasee. Le văd de multe ori trecând pe traseu – drumul este curat, iar mașina plină de noroi. Pentru ca afacerea mea, dar și țara să prospere ar trebui să fie reabilitate și alte drumuri de mai departe, chiar și traseul Florești-Bălți care este de o calitate foarte proastă. Comparativ cu drumul care s-a făcut la noi diferența este ”cosmică”, spune Dumitru Condrea, director al Condrauto-Prim SRL.

Drumul Sărăteni-Soroca a fost reconstruit și modernizat în cadrul Programului Compact în perioada anilor 2012-2014 și a fost dat în exploatare în luna octombrie 2014. Pentru reabilitarea acestui traseu Guvernul SUA a investit prin intermediul Programului Compact peste 100 de milioane USD.

Lucrările de reabilitare a drumului au inclus renovarea a 95,5 km de drum național, reparația a șapte poduri și construcția a altor șapte poduri noi, inclusiv podul de la intersecția denivelată Sărăteni și podul cu cale ferată de lângă orășelul Ghindești.

De asemenea, au fost construite circa 22 km de trotuare în localitățile amplasate de-a lungul drumului, a fost iluminat circa 20 de km de drum, s-au instalat circa 12 km de parapet din metal, au fost instalate 2113 semne rutiere și peste 9000 de obiecte reflectorizate pentru traseu în porțiunile de drum periculoase etc.

Adițional traseului reabilitat, Programul Compact a reconstruit mai multe porțiuni de drumuri locale care facilitează accesul la școli, primării, centre medicale etc. pentru locuitorii din 20 de comunități din aria drumului.