Tradițional, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, cu suportul Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, participă în calitate de partener al forumului RO Fruits & Vegetables Show 2023, un eveniment emblematic al profesioniştilor din industria de fructe şi legume din România.
Directorul executiv al asociației, Iurie Fală va prezenta perspectiva sectorului de fructe proaspete din Moldova, dinamica exporturilor în România, potențialul și oportunitățile de colaborare cu retaileri și distribuitori din România.
„Piața românească este considerată de către producătorii moldoveni – piață autohtonă. Exporturile de fructe către această destinație sunt în creștere constantă, iar unul dintre obiectivele Moldova Fruct, conform strategiei de marketing, este realizarea unei prezențe de 70% din cantitatea de mere importată pe piața românească. Colaborând cu rețelele românești, ne extindem în Europa. În același timp, comunicarea cu partenerii din România ne permite să îmbunătățim standardele de calitate, sortimentul, ambalajul”, a menționat Iurie Fală.
La forum participă și paisprezece producători și exportatori de fructe, membri ai Moldova Fruct, care vor avea acces la panelurile conferinţei, publicaţia specializată Legume-Fructe și vor avea prilejul să discute cu reprezentanții celor mai importante rețele de magazine, distribuitori și comercianți din România.
Piața României este o destinație importantă pentru fructele moldovenești. În primele zece luni ale anului 2023, către această destinație au fost exportate peste 16 mii tone de prune, cu 34% mai mult decât în anul 2022.
Totodată, anual, Moldova exportă în jur de 13 mii tone de struguri și începând cu 2022, mai mult de 10 mii tone de mere.
Gala IMM-urilor din Republica Moldova, eveniment organizat de PRIAevents cu sprijinul FinComBank, va avea loc pe data de 28 noiembrie, începând cu ora 09:30, la Toro Center, str. Pantelimon Halippa 6, or. Chişinău.
Gala IMM-urilor din Republica Moldova are scopul de a oferi mediului de business oportunitatea de a vocifera oportunitățile şi provocările IMM-urilor.
Mai mult de atât, în cadrul evenimentului vor fi prezenţi experţi şi specialişti din domeniu, care vor dezbate teme de interes pentru IMM-uri şi vor propune soluţii pentru creşterea activităţii businessurilor autohtone.
Evenimentul se va încheia cu o ceremonie de premiere a antreprenorilor şi IMM-urilor care au înregistrat rezultate remarcabile în activitatea lor.
Agenda evenimentului:
09:30 – 10:00 – Welcome Coffee Break şi înregistrarea participanţilor.
10:00 – 12:30 – Panel de dezbateri pentru IMM-urile din Republica Moldova.
12:30 – 13:00 – Festivitate de premiere.
13:00 – Networking.
Temele pentru panelul de dezbateri:
Rolul esențial al IMM-urile. Provocări și soluții.
Achiziția de echipamente şi/sau utilaje noi pentru producție sau servicii: diversificare vs modernizare.
Ce soluții au băncile pentru IMM-uri?
Ce oportunități sunt pentru IMM-urile din industria ușoară? Ce soluții de finanțare sunt pentru acestea?
IMM-urile din agricultură. Ferme de familie, modele de afaceri.
IMM-urile din IT – inovații: software, aplicații, cercetare.
Antreprenoriatul femimin în Republica Moldova
Despre antreprenoriat în Chișinău, dar şi în raioanele Moldovei
Cum poate tehnologia să contribuie la dezvoltarea companiilor?
Aspecte juridice privind activitatea IMM-urilor în Moldova. Forme organizatorice juridice de funcționare a IMM-urilor. Procedura înregistrării de stat a entităților.
Raporturile contractuale de muncă şi raporturile contractuale cu partenerii de afaceri precum și multe altele.
În cadrul evenimentului, speakerul din partea FinComBank va fi Serghei Ceban, Şef Secţia Microcreditare, Direcţia Retail, cu o experiență de mai bine de 10 ani în sectorul financiar-bancar, şi anume în domeniul creditării businessului micro, mic şi mijlociu.
Pentru a vă înregistra la eveniment accestați acest link.
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, a anunţat astăzi într-un briefing că, începând cu ora 13.00, autorităţile se vor întruni cu protestatarii din centrul capitalei, pentru a găsi soluţii rezonabile pentru situaţia creată, transmite moldpres.md.
„În Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul capitalei este în derulare un protest al agricultorilor care arată că în sector mai sunt probleme. La ora 13.00, ne așezăm la masa de negocieri pentru a găsi soluţiile rezonabile pentru depăşirea problemelor, cum am făcut şi cu alte asociaţii din ramură”, a declarat Vladimir Bolea.
Mai mulți agricultori au venit ieri cu tractoarele în centrul capitalei pentru a lua parte la o acțiune de protest, organizată de Asociația Forța Fermierilor și Federația Națională a Fermierilor.
Participanții la acțiune s-au arătat nemulțumiți de situația din domeniul agricol. Totodată, agricultorii au solicitat sprijinul autorităților pentru identificarea soluțiilor la problemele lor.
De la începutul lunii ianuarie până pe 20 noiembrie 2023, Republica Moldova a exportat 22.433 tone de făină de grâu la un preț mediu de 5,32 lei pentru un kilogram, notează mold-street.com.
Această cantitate este mai mare de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului precedent, dar prețul în anul curent este însă mai mic cu 16,8% comparativ cu 2022 (atunci era 6,40 lei/kg), relevă o analiză realizată de expertul Iurie Rija, noul director al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „AGROCEREALE”.
Principala piaţă de desfacere – România
Cel mai mare exportator de făină de grâu cu ponderea de 32,4% din total continuă să rămână compania Oleineac SRL (deţinută de Liviu şi Inga Oleineac), din Mîndîc, Drochia. Compania este urmată de Măcinătorul SRL (proprietari Ilia şi Aliona Stoianov) din UTA Gagauzia, și Tanleo SRL din regiunea transnistreană.
În același timp la prețurile medii de export – se observă o descreștere pronunțată – prețul din luna noiembrie este cu 27,5% mai mic comparativ cu ianuarie (4,68 lei/kg contra 6,46 lei/kg).
O revigorare mică de preț a avut loc în luna septembrie (până la 4,96 lei/kg) fapt determinat de încheierea unor contracte spre destinații mai nespecifice pentru Republica Moldova, spre exemplu Israel, explică Iurie Rija.
Potrivit analizei cea mai mare piaţă de desfacere pentru făina de grâu din Republica Moldova este România, cu o pondere de 78,8%.
Pe listă mai apar careva destinații mai exotice pentru făina din Moldova precum Congo, Tanzania, Kenya, Rwanda, Sudan. Aceste exporturi sunt operate de o compania din Transnistria, prin intermediul transportului maritim din Portul Internațional Liber Giurgiulești.
Preţul de import a ajuns să fie cu 38% mai mare decât cel de export
În pofida creșterii semnificative a cantităților exportate, importurile de făină în Republica Moldova continuă să fie mai mari cu circa 28% – 28.690 tone de făină importată contra 22.433 tone de făină exportată.
„Este strigent faptul că și prețul mediu la import de făină (5,76 lei/kg) depășește cu 8,2% prețul de export (5,32 lei/kg). Situația dată continuă din 2022”, constată expertul.
Totodată el atrage atenţia la faptul cum evoluează prețurile medii de import și export pe luni şi observă că în perioada ianuarie-martie, un kg de făină exportat valora mai mult decât cel importat, „ce are o explicație economic rațională”, iar din aprilie 2023 prețul la import depășește cel de export.
Acest decalaj devine foarte evident în noiembrie 2023 – 6,54 lei contra 4,68 lei pentru un kilogram, diferența fiind de 1,86 lei pentru un kilogram.
Astfel preţul mediu de import al făinei de grâu este cu circa 38% mai mare decât preţul de export.
Cel mai mare importator de făină este compania Galexim Grup SRL (proprietari Galina Cara cu 60% şi Oxana Rarenco – 40%), care înglobează 36,4% din valoarea importurilor.
Compania este specializată în comercializarea produselor alimentare. Urmează Rarars-Met SRL, Vitalcomus SRL (brand Bunetto), Piglets Processing SRL, 47TH Parallel SRL (reţeaua Nr 1), Forward International SRL, etc.
„Se observă că importatorii de făină sunt în mare parte companii care comercializează produse alimentare în regim angro sau cu amănuntul. Acest fenomen arată că, preferințele consumatorului final din ţară sunt orientate spre făină de import, dar și deja e cunoscut, că făina din regiunea Vinniţa din Ucraina are niște proprietăți calitative mai înalte decât făina locală. Totodată, se evidențiază faptul că făina importată se aduce ambalată în saci de 1, 2, 25 kg, pe când exporturile au loc preponderent în vrac sau în saci mai mari de 50 kg. Acești factori, luați în ansamblu dau dovadă de faptul că majoritatea morilor din Moldova necesită modernizare, întrucât au o eficiență mai redusă, dar și capacitățile de ambalare a făinii au nevoie să fie mărite și diversificate, în special în direcția unor ambalaje mai mici de 1- 2 kg, pentru ca consumatorii finali din Republica Moldova să poată procura făina producătorului local în regim retail”, afirmă noul director al Agrocereale.
Specialistul mai remarcă faptul că spre deosebire de prețurile la export de făină, care în 2023 au cunoscut o scădere continuă, prețurile la import din contra au crescut – 6,54 lei/kg (preț mediu pentru perioada 1- 20 noiembrie 2023), contra 5,88 lei/kg (preț mediu pentru luna ianuarie 2023).
Cea mai mare cantitate de făină de grâu se importă din Ucraina (88%), urmată de România (7%), Italia (3%) şi Rusia (2%).
În opinia lui Iurie Rija, situația în care Republica Moldova exportă masiv grâu ca materie primă în contextul existenței cererii interne de făină „este una dramatică și pune în lumină faptul că agricultura din ţara noastră trebuie să se reorienteze urgent spre un lanț de producere mai comlex, pentru a satisface nevoile interne de făină și crearea unei valori adăugate mai mari care să rămână în țară”.
Totodată el concluzionează faptul că Moldova exportă făină mai ieftină și importă făină mai scumpă, denotă o comunicare slabă sau lipsă de dialog între producătorii-exportatori de făină şi importatori, dar și de identificarea oportunităților de îmbunătățire a eficienței în lanțul de aprovizionare.
FRUIT LOGISTICA, cel mai important târg mondial pentru afacerile cu produse proaspete, va avea loc între 7 și 9 februarie 2024 la Berlin, și deja creează agitație în industrie.
Cu o cerere fără precedent pentru spațiu de expunere și o gamă de oferte inovatoare, acest eveniment promite să fie un moment important pentru sectorul global de fructe și legume.
Agrobiznes este partener media regional al FRUIT LOGISTICA 2024, oferind expunere evenimentului pe platformele sale din România, Republica Moldova și Italia.
Cerere record pentru spațiul de expoziție
FRUIT LOGISTICA 2024 a înregistrat o creștere majoră a cererilor pentru spațiu de expunere, depășind deja rezervările din anul anterior. Această creștere este un indicator speranță al recuperării economiei globale, cu furnizorii de produse proaspete din Africa și Asia arătând un interes deosebit de puternic.
Companiile din Kenya și-au dublat spațiul de expunere comparativ cu 2023, în timp ce China și-a extins semnificativ prezența.
Focus pe inovații tehnologice și logistice
Ca răspuns la provocările continue de presiuni asupra costurilor și complexități în distribuție din industrie, FRUIT LOGISTICA 2024 pune accent pe soluții tehnologice și logistice. Potrivit lui Kai Mangelberger, directorul FRUIT LOGISTICA, interesul pentru aceste segmente a crescut notabil, cu segmentul de Logistică din Sala 26 și segmentul de Mașini și Tehnologie atrăgând o gamă diversă de expozanți internaționali.
Evenimentul va prezenta un focus special pe Agricultura în Mediu Controlat (CEA), evidențiind inovații de ultimă oră în agricultura durabilă.
FRUIT LOGISTICA 2024 va găzdui și prestigiosul Premiu de Inovație FRUIT LOGISTICA (FLIA) și Premiul FLIA Tehnologie în premieră. Aceste premii recunosc inovații remarcabile în industria produselor proaspete, oferind câștigătorilor o expunere internațională semnificativă și recunoaștere.
Evenimentul oferă o platformă unică pentru companii de a-și expune inovațiile, inclusiv Arena Tehnică, unde expozanții pot prezenta noile lor soluții tehnice unui public global.
Despre FRUIT LOGISTICA
FRUIT LOGISTICA reprezintă întregul lanț valoric adăugat al sectorului de fructe și legume, de la producător până la punctul de vânzare. Evenimentul din 2023 a întâmpinat peste 2.600 de expozanți din 92 de țări și a atras aproximativ 63.500 de cumpărători și vizitatori din 140 de țări.
Organizat de Messe Berlin, o companie cu o istorie de 200 de ani în organizarea expozițiilor și evenimentelor, FRUIT LOGISTICA continuă să fie un jucător cheie în peisajul târgurilor globale, favorizând inovația și colaborarea în industria produselor proaspete.
Despre Agrobiznes
Agrobiznes, activând în România, Republica Moldova și Italia, reprezintă un partener de încredere la numeroase evenimente internaționale, asigurând o promovare de calitate în aceste regiuni.
Portofoliul vast de colaborări include evenimente precum Agritechnica, Fruit Attraction, MACFRUT, SIMA, AgraME, Growmach, World Agri-Tech Innovation Summit și multe altele.
Aceste parteneriate susținute subliniază angajamentul Agrobiznes de a contribui la dezvoltarea și promovarea sectorului agricol prin integrarea tehnologiei moderne și soluțiilor durabile.
Bilete și înregistrare
Magazinul de Bilete FRUIT LOGISTICA 2024 este acum deschis, oferind timp suficient participanților pentru a-și planifica vizita, în special pentru cei care necesită vize.
Vara, am povestit mai multe despre stresul termic la viței și cum să ne luptăm cu el, dar îndată înainte de venirea timpului rece (curând va veni și iarna adevărată și nu contează dacă ea ne place sau nu).
Pentru că, în orice caz deja vremea se răcește, pe alocuri poate fi în lunile următoare și foarte frig și, aș vrea să vă împărtășesc câteva sfaturi de menajare pentru întreținerea vițeilor iarna. În acest articol voi menționa principalele aspecte, însă dacă aveți mai multe întrebări, le puteți oferi în comentarii.
„Temperatura de confort” pentru viței în primele 3 săptămâni de viață este de +15…+25 °С, dar asta nu înseamnă că vițeii nu pot fi ținuți la temperaturi mai scăzute. Principalul lucru în acest caz este să fie organizat „începutul de viață a vițelului” corect: imediat după fătare uscați-l la timp și dați-i să bea colostru bun, fără întârzieri.
În sezonul rece, vițeii au doi „dușmani” principali: umiditatea crescută (umezeală) și curentul de aer. Eu pot să adaug și de asemenea, foamea (din cauza consumului scăzut de hrană), dar cred că nu este nevoie să vorbim despre astfel de lucruri. Dacă eliminați „dușmanii”, temperaturile sub zero grade C pentru viței vor fi absolut inofensive.
Trebuie să înțelegeți diferența: mișcarea aerului (curentul de aer) și schimbul de aer (ventilația) fără accentul lingvistic, dar cu accent pe tehnologie. Principalul lucru este protejarea împotriva vântului, așa că chiar și un perete mic despărțitor este suficient pentru a crea un confort în cușca în care este ținut vițelul (vezi poze). O viteză a vântului mai mare de 0,2 m/s poate fi deja dăunătoare sănătății vițelului (vorbim despre sezonul rece).
Dar schimbul de aer în incintă sau în grajd unde se întrețin vițeii nu trebuie oprit sub nicio formă, adică ventilația trebuie să funcționeze, dar conform modurilor de iarnă.
De oferit mai multă hrană – trebuie să asigurăm necesitatea organismului în nutrienți ținând cont de temperatura scăzută a mediului. De exemplu, cu fiecare scădere a temperaturii cu 5 °C de la marcajul zero al termometrului, vițeii trebuie hrăniți cu 10% mai mult lapte și, uneori, în timpul gerurilor severe și persistente (ca o excepție) este posibil să se ofere și „prânzul”, adică nu de 2 ori de dat lapte, dar de 3 ori pe zi.
Temperatura laptelui de băut nu trebuie să fie mai mică de 41 °C (câteodată mai cald este și mai bine, dar nu ar fi cazul să exagerăm).
În perioadele cu geruri, dacă un vițel la vârsta de 21 de zile are o greutate de 50 kg sau mai puțin, este necesar să se adauge cu 10-18% mai mult lapte decât la semenii cu greutatea normală. Uneori se folosesc măsuri similare dacă vițeii sunt suficient de mari, în consecință, cu cât vițelul este mai mare, cu atât i se dă mai mult lapte. Poate fi puțin ciudat, dar în practică este foarte justificat.
Culcușul – ar trebui să fie uscat și să aibă un strat suficient de gros, abundent și ar trebui să fie împrospătat în mod regulat și, din nou, după cum spun americanii, paiele rămân standardul de aur al așternutului pentru viței în timpul iernii, deși uneori poate fi înlocuit și cu hârtie mărunțită, sau amestecuri de hârtie cu paie, sau rumeguș cu paie sau chiar cârpe cu paie sau strujeni mărunțiți.
De verificat umiditatea așternutului se poate prin metoda clasică. De exemplu, te pui în genunchi și dacă în 20 de secunde îți apar pete umede pe pantaloni (unde sunt genunchii), atunci pentru viței este – umed!
Controlul temperaturii aerului în grajd – dacă vițeii sunt ținuți în interior, principalul lucru este să nu fie schimbări bruște și mari de temperatură într-o singură zi (pentru viței diferența de temperatură nu trebuie să fie mai mare de 10 °С și asta este important). Deci, sistemul de ventilație trebuie să fie instalat cu înțelepciune;
Despre îngrijirea vițeilor nou-născuți, plănuiesc o postare separată, dar acum cu accent pe iarnă, sfatul principal este să uscați rapid vițelul, există destule metode: lămpi, uscători, sau pur și simplu să-l ștergeți bine, ca să nu piardă glicogenul din mușchi. Pentru că, dacă mușchii au tremurat de frig, asta deja înseamnă că e prea târziu! Atunci să știți că ați pierdut o tonă de lapte din viitoarea lactație, iar capacitățile sistemului imunitar „s-au redus” cu peste 60% și, de asemenea, dacă nu ați uscat la timp vițelul și el a înghețat, atunci asimilarea colostrului va fi foarte scăzută. În consecință, efectul colostrului va fi minim.
În perioada friguroasă de iarnă trebuie de mărit cantitatea de colostru pentru prima băutură;
Dacă nu aveți în ferma voastră o maternitate specială pentru fătările vacilor cu boxe separate, atunci ar trebui să fie organizată deja de ieri.
Vițeii vor supraviețui mai bine sezonul rece, dacă vacile în perioada lor de înțărcat (repausul mamar) vor fi hrănite corespunzător.
Dacă sunt geruri severe, atunci este posibil să se întârzie înțărcatul vițeilor de la lapte chiar și cu o săptămână (de exemplu, în SUA, în regiunile cu ierni geroase, o astfel de întârziere poate fi de până la 10-14 zile, dar principalul indicator va fi consumul de furaje combinate (pelete) timp de 3 zile la rând (1,8-2,0 kg).
Nu uitați de apa potabilă, ar trebui să fie caldă, proaspătă, iar apa între băut (hrănit cu) lapte este de o importanță deosebită.
Trebuie de amintit că stresul termic este unul dintre cei mai puternici imunosupresori!
Există o astfel de expresie că stresul cauzat de frig este echivalent cu a nu hrăni deloc un vițel.
Și, de asemenea, nu este de dorit să se efectueze toate imunizările planificate și situaționale în perioada de 2 săptămâni înainte de înțărcat și până la 2 săptămâni după.
În secțiunile de grup în care se țin vițeii înțărcați, locul de odihnă trebuie să fie perfect uscat, aș sfătui să se păstreze întreaga secțiune în care se țin vițeii la uscat ideal. De exemplu, la unele ferme chiar și aleile cu bălegar tot așa sunt bine acoperite cu paie pentru perioada cu ger (vreme rece), acest lucru este corect și convenabil.
Și la sfârșit, ca întotdeauna, ceva interesant și important din partea mea. Astăzi, despre o vestă, o jachetă, un valtrap, o pătură, un veston, în engleză: coat, jacket… e vorba despre unul și același lucru – despre hăinuța specială pentru viței și eu am câteva sfaturi:
Va fi util doar în primele 7 maxim 10 zile din viață a vițelului, însă conform vorbelor vânzătorilor acestor paltonașe ele vor fi utile până la 3 săptămâni;
Această vestă va fi utilă pentru vițeii mici după naștere și slabi, adică puteți să nu îmbrăcați toți vițeii;
Lucrul principal este că ar trebui să fie de dimensiunea potrivită și la fiecare 4 zile este necesar să se verifice starea pielii vițelului de sub ea;
Dar în Ucraina, România și în R. Moldova se poate descurca și fără paltonașe.
Toate celelalte recomandări pentru creșterea vițeilor sănătoși (îngrijire, întreținere, boli, etc.) puteți căuta în celelalte articolele ale noastre.
Anul 2023 s-a lăsat cu multe provocări pentru întreg sectorul agricol, iar fermierii au fost, pe alocuri, neputincioși în fața condițiilor climaterice suportând consecințe ce se vor resimți și pe parcursul anilor următori.
Cu toate acestea, orice criză oferă și oportunități, care, valorificate corect, îi poate face pe producătorii agricoli mai competitivi și profesioniști, menționează Igor Tagadiuc, președintele Cooperativei de Întreprinzător Agrostoc, care a menționat, în cadrul unui interviu pentru Agrobiznes, că anul curent a fost unul complicat, în care s-au aliniat mai mulți factori ce au influențat mult sectorul agricol, nu doar din țara noastră.
Cum a fost anul 2023 pentru membrii Cooperativei și care au fost principalele provocări?
La fiecare sfârșit de an calendaristic, credem că am învățat toate lecțiile, cunoaștem orice răspuns, instrument de business cu care să intervenim în situațiile sau provocările care apar. Totodată, la fiecare început de an de activitate, mă conving și conștientizez, prin exemple reale, că apar provocări noi, situații fără precedent. Și, odată cu acestea, și soluțiile sunt mai dificil de identificat. Se crede că anii asigură experiență, competență și aceasta este adevărat, doar că trăim în timpuri specifice.
În primul rând, persistă o viteză foarte mare de schimbare în tot ce se întâmplă în jurul nostru. Pe lângă viteză, în ultimii ani, a apărut componenta de instabilitate, imprevizibilitate. Anul 2023, se încadrează perfect în caracteristicile amintite mai sus.
Bineînțeles, regional și geopolitic am fost și rămânem afectați. Începutul anului a fost foarte zbuciumat și complicat. În plus, am fost afectați și de factorii climatici, pentru că agricultura este interdependentă de condițiile meteo. Chiar dacă cunoaștem aceste lucruri și ni le asumăm, le acceptăm, atunci când inițiem afaceri în agricultură, dar fiind concentrați mai mult pe partea pozitivă, ne gândim că totul o să fie bine, însă nu mereu este așa.
Clima s-a schimbat foarte mult și aceste realități dure și triste, cu impact asupra afacerilor, se vor resimți tot mai des.
Iată de ce este nevoie de o abordare complexă, profundă și minuțioasă, orientată spre diminuarea și amortizarea impactului negativ creat de condițiile climaterice. Este important, ca toți cei implicați, să conștientizeze aceste schimbări și să se implice în identificarea soluțiilor. Acestea nu vor fi unele simple și unilaterale, atât în ceea ce ține de agrotehnică, soiuri, culturi, cât și nutriție sau protecție.
2023 a fost un an foarte complicat pentru fermieri, pentru aproximativ ⅔ din toată suprafața agricolă a Republicii Moldova.
În partea de sud seceta a afectat grav culturile anuale, ce nu au generat absolut nimic ca recoltă, ceea ce a dus la pierderi colosale. În partea de centru, chiar dacă nu au fost condiții atât de dure, totuși, recoltele au fost modeste. În partea de nord, am reușit, în cadrul companiei Agrostoc-Prim, să obținem recolte record la prima grupă. Dar costurile de producție au fost foarte mari, ceea ce, într-un final, putem să le catalogăm ca și pierderi. Inclusiv, prețurile de piață la păioase au fost modeste și atunci, acele 7 tone/ha, media care a fost obținută la cereale, nu ne-au acoperit costul de producere.
Consecințele acestui an vor fi resimțite pe parcursul a cel puțin 2-3 ani. În plus, acest an va diminua dorința producătorilor de a investi în agricultură, pentru că neavând resurse nu vor mai avea posibilitatea de a procura tehnică, de a investi în performanță.
Pentru noi ca entitate, am reușit să învățăm multe lucruri, chiar dacă nu au fost din cele mai pozitive. În ceea ce ține de indicatori, nu au fost răi, inclusiv ca și cifră de afaceri. Mai puțin îmbucurătoare este cifra de profit.
Care au fost principalele realizări ale Cooperativei Agrostoc în anul 2023?
O bună parte din obiectivele care au fost trasate am reușit să le realizăm sau sunt în proces de realizare.
Am procurat și am instalat un obiectiv de infrastructură, și mă refer aici la silozul amplasat în suburbia orășelului Drochia, care, pentru noi, a avut o contribuție și un impact foarte puternic, resimțit în asigurarea unor cifre în domeniul achiziției și exportul producției agricole.
Un alt proiect, care este încă în derulare, este instalarea panourilor fotovoltaice pe anumite obiecte de infrastructură.
Am reușit să fortificăm prezența noastră și în portul Galați, România, dezvoltând parteneriate strategice ce ne-au permis să utilizăm acest punct de infrastructură pentru a încărca și a livra/vinde marfa în țările mai îndepărtate.
Am reușit să diversificăm portofoliul de îngrășăminte. Dacă inițial am pornit cu câteva produse cheie, acum suntem în proces de a lărgi și de a individualiza rețetele pentru diverse culturi agricole, în funcție de perioada de aplicare și zonă.
Pe partea de semințe, am produs cantități record și am vândut o cantitate destul de bună de semințe de grâu și orz. Aducând semințe certificate, calitative contribuim direct la creșterea unei recolte medii în fermă. Nu odată ne-am convins că, utilizând material semincer certificat, în aceleași condiții tehnologice, asigurăm un randament mai mare, cu cel puțin 500 de kg/ha, în comparație cu semințele necertificate.
În acest context, consider că ar trebui să se implice tot sectorul agricol, mă refer la știință, organele de stat, dar și fermieri pentru a încuraja folosirea semințelor certificate.
Au ajuns fermierii să conștientizeze că cooperarea este o soluție bună nu doar pentru a-și vinde producția, dar și pentru a produce o recoltă de calitate, a fi competitivi?
Forma organizatorică – Cooperativa de întreprinzător este cea mai performantă formă de activitate. Avem multe exemple în acest sens, istoric demonstrate, cu peste 22 de ani de activitate în sectorul agricol.
Fiind și fondatori, orice membru are acces și beneficiază de toate instrumentele disponibile în cadrul acestui conglomerat, începând de la repartizarea profitului, care este generat prin tranzacții și până la poziția pe care o aveam ca și entitate.
Partenerii cu care lucrăm, de mai bine de 20 de ani, apreciază foarte mult deschiderea noastră, transparența, competența, profesionalismul pe care îl manifestăm în colaborare cu proiectele de business. Aceste caracteristici ne asigură stabilitate, perspectivă, garanții.
Suntem în continuă dezvoltare, ca formă organizatorică, dar, spre regret, suntem unica Cooperativă de întreprinzător în Republica Moldova, ba chiar în tot spațiul post-sovietic. Noi am reușit să ne afirmăm, chiar dacă există rezerve, multă muncă.
Sunt niște etape de dezvoltare, inclusiv a acestei forme organizatorice, care necesită implicare, responsabilitate, curaj. Sunt convins că, numărul de membri va crește, cel puțin avem aceste planuri și ne vom concentra pe fortificarea cooperativei prin creșterea numărului de membri.
Care sunt planurile Cooperativei pentru anul viitor?
La moment, se lucrează la elaborarea business-planului. Ne gândim la realizarea studiilor de fezabilitate pentru identificarea unor noi oportunități, care ulterior vor fi testate.
Ne propunem să ne dezvoltăm inclusiv, pe partea ce ține de portofoliu de produse. Vom veni cu o ajustare legată de creșterea cererii pentru produsele biologice, pentru că conștientizăm că sănătatea populației și a naturii reprezintă o valoare adevărată, astfel că nu putem fi indiferenți.
Ne dorim să accesăm și piața externă, cea mai apropiată fiind România. Vrem să fortificăm și partea de logistică și infrastructură, achiziție și depozitare a producție agricole.
Avem mai multe planuri, chiar dacă lucrurile sunt destul de complicate, din punct de vedere al stabilității și accesibilității. În plus, banii au devenit mai scumpi și cu siguranță ei nu se vor ieftini.
Până la urmă, orice criză oferă și oportunități și suntem orientați spre identificarea acestora, pentru că acestea ne fac mai competitivi, profesioniști, speciali.
Ce mesaj aveți pentru fermieri, în contextul Zilei Agricultorului?
Pentru majoritatea din cei care sunt prezenți în sectorul agricol, agricultura este viața lor, este grija și durerea, succesul și realizările lor.
Cu mult respect pentru oamenii care încearcă să construiască aici modele de business le urez sănătate, stabilitate, succese, parteneri onești, competenți, profesioniști. Trebuie să avem suficientă deschidere, înțelegere și înțelepciune pentru a ne mișca înainte.
Sectorul are nevoie de susținere și încurajare reciprocă pentru a se putea dezvolta. Am încredere și tot respectul pentru oamenii care activează în acest domeniu și sunt convins că împreună vom reuși realizarea multor lucruri frumoase!
În preajma Zilei lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare inițiază o campanie de informare privind acțiunile realizate de minister timp de un an, pentru dezvoltarea sectorului agricol și mediului rural.
Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural a fost majorat până la 1,9 miliarde de lei în anul 2023. Până astăzi, în conturile agricultorilor au fost deja debursați 1.82 miliarde de lei.
Fiind într-un dialog permanent cu Asociațiile profesionale, ministerul a reușit formularea soluțiilor țintite, eficiente și legale pentru fiecare sector, fiind create posibilități și condiții pentru ca agricultorii din țară să poată trece mai ușor peste crize.
Astfel, în anul 2023, MAIA a elaborat o nouă politică de subvenționare pentru a încuraja dezvoltarea fermierilor mici și mijlocii, fiind puse accente pe:
Diversificarea formelor de subvenționare;
Alocarea subvențiilor majorate pentru tinerii fermieri, femei fermieri, grupuri de producători, cooperative de întreprinzători și ferme zootehnice cu profil – lapte;
Alocarea plăților directe pe kg de produs. În acest an, în premieră, au fost recepționate cereri pentru subvenționarea cu 3 lei per kg la lapte de vacă facturat. Astfel, 185 entități economice au depus cereri pentru subvenționarea laptelui dintre care 163 au primit deja circa 75 de milioane de lei. Celelalte sunt în proces de verificare.
Suplimentar, pentru a susține fermierii, au fost aprobate și alte măsuri de intervenție, cu efect de diminuare a costului de producere:
Rambursarea accizei la motorină utilizată în anul agricol 2023 pentru efectuarea lucrărilor în exploatațiile agricole în cuantum de până la 100 %;
Susținerea fermierilor micro și mici prin acordarea suportului financiar din Fondul de Rezervă a Guvernului, în valoare de 200 milioane de lei – pentru fermierii afectați de consecințele crizelor din anul 2022. Toți cei 2161 de fermieri care au solicitat ajutorul, au primit deja banii;
Urmează să fie acordat ajutor umanitar exprimat în motorină, în cuantum de 4000 tone, destinat fermierilor micro și mici, dar și instituțiilor publice, care dispun și exploatează teren arabil de până la 1500 ha, ce a fost însămânțat cu culturi de fitotehnie pentru roada anului 2022 și a fost afectat de secetă. AIPA gestionează 1543 de cereri de solicitare a ajutorului umanitar.
Pentru o bună funcționare a oricărei ferme zootehnice în sistem ecologic, rolul cel mai important în productivitate și eficiență îl joacă sănătatea păsărilor. Găinile ouătoare sunt susceptibile la diverse tipuri de agenți patogeni.
În special, virusurile pot provoca pierderi între 10 și 50% din populația de păsări, într-o perioadă scurtă de timp. Până în momentul de față, nu s-au descoperit medicamente eficace împotriva infecțiilor virale la păsări.
Opțiunile de tratament sunt limitate, iar în cazul agriculturii ecologice, este impus un interval mai lung de așteptare după administrarea tratamentelor medicamentoase.
În fermele ecologice de păsări, medicamentele se utilizează ținând cont de:
Este interzisă utilizarea profilactică a medicamentelor alopate sintetice și a antibioticelor.
Sunt permise vaccinurile fără organisme modificate genetic (OMG).
Timpul de așteptare recomandat se dublează; pentru produsele de uz veterinar fără timp de așteptare: 0 zile.
Lista FiBL de preparate autorizate pentru avicultura ecologică poate fi consultată pe www.inputs.eu.
Cele mai importante în menținerea sănătății sunt măsurile de igienă și biosecuritate, dar și vaccinările preventive. În cazul măsurilor de igienă, cele mai importante sunt:
filtrul sanitar pentru personal;
curățarea regulată a sistemului de adăpare și curățarea, dezinfecția temeinică a adăposturilor după fiecare ciclu de producție.
Igiena și vaccinarea – măsuri preventive de prevenire a bolilor
Vaccinarea păsărilor este o măsură decisivă împotriva unor boli ca boală Marek și bronșita infecțioasă. În Elveția, după vaccinările din incubator, puii de o zi merg la ferma de reproducere pentru 18 săptămâni, unde sunt vaccinați prin apa de băut împotriva bronșitei infecțioase, coccidiozei, encefalomielitei aviare și bursitei infecțioase (boala Gumboro).
Vaccinarea împotriva salmonelozei și a bolii Newcastle este interzisă în Elveția (dar obligatorie în alte țări). Opțional, se fac vaccinări contra următoarelor boli: variola, bronșita infecțioasă, boala Gumboro, encefalomielita aviară, sindromul scăderii ouatului și, foarte rar, salmoneloza și laringotraheita infecțioasă (LTI).
Țările în zonă cu risc epidemiologic sporit și vaccinarea contra bolii de Newcastle și a bolii Marek este obligatorie pentru toate fermele (convenționale sau ecologice).
Pentru a evita dezvoltarea bolilor la păsări, specialiștii FIBL recomandă:
Să se curăță în mod regulat adăpătorile.
Se curăță, se dezinfectează adăposturile între ciclurile de producție.
Se va instala filtrul sanitar, schimba încălțămintea, haineloe exterioare.
Se va folosi principiul „totul plin – totul gol”.
Nu se vor exploata găini de mai multe vârste în același teritoriu.
Furajele și aditivii furajeri se vor mixa sub îndrumarea medicului veterinar și prin consultare cu fabrica de furaje.
Medicului veterinar va întocmi un plan de vaccinare, folosind vaccinurile specifice.
Vaccinările se vor face prin apa de băut, strict conform instrucțiunilor.
Monitorizarea regulată a păsărilor
Schimbarea comportamentului păsărilor este unul dintre indicatorii principali care ar trebui să ne facă să monitorizăm mai atent starea acestora. În special, este recomandat să se:
Depisteze din timp ciugulirea agresivă a penelor: neteziți la loc penajul de suprafață; atrageți atenție la zonele (chiar și cele mai mici) fără pene din penaj. Absența penelor din așternut este și ea un indiciu al mâncatului de pene.
Evitați ciugulitul agresiv și canibalismul: examinați cu atenție corpul, cloaca sau degetele de la picioare pentru a vedea dacă există răni provocate de ciugulit. Acestea pot fi primul semn de canibalism. Rănile prin ciupire la nivelul crestei sunt normale la scară mică în cursul luptelor de rang. Animalele cu răni sângeroase trebuie separate, deoarece devin victime ale canibalismului.
Masa corpului: greutatea medie a păsării trebuie să fie egală sau superioară curbei de greutate țintă pentru genetica respectivă. Efectivul trebuie să fie relativ omogen (uniformitate bună).
La animale individuale trebuie să analizați starea ciocului, starea de sănătate a picioarelor găinii, modificări ale sternului, semne de boală, cum ar fi secreția cloacală, înroșirea regiunii cloacei, opacitatea corneei ochilor, umflarea pleoapelor, secreția nazală, postura apatică, creasta palidă sau albăstruie.
La nivel de cârd, se monitorizează strict pierderile de animale, randamentul de ouat și calitatea ouălor (a cojii), consumul de hrană și apă, rezultatele sacrificării.
Prevenirea Escherichia coli în fermele eco de păsări
Escherichia coli este o bacterie intestinală ce poate provoca o infecție rapidă și fatală sau o infecție mai lentă a organelor reproductive la găinile ouătoare.
Pentru a o preveni, în hrană se adaugă bacterii lactice (probiotice), drojdie de bere și produse vegetale de la începutul fazei de ouat până în jurul celei de-a 30-a săptămâni de ouat.
În cazul în care boala apare, doza de bacterii lactice trebuie mărită și apa de băut trebuie acidificată suplimentar, de exemplu cu oțet de mere sau alt produs autorizat în producția ecologică. Așternutul trebuie schimbat sau tratat cu substanțe autorizate.
În fermele cu infecții cu E. coli, este recomandată administrarea unui vaccin specific. În acest scop, agentul patogen este izolat de la animalele bolnave de către medicul veterinar al fermei, și vaccinul este produs pentru această fermă de către o companie specializată.
