Recomandări ANSA la întreținerea animalelor în perioada rece

Elena Balamatiuc
-
0
Recomandări ANSA la întreținerea animalelor în perioada rece

Anotimpul rece al anului este unul dificil pentru animalele domestice. Frigul, umiditatea, gheața, alimentația necorespunzătoare și lipsa de activitate pot cauza anumite probleme de sănătate animalelor. Productivitatea și sănătatea acestora depind de confortul creat de proprietari.

Pentru a înfrunta temperaturile reci, animalele din curte trebuie să beneficieze de toate condițiile, atât din punct de vedere nutrițional, cât și al adăpostului.

De aceea, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vine cu un șir de recomandări pentru fermieri, crescătorii de animale, precum şi pentru transportatorii de animale şi organizatorii târgurilor în care se comercializează sau se expun animalele vii.

Recomandări pentru deținătorii de animale:

  1. Condițiile de microclimat. Animalele trebuie adăpostite și ferite de curenții puternici de aer rece și precipitații, fără a fi închise ermetic în grajduri. Este absolut necesar să li se asigure aer proaspăt prin ventilație, evitându-se formarea de curenți în încăperi. Umiditatea aerului trebuie menținută în limita 65-75%, iar aceasta se obține prin evacuarea zilnică a dejecțiilor și aplicarea așternutului uscat (paie, coceni etc.). Pentru porcine, stratul de așternut poate fi mai gros (peste 0,5 m), acestea se astupă cu paie și își mențin căldura.
  2. Iluminarea grajdului. Raportul dintre suprafața podelei și suprafața geamului trebuie să fie de cel puțin 1:10 sau 1:12.
  3. Adăposturile trebuie să fie amenajate astfel încât animalele să aibă acces liber atât în încăpere, cât și afară.
  4. Asigurarea unor cantități suficiente de apă. Adăpatul animalelor se face la discreție și cu apă proaspătă, dar caldă. În prezent se pot utiliza adăpători cu corp de încălzit încorporat, care mențin temperatura constantă a apei chiar și când temperatura de afară este mult sub zero grade.
  5. Asigurarea unor cantități suficiente de furaje corespunzătoare. Cantitatea de hrană trebuie să fie suficientă pentru asigurarea necesităților fiziologice ale animalului, asigurarea producției obținute, plus un adaos de până la 10%. Totodată, nu trebuie de administrat prea mult furaj pentru a evita risipirea acestuia. Se administrează o cantitate mai mare de concentrate, din care prevalează boabele de porumb, deoarece acestea conțin un nivel sporit de energie metabolică.
  6. Verificarea bunei funcționări a echipamentelor de adăpare și de furajare, în mod special, instalația de adăpare, având în vedere riscul de îngheț al acesteia.
  7. Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în special a generatoarelor de energie electrică.

Recomandări pentru transportatorii de animale vii:

  1. Sa nu efectueze transportări de animale în condiții meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic sau căderi masive de zăpadă.
  2. Să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe.
  3. Înainte de a porni la drum, să verifice dacă există condiții adecvate de microclimat în mijlocul de transport și dacă animalele sunt asigurate pe întreaga durată a drumului.
  4. Să verifice traseul înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport.

Recomandări pentru organizatorii târgurilor în care se comercializează animale vii:

  1. Padocurile unde sunt ținute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spațioase, pentru a asigura libertatea de mișcare minimă necesară animalelor cazate.
  2. Daca e disponibilă doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie de avut în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcție de specie, talie, rasă și stare fiziologică.

La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum şi la apariția unor modificări comportamentale, deținătorii de animale sunt obligați ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statutului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă.

De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor, se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligați să anunțe de urgență primăria sau subdiviziunea teritorială pentru siguranța alimentelor din regiune, pentru a fi luate măsurile necesare.

Studiu: Solul agricol are potențialul de a capta 27% din emisiile de carbon

Elena Balamatiuc
-
0
Studiu: Solul agricol are potențialul de a capta 27% din emisiile de carbon

Solul agricol are potențialul de a capta 27% din emisiile de carbon ce trebuie sechestrate pentru a atinge obiectivele de 2°C, arată o nouă analiză realizată de Salvează Solul, o mișcare ecologică globală dedicată conștientizării crizei crescânde a solului, notează moldpres.md.  

Această nouă evaluare oferă o soluție promițătoare pentru atenuarea schimbărilor climatice (reducerea emisiilor de dioxid de carbon), estimându-se că numai terenurile agricole posedă un potențial de 27% din necesarul de captare a emisiilor de dioxid de carbon pentru a menține temperaturile sub o creștere de 2°C.

„Scăderea rezervelor de sol de suprafață reprezintă o amenințare existențială pentru specia umană. Solul funcționează ca unul dintre cele mai mari rezervoare de carbon, gazde de biodiversitate și sisteme de filtrare a apei din lume. Cu toate acestea, din cauza practicilor agricole nesustenabile și a consumului excesiv, până la 40% din solul mondial este deja degradat”, indică mişcarea Salvează Solul.

Analiza, publicată la finele lunii noiembrie curent, subliniază nevoia de a menține nivelurile necesare de 3-6% de materie organică în solurile noastre, explorând capacitatea inegalabilă a solului de a acționa ca un rezervor natural de carbon.

Analiza demonstrează în termeni numerici clari amploarea acestor capacități de captare, evidențiind capacitatea solului de a absorbi și stoca eficient dioxidul de carbon din atmosferă.

„Aceasta arată că, chiar și după cele mai conservatoare măsuri științifice, potențialul de sechestrare a carbonului de către terenurile cultivate la nivel mondial este de aproximativ 10%, iar cel al pășunilor și al pajiștilor ridicându-se la 17%.

În ansamblu, potențialul de stocare a carbonului de către toate terenurile administrate de agricultori (care ar putea fi impulsionat prin stimulente mai puternice) reprezintă un procent uimitor de 27% din obiectivele de reducere a emisiilor de carbon pentru a preveni încălzirea globală cu peste 2°C față de media preindustrială”, estimează sursa citată.

În paralel cu impactul său asupra îndeplinirii obiectivelor Acordului de 2°C de la Paris, un sol sănătos și viu are, de asemenea, un rol semnificativ în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Analiza efectuată de Salvează Solul arată că solul va juca un rol esențial în facilitarea succesului a cel puțin 12 ODD și va contribui indirect la realizarea tuturor celor 17 ODD stabilite.

La nivel mondial, suprafața agricolă reprezintă 38% din suprafața terestră a Pământului (aproximativ 5 miliarde de hectare).

Având în vedere aceste cifre, analiza cantitativă realizată de Salvează Solul subliniază impactul global al sănătății solului agricol, prezentând un argument solid în vederea integrării măsurilor de conservare a solului în strategiile de atenuare a schimbărilor climatice la nivel mondial.

Agricultura conservativă: 6 recomandări în perioada de tranziție

Luminita Crivoi
-
0
Agricultura conservativă: 6 recomandări în perioada de tranziție

Agricultura conservativă, cunoscută și ca No-till, devine o soluție pentru mulți fermieri în contextul schimbărilor climatice și necesității „reanimării” solului, astfel încât acesta să facă față secetelor mai frecvente și altor provocări legate de acestea.

Totuși, în primii ani de tranziție, unii fermieri abandonează ideea trecerii către acest sistem, de cele mai multe ori, cauza principală fiind neglijarea cerințelor de bază ale sistemului de agricultură conservativă, astfel încât acesta să ofere rezultatul scontat.

În acest articol, discutăm despre principalele aspecte de luat în calcul în cazul tranziției către agricultura conservativă, recomandările fiind realizate în baza experienței fermierilor locali, cât și instituțiilor internaționale care au realizat cercetări în acest sector.

Tranziția către No-till: de ce este anevoioasă

Pe un teren pe care a fost exclus aratul nu poate fi considerat că se practică agricultura conservativă fără un detaliu important: până când solul nu atinge starea biologică, fizică și chimică adevărată a agriculturii fără arat.

Astfel, numărul de ani necesari pentru a realiza tranziția variază de la un câmp la altul, în funcție de practicile realizate și poate fi redus prin practici precum folosirea culturilor de acoperire, adăugarea de gunoi de grajd sau compost, utilizarea unor rotații cu un număr cât mai mare de culturi și menținerea reziduurilor de culturi pe suprafața solului.

Unii fermieri deja se orientează spre includerea sectorului zootehnic pentru satisfacerea necesităților solului și crearea unui ciclu închis, practică destul de populară în țările unde No-till a prins viață.

În lipsa acestuia, utilizarea culturilor de acoperire pentru asigurarea nutriției organice și protecția solului se dovedește a fi o practică utilă.

Este important să înțelegem procesele prin care vor trece solurile în timpul fazei de tranziție. Solurile afectate de arătură și eroziune sau practici realizate incorect, nu au o comunitate biologică a solului diversă și au rate limitate de infiltrare a apei sau de schimb de gaze.

Pierderea materiei organice din sol, rezultată din decenii de arat, crește densitatea aparentă a solului, deoarece agregatele solului sunt instabile.

Pe măsură ce materia organică a solului crește sub efectul evitării arăturii și respectării practicilor No-till, densitatea aparentă a solului scade, iar rădăcinile plantelor pot utiliza surse organice de nutrienți mai adânc în profilul solului și le pot aduce la suprafață.

Apa disponibilă pentru plante din straturile mai adânci ale profilului solului devine o cale pentru nutrienții organici.

În medie, restabilirea comunității de microorganisme și adaptarea solului din agricultura convențională către agricultura conservativă durează 3-7 ani, în funcție de starea terenului. În această perioadă, poate fi înregistrată o scădere a productivității culturilor.

Dacă solul a fost anterior compactat de echipamente grele, acesta nu a realizat încă tranziția către un „adevărat” sistem fără arat. De obicei, în acest caz, sunt necesari între șase și nouă ani pentru a corecta „efectul arăturii” și pentru a oferi solului timp să restabilească comunitățile biologice naturale.

6 pași importanți în timpul tranziții către agricultura conservativă

În continuare, relatăm principalele recomandări ale fermierilor și experților pentru o trecere de succes către agricultura conservativă:

1. Începeți să planificați și să pregătiți terenul cu cel puțin un an înainte de implementare:

  • nivelați terenul;
  • realizați testarea solului și verificați dacă pH-ul este adecvat. Fertilizați în cazul unor carențe sau introduceți amedamente;
  • studiați modificările ce urmează în gestionarea buruienilor și nutrienților. Identificați speciile de buruieni frecvente în parcelele Dvs, acestea se pot schimba;
  • analizați gradul de compactare a solului;
  • adaptați echipamentele;
  • țineți cont de necesitatea asigurării distribuției uniforme a reziduurilor de culturi după recoltare;
  • utilizați amestecuri de culturi de acoperire.

2. Alegeți un „punct de intrare” ușor cu o cultură potrivită

În primul an, cele mai recomandate sunt culturile leguminoase (de exemplu soia în cazul condițiilor de umiditate suficiente sau mazărea) sau tranziția către No-till după o cultură perenă care va asigura pătrunderea sistemului radicular în adâncime.

O altă opțiune ar fi includerea culturilor de acoperire care vor accelera procesul de îmbunătățire a sănătății solului.

3. Selectați semințele potrivite

Alegeți varietatea pe care doriți să o cultivați nu doar pentru randament, includeți și vigoarea de creștere bună și toleranța varietății la principalele boli în criteriile de selectare.

Discutați cu producătorii locali care implementează agricultura conservativă de mai mulți ani despre gestionarea bolilor și dăunătorilor prin tratamentul semințelor.

4. Reglați corect semănătoarea

Fiecare sămânță ar trebui plasată exact la aceeași adâncime, la exact aceeași distanță, în exact același mediu. Semănătoarea ar trebui să fie reglată. Unitățile de rând trebuie să funcționeze corect.

Roțile de măsurare a adâncimii ar trebui să aibă o presiune uniformă. Curățătorul de rânduri ar trebui să mute reziduurile, nu solul. Curățătorul de rânduri nu ar trebui să lucreze împotriva controlului adâncimii.

Discurile deschizătoare ascuțite și roțile de închidere de calitate ar trebui să fie orientate corect.

5. Semănați în funcție de condițiile solului, nu de calendar

  • evitați să semănați dacă solul este prea umed;
  • urmați recomandările producătorului de echipamente privind viteza de lucru.

6. Căutați sfaturi și recomandări de la fermierii de succes care practică No-till

No-till este un sistem complet diferit de agricultură, iar aplicarea metodelor vechi poate duce la dezamăgire. Fiți pregătiți să învățați și să vă adaptați.

Bibliografie:

  1. Transition to No-Till. Sustainable Agriculture Research & Education.
  2. Transitional No-Till. Ohio State University Extension.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA. Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.”

Modificări în Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată și examinarea cazului de încălcare fiscală

Elena Balamatiuc
-
0
Modificări în Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată și examinarea cazului de încălcare fiscală

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 22 noiembrie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 325 din 9 noiembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (facilitarea activității mediului de afaceri II) publicată în Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent.

Astfel, mărfurile autohtone anterior exportate cu utilizarea serviciilor poștale și reintroduse, în termen de 3 luni de la data exportului, în aceeași stare, vor fi scutite de TVA fără drept de deducere.

Dacă la realizarea exportului suma TVA pentru marfa respectivă a fost restituită, contribuabilul va fi obligat să calculeze și să declare suma TVA pentru luna în care a avut loc reintroducerea mărfii.

Legea prevede că, subiectul impozabil va avea dreptul la deducerea sumei TVA achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate și în cazul dispunerii de bonuri fiscale, emise de echipamentele de casă și de control conectate la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, pentru procurările a căror valoare în fiecare bon nu depășește suma de 2000 de lei, inclusiv TVA, dar nu mai mult de 10 mii de lei pentru o perioadă fiscală, cu condiția achitării acestora prin intermediul cardului de plată de afaceri (business).

În același timp, se majorează suma neachitată a obligațiilor fiscale care nu vor fi considerate restanță față de BPN, de la 100 lei până la 500 lei inclusiv.

Soiul de struguri de masă Muscat de Bugeac – descriere

Dmitri Mihov
-
0
Soiul de struguri de masă Muscat de Bugeac – descriere

Sinonime: nu se cunosc

Origine: Muscat de Bugeac este o varietate de struguri de masă de origine moldovenească, creat la Institutul Naţional al Viei şi Vinului.

A fost obţinut prin încrucișarea soiurilor Coarna neagră X Muscat de Saint Vallier. Raionat în Republica Moldova în anul 2000.

Vigoarea de creştere a butucilor: medie 

Epoca de coacere: medie ( Σ t. act. – 2800-2900 grade C), se coace în a II dec. a lunii septembrie. La atingerea maturităţii concentraţia substanţelor uscate ajunge 17-19 brix, cu aciditatea 8,5-9,0.

Strugurele: lax, greutatea medie a strugurelui – 300-400 g, forma cilindrico-conică.

Bobițele: mijlocii (3-4 g), ovale, de culoare roză-neagră. Pulpa este suculentă sau slab crocantă, cu aromă de muscat. La degustarea organoleptică acumulează 8,5-9,0 puncte, cu transportabilitatea bună.

Păstrarea: 3-4 luni.

Particularităţi de cultivare: Muscat de Bugeac reacţionează bine la aplicarea regulatorilor de creştere (în special a giberelinei GA3).

Sursă: Dmitri Mihov

Citiți mai multe despre Aplicarea giberelinei (GA₃) la vița de vie. Particularităţile aplicării la soiurile cu seminţe.

Sub influenţa GA3 se ameliorează uniformitatea bobiţelor, iar greutatea medie a strugurelui şi a bobiţei se măreşte cu 30% (de la 350 g la 450 g strugurele şi de la 3,5 g la 5-6 g, respectiv bobiţa), se majorează fermitatea şi pretabilitatea pentru transportare.

În condiţiile de cultivarea a R. Moldova, se recomandă aplicarea locală a GA3 (doar strugurii), în concentraţii de GA3 40-60 mg/l, în perioada de creştere activă a bobiţelor (diametrul bobiţei 3-5 mm).

Aspecte pozitive:

  • productiv (fertilitatea ochilor înaltă)
  • cu calități organoleptice foarte bune
  • potenţialul de recoltă înalt
  • rezistenţă sporită la iernare (-22 grade C)
  • coacerea coardelor foarte bună (peste 90%)
  • rezistenţă bună la bolile principale: mană, făinarie şi putregaiul cenuşiu al viţei de vie, ce oferă posibilitatea de a fi cultivat în sistemul organic (biologic)
  • intrare pe rod precoce
  • a fost creat pentru a înlocui soiul Muscat de Hamburg, deoarece are o rezistență mai mare la iernare.

Aspecte negative: în unii ani, la coacere colorarea este insuficientă, bobiţa şi strugurile de mărime medie, necesită soluri bogate.

Fabricat în Moldova 2024 – CCI a dat START înscrierilor

Luminita Crivoi
-
0
Fabricat în Moldova 2024 – CCI a dat START înscrierilor

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, cea de-a XXI-a ediție a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.  

Astfel, antreprenorii autohtoni sunt invitați să participe la cea mai așteptată expoziție națională, care  se va desfășura în perioada 31 ianuarie – 04 februarie 2024, la CIE „Moldexpo” (mun. Chișinău, str.  Ghioceilor 1). 

Potrivit lui Sergiu HAREA, Președinte CCI a RM, Expoziția „Fabricat în Moldova” a fost lansată în anul 2002 și concepută pentru unificarea forțelor reprezentanților administrației publice, comunității de  afaceri și organizațiilor obștești, în vederea susținerii fabricării produselor autohtone și majorării  cererii de consum la acestea. 

„„Fabricat în Moldova” poate fi, pe bună dreptate, denumită oglinda pieței moldovenești. În procesul de dezvoltare, evenimentul a trecut atât prin urcușuri, cât și prin coborâșuri. Cu toate acestea,  expoziția a devenit imaginea comunității de afaceri, locul reuniunii atât a specialiștilor, cât și a  reprezentanților businessului autohton. De-a lungul celor 20 ediții, în cadrul expoziției au avut loc  cele mai importante și de mare anvergură evenimente, ce au primit un feedback pozitiv din partea  producătorilor autohtoni și au fost pe larg mediatizate. 

La expoziție au luat parte peste 5500 de antreprenori autohtoni din toate regiunile republicii, și din  toate domeniile de activitate. Interesul sporit a fost manifestat și din partea vizitatorilor, numărul  acestora depășind sute de mii, inclusiv, vizitatori din alte state. 

„Participarea anuală a agenților economici la expoziție a avut un impact pozitiv în modernizarea procesului de producție și îmbunătățirea calității produselor sale. În acest sens, în vederea promovării calității produselor autohtone, expoziția se va desfășura anual sub sloganul „Acasă! Autentic! Autohton!”, iar, începând cu ediția curentă, evenimentul va fi reprezentat de un nou logo- harta Republicii Moldova, înconjurată de un cerc, ce semnifică unitatea și mobilitatea antreprenorilor,  autorităților și consumatorilor, pentru a dezvolta economia statului.

Albastrul închis, utilizat la  scrierea „Fabricat în Moldova” inspiră încredere în tot ce e fabricat în Moldova, demnitatea  antreprenorilor autohtoni și inteligența consumatorilor pentru a alege produse și servicii de acasă.  Prin noul logo dorim să prezentăm aspirațiile țării pentru progres și dezvoltare. Acesta va servi drept  un ambasador vizual pentru atragerea turiștilor și a investitorilor străini. Noul logo a devenit marcă înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI)”, a specificat Sergiu HAREA. 

În anul 2024, expoziţia va fi amplasată sectorial și în funcție de profilul de activitate în pavilionul central, pavilioanele 2 și 3, după cum urmează: 

  • Pavilionul Nr.1: Vor fi expuse întreprinderi din sectorul agroindustrial, agricol, produse  alimentare și băuturi, expoziții colective de mărfuri agro-alimentare ale raioanelor republicii. 
  • Pavilionul Nr.2: Vor fi expuse întreprinderi industriale, bunuri de larg consum, parcuri industriale, ZEL, asociații financiare și de comerț, turism. 
  • Pavilionul Nr.3: Vor fi expuse companii vinicole cu un concept tematic „Orașul vinificatorilor”. 
  • Zona expozițională deschisă: Vor fi expuse corturi pentru comerț cu produse agricole. 

Companiile care își expun produsele la standurile colective ale raioanelor prezintă un interes deosebit pentru vizitatori, ceea ce contribuie la formarea unei imagini pozitive, sporirea atractivității investiționale a raioanelor și intensificarea colaborării interregionale.

Astfel că, la această ediție va fi organizat „Orașul meșterilor”, unde meșteri populari vor crea cu spor produse de artizanat chiar în  fața vizitatorilor. 

Companiile interesate de participarea la expoziție, pot depune solicitările până pe 15 ianuarie 2024,  la Direcția Evenimente de Afaceri, Târguri și Expoziții a CCI a RM.  

Persoane de contact: Viorica Cazacu, tel: 022 210 725 / 069344068, e-mail: [email protected]; Tatiana Sainciuc, e-mail: [email protected], tel: 022 238  410.

Notă: ,,Fabricat în Moldova” este evenimentul de augur cu care debutează programul fiecărui an expozițional în Republica Moldova. Scopul principal al expoziției este de a susține producătorii  autohtoni, promova produsele competitive pe piața internă și externă, atrage investiții, intensifica  dialogul public-privat.

Prin organizarea acestui eveniment, CCI a RM își pune următoarele obiective:  prezentarea și promovarea noilor tehnologii, produse și servicii; crearea premiselor pentru găsirea  partenerilor de afaceri atât din ţară, cât şi din afara ţării, purtarea discuțiilor, negocierilor, efectuarea  schimbului de experiență și bune practici; intensificarea fluxurilor investiționale în țară.  

SA „Cricova” a realizat testarea solului pe 340 de hectare: Suntem orientați spre producerea sustenabilă

Luminita Crivoi
-
0
SA „Cricova” a realizat testarea solului pe 340 de hectare: Suntem orientați spre producerea sustenabilă

Testarea solului, în contextul necesității optimizării cheltuielilor, schimbărilor climatice și tendințelor pieței, devine o lucrare importantă și chiar obligatorie pentru fermieri.

Reducerea costurilor datorită aplicării diferențiate a îngrășămintelor, asigurarea unei fertilizări echilibrate conform cerințelor fiecărei parcele și, evident, creșterea randamentelor sunt avantajele principale care fac producătorii să opteze pentru testarea solului.

Și pentru că, este o etapă importantă pentru eficientizarea productivității oricărui sector, nu am putut trece cu vederea experiența SA „Cricova”, unde „Calitatea vinului începe încă de la rădăcină, iar asigurarea solului cu toate cele necesare pentru dezvoltarea armonioasă a butucilor este una dintre regulile de bază”.

După certificarea primelor 22 de hectare de viță-de-vie pentru producerea vinurilor ecologice și trecerea auditului Fair’N Green, un pas firesc către o agricultură prietenoasă cu mediul a fost realizarea testării solului pentru o parte din suprafețele cultivate, optând pentru laboratorul Biolab.

„Condițiile climatice devin tot mai dure, iar pentru reducerea riscurilor asociate acestora, avem soluții cum ar fi irigarea, sistemele antigrindină, sistemele de încălzire a aerului. Apoi, ce ține de agrotehnică, realizăm totul la nivel. Mai puțină atenție, până acum ceva timp, ofeream solului. Experiența de certificare ecologică a viței-de-vie a fost destul de interesantă, o provocare pentru noi, care ne-a făcut să regândim acest aspect.

Excluderea îngrășămintelor chimice din schemele de fertilizare a însemnat o atenție mai sporită față de sănătatea solului. Astfel, începând cu acest an, am stabilit obiectivul să realizăm testarea solului anual, pentru a analiza bilanțul elementelor nutritive și fertiliza corect, oferindu-i solului exact ceea de ce are nevoie. Într-un final, am ales să colaborăm cu Biolab”, relatează Sergiu Sîrbu, director adjunct SA „Cricova”.

Cele 680 de hectare de viță-de-vie din cadrul celor patru ferme agricole ale SA „Cricova” sunt amplasate în zone diferite, două în regiunea vitivinicolă „Valul lui Traian” și două în regiunea vitivinicolă „Codru”, pentru ultimele fiind realizată recent testarea solului.

„Inițial, era un deficit de laboratoare unde putea fi realizată analiza solului. Acum, piața oferă opțiuni bune. Am optat pentru Biolab. Am făcut testarea solului pentru 180 de hectare în regiunea Criuleni și 160 de hectare în regiunea Cricova, iar în perioada următoare vom realiza testarea solului pentru celelalte suprafețe amplasate în sudul țării. Procesul de analiză a durat două săptămâni, specialiștii Biolab ne-au povestit mai multe aspecte importante pe care trebuie să le luăm în calcul, iar costurile au fost bune”.

Datorită experienței pozitive, pentru testarea solului pe următoarele suprafețe vor apela din nou la suportul specialiștilor Biolab.

„Urmează o evaluare anuală a schimbării stării solului și o intervenție bazată pe date reale. Ne orientăm spre îmbunătățirea fertilității prin metode sustenabile. Datorită analizei solului, am obținut raportul privind gradul de asigurare a solului cu elemente nutritive și vom putea realiza fertilizarea diferențiat, în funcție de necesitățile fiecărei parcele”.

Sergiu Sîrbu mai menționează că, pentru toate suprafețele cultivate cu viță-de-vie este realizată fertilizarea organică, iar un alt pas important va fi înlocuirea treptată a produselor de sinteză chimică în protecția plantelor cu cele organice.

„Una dintre recomandările auditului Fair’N Green a fost să oferim o atenție sporită calității solului, iar unul dintre punctele cheie era renunțarea la îngrășămintele de origine chimice. Astfel, ne-a fost recomandată fertilizarea organică, cum ar fi cultivarea îngrășămintelor verzi, utilizarea deșeurilor de la procesarea strugurilor pentru fertilizarea solului și altele.

Aceste recomandări deja sunt implementate, iar datorită testării solului vom ști ce și în ce cantitate exact să administrăm. În plantațiile mai bătrâne se observă unele carențe, astfel trebuie să adaptăm programul de fertilizare. Testarea solului ne oferă și posibilitatea reducerii cheltuielilor, intervenind doar acolo unde este necesar”, a conchis Sergiu Sîrbu.

Dacă doriți să preluați exemplul companiei și să realizați fertilizarea echilibrată, diferențiată, în funcție de necesitățile solului, apelați la serviciile Laboratorului Biolab Test SRL, cu sediul în mun. Chișinău, com. Stăuceni, drum M2, km 10, nr 9 – Clădirea FPC Bioprotect, oferă suport fermierilor în zilele luni-vineri între orele 8.00 – 17.00.

Pentru mai multe detalii despre testarea solului și apei – apelați la 067 777 997 sau 022 600 700.

Realizări în domeniul funciar pentru o agricultură mai eficientă și durabilă

Elena Balamatiuc
-
0
Realizări în domeniul funciar pentru o agricultură mai eficientă și durabilă

În anul 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentarea a făcut pași importanți pentru un viitor mai sustenabil și mai productiv în agricultură. 

Ministerul a creat Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – prima autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul îmbunătățirilor funciare, precum: conservarea, ameliorarea și sporirea fertilităţii solurilor.

De asemenea, eforturile sunt concentrate pe susținerea agricultorilor în fața provocărilor legate de schimbările climatice, prin îmbunătățirea și extinderea sistemelor de irigare.

Peste 3000 ha de teren agricol vor putea fi irigate după reabilitarea sistemelor centralizate de irigare, în baza proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”.

În acest scop, vor fi investiți circa 25 milioane USD, începând cu anul 2024. În jur de 2000 ha de teren agricol vor putea fi irigate după reabilitarea altor 2 sisteme centralizate de irigare.

Pentru această inițiativă, Republica Moldova va beneficia de suportul financiar al Agenției Franceze de Dezvoltare. În prezent, este inițiat procesul de elaborare a studiului de fezabilitate cu privire la reabilitarea sistemelor centralizate de irigare.

O altă sarcină complexă pe care a îndeplinit-o ministerul este elaborarea unui nou cadru legislativ de reglementare a relațiilor funciare adaptat realităților actuale și celor viitoare. A fost simplificată procedura de elaborare și aprobare a Cadastrului funciar anual, fapt ce asigură o evidență mai bună a terenurilor.

În scopul asigurării întreținerii și exploatării Sistemelor Centralizate de Irigare de către fermierii din aria de deservire a sistemului centralizat de irigare funcționa, au fost modificate o serie de acte normative.

Totodată, noile schimbări oferă oportunitatea crescătorilor de animale cu terenuri ocupate de pășuni și fânețe să obțină furaje pentru animale.

Suplimentar, au fost excluse impedimentele cu care se confruntau agricultorii la folosirea apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole (legume, pomi fructiferi, viță de vie).

În următoarea perioadă, vom lucra pentru a facilita accesul agricultorilor la resurse esențiale, pentru a le îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a optimiza costurile producției.

Gestionarea azotului – Care este efectul fertilizant al culturilor intermediare?

Luminita Crivoi
-
0
Gestionarea azotului – Care este efectul fertilizant al culturilor intermediare?

Aportul de azot generat de culturile de acoperire semănate intermediar rezultă atât din cantitatea de azot conținută în reziduuri, cât și din proporția acestui azot făcută disponibilă prin mineralizare după distrugerea culturilor.

În continuare, relatăm mai multe despre rolul culturilor de acoperire în asigurarea azotului, datorită recomandărilor realizate de către Institutului francez de cercetare Arvalis.

Efectul fertilizant al unei culturi de acoperire corespunde cantității suplimentare de azot absorbit de cultura ce urmează după cultura de acoperire, în comparație cu o cultură cultivată după un sol gol.

Acest efect poate fi uneori negativ dacă încorporarea reziduurilor culturii de acoperire induce o „organizare netă”, sau atunci când restituirile nu compensează scăderea stocului de azot mineral din sol, generată de consumul culturii.

De obicei, acesta este cazul anilor cu ierni secetoase, când pierderile de azot prin lixiviere sub un sol gol sunt scăzute.

Efectul fertilizant al leguminoaselor: un compromis între biomasa și conținutul de azot

Leguminoasele au un conținut de azot în general mai ridicat decât celelalte specii. Ele pot stoca în părțile lor aeriene cantități importante de azot, în ciuda unei producții de biomasă adesea mai limitate decât în cazul culturilor de acoperire mixte (tabelul 1).

În plus, reziduurile bogate în azot favorizează mineralizarea acestora, asigurând astfel eliberarea rapidă a unei părți importante de azot.

Fie că sunt utilizate pure, fie în amestec cu specii non-leguminoase, culturile intermediare pe bază de leguminoase furnizează în medie 30 la 40 kg N/ha în plus față de un sol gol sau un amestec de alte culturi decât leguminoasele (tabelul 1).

Tabelul 1: Compararea producției de biomasă, a azotului absorbit și a efectului fertilizant al diferitelor tipuri de plante de acoperire intermediare

*Pentru fiecare tip de cultură de acoperire, numărul de studii pe care se bazează mediile este indicat în paranteze. Valorile maxime și deviația standard sunt indicatori ai variabilității măsurătorilor; o deviație standard mai mică este egală cu o mai multă regularitate.

Cele mai importante cantități de azot (135 kg N/ha) sunt obținute cu culturi de acoperire de leguminoase pure. Totuși, amestecurile de leguminoase cu non-leguminoase garantează rezultate mai regulate.

O viteză de mineralizare foarte dependentă de raportul C/N

Mai mult decât speciile sau familiile de specii care compun o cultură de acoperire intermediară, cantitatea de azot din reziduurile lor și raportul lor C/N (raportul dintre conținutul lor de carbon și conținutul de azot) determină efectul lor fertilizant și, prin urmare, furnizarea de azot la cultura următoare.

Acest ultim indicator depinde de durata de creștere a speciilor, legată, la rândul ei, de nivelul de lignificare a țesuturilor vegetale, care se accentuează în timp.

Figura 1: Raportul C/N al principalelor familii de culturi intermendiare, în funcție de durata lor de creștere (în zile)

*Date provenind din Proiectul MERCI, rezultate din 591 de studii de 38 de parteneri (camere de Agricultură, institute tehnice agricole, cooperative, instituții de învățământ superior și de cercetare…) din 1983 până în 2020.

Un studiu de simulare, folosind modelul de cultură STICS al Inrae, realizat în cadrul proiectului MERCI, a modelat cinetica mineralizării reziduurilor de la culturile de acoperire după încorporare pentru diferite raporturi C/N ale speciilor prezente în culturile intermediare, diferite date de distrugere a acestora și de încorporare a reziduurilor.

Rezultatele confirmă importanța raportului C/N. Astfel, pe site-ul de la Lusignan (86), cu un climat „mediu” în termeni de mineralizare la scara Franței, reziduurile de la culturile de acoperire cu un raport C/N scăzut (aproape de 12,5) pot restitui aproximativ 45% din azotul lor în cursul anului de încorporare în sol (figura 1).

Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, în cazul reziduurilor de leguminoase pure, dar și al culturilor mixte distruse suficient de devreme (înainte de 5 luni), sau chiar al faceliei și cruciferelor dacă sunt distruse mai puțin de 2 luni după semănat.

Figura 2: Procentul de azot mineralizat din culturile de acoperire în funcție de timpul trecut de la încorporare lor, pentru trei date de distrugere diferite și trei profiluri de culturi de acoperire (C/N)

*Simulări realizate folosind modelul STICS pentru climatul mediu de la Lusignan (86), măsurat pe 20 de ani (valori reale din 2006 până în 2016 și proiecții din 2017 până în 2026).

Valorile negative ale procentului de mineralizare pentru curbele cu C/N mai mare de 20 corespund fazei de imobilizare netă a azotului de către flora microbiană a solului, care are loc imediat după distrugerea reziduurilor.

Pentru valorile intermediare ale C/N (aproximativ 17,5), rata de mineralizare a azotului pe aceeași perioadă este doar de 30 la 35%.

Pentru unele specii de culturi intermediare, cum ar fi floarea-soarelui și hrișca, sau chiar pentru graminee și phacelia distruse mai mult de 5 luni după semănat, valoarea raportului C/N depășește 20.

În aceste situații, restituirile de azot sunt doar de aproximativ 20% din azotul total captat de cultura de acoperire. Acestea se pot însoți de o „foame de azot” care încetinește startul culturii următoare.

Data distrugerii are importanța sa

În general, cinetica mineralizării variază de asemenea în funcție de data de încorporare a reziduurilor de acoperire. Astfel, mineralizarea, care este puternic condiționată de temperatura solului, va fi mai lentă pentru culturile de acoperire distruse și încorporate la mijlocul lunii noiembrie decât pentru cele încorporate la începutul primăverii.

De fapt, indiferent de C/N al reziduurilor de culturi intermediare, rata de mineralizare a azotului atinsă după șase luni poate varia cu ±10% în funcție de data lor de încorporare.

De exemplu, pentru o cultură de acoperire cu un raport C/N de 17,5 încorporat în sol la sfârșitul toamnei, vor fi necesare aproximativ șase luni pentru ca 20% din azotul reziduurilor sale să fie mineralizat, față de doar trei luni și jumătate pentru o cultură de acoperire de compoziție echivalentă îngropată primăvara (figura 2, zonele trasate).

Totuși, dincolo de azot, selectând data distrugerii culturilor de acoperire trebuie să se țină cont de constrângerile inerente metodelor de distrugere a culturii de acoperire și de semănat a culturii următoare.

În plus, o cultură de acoperire menținută prea mult timp poate limita reîncărcarea rezervei utile a solului și astfel poate afecta alimentarea cu apă a culturii următoare.

Climatul are un efect moderat asupra mineralizării

Climatul are un efect moderat asupra mineralizării azotului din reziduurile de cultură. De exemplu, diferența de mineralizare între cei doi ani extremi pe douăzeci de ani pentru stația Lusignan este de doar 4%.

Același lucru este valabil și pentru variabilitatea între diferite zone geografice. Astfel, între clima din Pau (oceanică, cu ierni mai degrabă blânde și umede) și cea din Arras (continentală, cu ierni mai degrabă reci și uscate), care reprezintă situațiile extreme printre cele douăzeci și patru de stații climatice studiate, ratele medii de mineralizare a azotului din reziduurile de cultură nu diferă, după șase luni, cu mai mult de 5% pentru același raport C/N și aceeași dată de încorporare.

Ce trebuie de reținut?

Pentru culturile de acoperire leguminoase pure sau cele care conțin o proporție semnificativă de leguminoase, unde C/N este scăzut, distrugerea târzie în primăvară se poate dovedi benefică. Astfel, producția de biomasă crește semnificativ datorită temperaturilor mai blânde întâlnite la sfârșitul iernii, ceea ce maximizează cantitatea de azot conținută în reziduuri.

În plus, pentru aceste specii, raportul C/N rămânând scăzut chiar și pentru perioade lungi de creștere, azotul este rapid mineralizat și, prin urmare, disponibil pentru următoarea cultură

Dimpotrivă, este de preferat să se anticipeze distrugerea altor specii de acoperire, în special facelia și gramineele, pentru a evita lignificarea excesivă a reziduurilor care ar duce la valori mari C/N și un potențial scăzut de mineralizare a azotului.

În plus, acest lucru face posibilă avansarea fazei temporare de fixare netă a azotului (care are loc imediat după distrugerea reziduurilor pentru raporturi C/N mai mari de 20) și astfel să se evite sau să se limiteze „foamea de azot” (fenomen de mobilizare a azotului de către microorganismele solului) pentru următoarea cultură.

1...207208209...1.987Pagina 208 din 1.987