Un set de măsuri legislative care au scopul de a asigura integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice va fi propus spre aprobare în prima lectură Parlamentului.
Comisia economie, buget și finanțe și Comisia politică externă și integrare europeană au examinat inițiativa legislativă care are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Energiei cu scopul de a asigura o bună funcționare a pieței energiei electrice și de a îmbunătăți cadrul legal în contextul gestionării eficiente a crizelor în acest sector.
Totodată, documentul transpune Regulamentul Uniunii Europene privind integritatea și transparența pieței angro de energie.
Autorii inițiativei legislative propun stabilirea în legislație a atribuțiilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) referitoare la monitorizarea pieței energiei electrice, inclusiv în legătură cu realizarea investigațiilor și efectuarea controalelor.
Totodată, se propune ca participanții la piața angro a energiei electrice, care manifestă un comportament abuziv, să poată fi sancționați de ANRE, în funcție de încălcările depistate și prejudiciile cauzate.
În proiectul de lege sunt incluse prevederi care se referă la mecanismele legale de intervenție în cazul disfuncționalității pieței energiei electrice.
Astfel, în caz de criză, ANRE va avea dreptul să limiteze sau să interzică temporar exportul de energie electrică, să stabilească obligații de serviciu public privind achiziția centralizată de energie electrică, să oblige producătorii de energie electrică să furnizeze servicii de echilibrare și servicii de sistem în cantități și la prețuri reglementate.
Totodată, va fi introdusă componenta de echitate, ce reprezintă obligațiuni de plată reciproce ca urmare a relației contractuale între furnizor și consumator.
Această taxă va fi introdusă în contextul înregistrării devierilor tarifare majore, pozitive sau negative, date de fluctuațiile pieței internaționale de energie electrică și stabilirea obligației de achitare a devierilor tarifare în situația schimbării furnizorului sau a rezoluțiunii unui contract de furnizare de gaze naturale.
Alte prevederi ale proiectului de lege se referă la asigurarea desemnării Operatorului Pieței Energiei Electrice, iar altele sunt necesare pentru soluționarea unor neclarități apărute în contextul implementării Legii cu privire la energia electrică.
Guvernul a aprobat noi măsuri de îmbunătățire a procedurilor de identificare și înregistrare a animalelor. Proiectul de Hotărâre a fost elaborat de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și aprobat astăzi, 22 noiembrie, în cadrul ședinței de Guvern.
Noile prevederi cuprind reglementări privind acordarea accesului direct administratorilor fermelor de animale sau altor persoane desemnate pentru înregistrarea datelor despre animale sau evenimentele efectuate cu acestea în Sistemul Informațional Integrat pentru Siguranța Alimentelor (SIISA), care corespunde condițiilor și necesităților societății contemporane.
Drept urmare, medicii/felcerii veterinari vor putea să acorde mai mult timp asistenței veterinare necesare animalelor, decât înregistrării unor date tehnice.
Totodată, au fost aprobate proceduri mai flexibile privind identificarea și înregistrarea porcinelor din exploatațiile comerciale, care furnizează animale lanțului scurt de aprovizionare, cum ar fi: fermă de origine – abator, fie fermă de origine – fermă pentru creștere și îngrășare, prin acordarea dreptului de înregistrare în grup a porcinelor din exploatații autorizate, care se propune a fi identificate prin aplicarea individuală a unei crotalii pe urechea dreaptă, ce va conține doar numărul de înregistrare a exploatației.
Ajustările nominalizate vor contribui la evaluarea corectă a efectivelor de animale, inclusiv evenimentele actualizate la zi cu acestea, factor important în elaborarea politicilor din domeniu, dar și punerea în aplicare a Programului acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om și de protecție a mediului.
Guvernul creează premise pentru susținerea afacerilor agricole de familie. În acest scop, sunt modificate condițiile de exercitare a activității de întreprinzător de către gospodăriile țărănești.
Proiectul prevede că gospodăriile țărănești activitatea cărora a depășit cadrul unei afaceri de familie vor trebui să treacă la alte forme organizatorico – juridice.
Proiectul stabilește limite valorice (suprafață și număr de animale) pentru desfășurarea activității de antreprenoriat sub formă de gospodărie țărănească.
„Conceptul de gospodărie țărănească are la bază ideea dezvoltării afacerilor în agricultură, bazate pe munca personală a membrilor familiei. În sprijinul acestora, actele normative acordă facilități, precum cotă redusă a impozitului pe venit, regim simplificat de contabilitate și contribuții sociale avantajoase, comparativ cu alte forme de antreprenoriat. În urma analizelor, s-a constatat că circa 8% din gospodăriile țărănești dețin terenuri cu o suprafață mai mare de 150 ha, existând gospodării cu peste 10.000 ha. Deținerea unor astfel de suprafețe de teren denotă, indirect, că s-a depășit cadrul unei afaceri de familie și nu se justifică necesitatea de protecție deosebită din partea statului”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.
Agenții economici din sectorul vitivinicol își vor putea comercializa mai ușor produsele pe piața Uniunii Europene. În acest sens, Guvernul a aprobat modificări la Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, actul normativ național fiind ajustat la cerințele comunității europene în acest domeniu.
„Adoptarea acestui proiect reprezintă un pas important pentru asigurarea implementării prevederilor legale orientate spre protecția consumatorului. Astfel, se propune un cadru normativ menit să susțină și să promoveze standardele înalte privind calitatea produselor vitivinicole, garantând, totodată, siguranța consumatorilor. Modernizarea și alinierea sectorului vitivinicol la standardele internaționale vor contribui la consolidarea reputației produselor moldovenești pe plan global”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.
De asemenea, agenții economici vor putea concura la nivel internațional, prin promovarea mai incisivă și extinderea exporturilor.
Acest obiectiv va fi atins prin facilitarea liberei circulații a produselor moldovenești și asigurarea protecției indicațiilor geografice ale Republicii Moldova.
În plus, agenții economici vor putea plasa produsele pe piața autohtonă, în baza declarației de conformitate pe propria răspundere. Astfel, agenții economici vor purta răspundere deplină pentru calitatea produselor comercializate și informațiile aplicate pe ambalaj.
Parlamentul urmează să reglementeze normele privind efectuarea decontărilor în numerar. Comisia economie, buget și finanțe a examinat, în ședința de astăzi, un proiect de lege care prevede norme mai exacte privind circulația numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin transfer.
Documentul va asigura creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale, dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor soluții rapide de efectuare a plăților.
Prevederile proiectului vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice.
Noile condiții vor fi aplicate organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, reprezentanțelor permanente şi sucursalelor entităților nerezidente, precum și persoanelor fizice care cumpără bunuri imobile sau mijloace de transport de la alte persoane fizice.
În funcție de categoria în care se încadrează, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată.
Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare.
Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.
Totodată, agenții economici vor putea utiliza nelimitat mijloace bănești în numerar pentru retribuirea muncii și a altor plăți generate în temeiul relațiilor de muncă, pentru onorarea obligațiilor aferente creditelor contractate de la entitățile financiare, efectuarea decontărilor cu instituțiile și autoritățile publice, achitarea obligațiilor fiscale, plăților și amenzilor față de bugetul public național.
Proiectul mai prevede limitarea comisioanelor aplicate pentru efectuarea decontărilor prin transfer. Astfel, comisioanele sau alte plăți percepute de prestatorii de servicii de plată din Republica Moldova nu vor putea depăși 0,1 % din sumă tranzacționată prin transfer, inclusiv pentru extragerea de numerar.
Pentru încălcarea limitelor la efectuarea și încasarea plăților în numerar, se vor aplica amenzi în mărime de la 3 % la 10 % din sumă.
Documentul urmează să intre în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.
Inițiativa legislativă aparține Ministerului Finanțelor și a fost elaborată urmare a recomandărilor formulate în Planul de deoligarhizare, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană. Proiectul urmează a fi examinat în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului.
Centrul de Consultanță în Afaceri (CCA) organizează un eveniment online pentru antreprenori și beneficiari ai Programului de Mentorat AGRIAP.
Evenimentul se concentrează pe explorarea practică a provocărilor și oportunităților din comercializarea produselor agricole.
La eveniment se va vorbi despre:
Diversitatea piețelor de desfacere și tipurile acestora pentru produsele agricole.
Modalități concrete prin care antreprenorii pot accesa anumite rețele de distribuție.
Sfaturi practice pentru optimizarea strategiilor de vânzare și creșterea eficienței acestora.
„Focalizat pe antreprenoriatul agricol, speakerii Igor Golban – director Biantti și Nicanor Negru – director Regina Naturii, lideri și antreprenori de succes, vor susține discursuri și vor împărtăși nu doar povestea lor de succes, ci și secretele strategiilor care au reușit să-și poziționeze produsele în mod eficient pe piață. Moderatorul nostru Anatol Palade, expert în afaceri, va fi prezent nu doar pentru a facilita discuția, ci și pentru a aduce o perspectivă unică, consolidând și amplificând valorile și sfaturile speakerilor pentru o experiență completă și de neegalat”, a declarat organizatorii.
Fiți pregătiți pentru cunoștințe proaspete, interacțiuni valoroase și o doză mare de inspirație! Pentru a vă înscrie la eveniment accesați acest link.
Eveniment – desfășurat în cadrul Programului de Mentorat AGRIAP, finanțat de UCIP IFAD Moldova și implementat de Centrul de Consultanță în Afaceri.
Mai mulți angajați din cadrul Secției Teritoriale Bălți a Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) sunt învinuiți de corupere activă.
Potrivit informației, este vorba despre șapte cauze penale care deja au fost remise în instanță, transmite Știri.md.
Mai exact, în perioada lunilor septembrie 2022 – ianuarie 2023, s-a stabilit că reprezentanții agenților economici, urmare a depunerii dosarelor de subvenționare către Secția Teritorială Bălți a AIPA, au oferit și transmis în mod ilegal angajaților AIPA mijloace bănești care au variat între 400 și 2.000 lei, în scopul admiterii pentru examinare a cererilor și dosarelor de subvenționare și respectiv a obținerii în interesul agenților economici a subvențiilor din fondurile proiectelor gestionate de către AIPA.
Totodată, în scopurile indicate mai sus, învinuiții au efectuat și transferuri deghizate a mijloacelor bănești de la conturile bancare ale întreprinderilor reprezentate altor organizații afiliate angajaților Secției Teritoriale Bălți a AIPA, unde sumele transferate ilicit în scop de corupere variau de la 1.200 la 34.000 lei, transferurile fiind deghizate ca operațiuni economice care nu au avut loc în realitate, iar destinația reală a mijloacelor bănești transferate fiind de fapt coruperea angajaților Secției Teritoriale Bălți a AIPA.
Șase învinuiți din șapte deferiți justiției au colaborat cu organul de urmărire penală și procurorii, recunoscând faptele incriminate, astfel cauzele penale în privința acestora au fost disjunse din dosarul de bază în proceduri separate a acordului de recunoaștere a vinovăției, fiind remise în instanța de judecată pentru examinare în proceduri speciale.
Totodată, al șaptelea învinuit nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, cauza penală în privința acestuia urmând a fi examinată în procedură generală.
Actualmente, învinuiții sunt cercetați în stare de libertate, iar examinarea cauzelor penale este efectuată de către Judecătoria Bălți.
Sera și solarele de la Facultatea Științe Agricole, Silvice şi ale Mediului din cadrul Universității Tehnice a Moldovei au fost acoperite cu peliculă de protecție.
A început montarea utilajelor de încălzire, ventilare și irigare. Lucrările de săpare a bazinului de alimentare cu apă sunt în plină desfășurare.
Construcțiile sunt realizate pentru suportul tinerilor specialiști în devenire, care vor avea ocazia să studieze avantajele celor mai moderne tehnologii de creștere a culturilor în spații protejate.
Investiția totală urcă la 195 mii euro, iar suprafața spațiilor protejate este de 1000 m2. Acestea au fost edificate în cadrul Proiectului Livada Moldovei, inițiat de Guvernul Republicii Moldova și sprijinit de Banca Europeană de Investiții.
Serele cu 6 sisteme de creștere sunt destinate pentru tinerii specialiști în agricultură de la UTM și pentru agenții economici care vor dori să cunoască avantajele celor mai moderne tehnologii de creștere a culturilor în spații protejate.
Serele sunt dotate cu echipamentele necesare pentru producerea culturilor în spațiu protejat, în șase sisteme, unele dintre cele mai populare la moment:
Metoda hidroponică în strat subțire (legume pentru frunze).
Metoda hidroponică „Găleata olandeză” (legume, flori).
Metoda hidroponică de cultivare în saci suspendați (căpșuni).
Metoda hidroponică de inundații periodice (răsaduri, flori).
Creșterea în amestecuri de ghiveci în paturi înălțate.
Creșterea în sol cu irigare automată.
Vor fi instalate echipamente pentru colectarea apei de ploaie, panouri solare, sisteme automatizate de control a microclimei, nutriție și iluminare LED în perioada rece a anului.
Economia Republicii Moldova continuă să se lupte să iasă dintr-o spirală negativă, după o scădere abruptă în 2022, susține Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Transition Report 2023-2024, notează mold-street.com.
BERD constată că reformele structurale s-au accelerat, în special după ce Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE) în iunie 2022.
Digitalizarea sistemică și reforma administrației
„Autoritățile au făcut progrese importante în abordarea celor nouă priorități identificate în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare. Drept urmare, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat ca Consiliul European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova odată ce toate prioritățile au fost abordate pe deplin”, afirmă BERD.
Banca trasează prioritățile cheie pentru 2024 și spune că capacitățile administrative și instituționale trebuie consolidate înainte de negocierile de aderare la UE.
„Autoritățile ar trebui să intensifice eforturile de reformă a administrației publice și a sistemului judiciar pentru a reduce în continuare corupția și a elimina influența oligarhilor în sistemul politic. Autoritățile ar trebui să continue să întreprindă reforme legislative pentru a sprijini digitalizarea serviciilor publice. Pe baza succesului noilor platforme de promovare a guvernării electronice, ar trebui instituit cadrul legislativ și de reglementare necesar pentru a permite digitalizarea sistemică în toate nivelurile guvernamentale”, se precizează în raport.
Potrivit BERD reforma sectorului energetic ar trebui să continue, pentru a integra în continuare piața internă a energiei în piața unică a UE, iar îmbunătățirea securității energetice rămâne o prioritate, având în vedere locația țării.
Autoritățile ar trebui să promoveze acțiuni politice cu UE pentru a permite comerțul competitiv cu energie cu partenerii europeni și pentru a reduce dependența țării de o sursă unică de aprovizionare cu energie.
Economia Moldovei se luptă să iasă dintr-o spirală negativă
Pe de altă parte BERD afirmă că economia Moldovei se luptă să iasă dintr-o spirală negativă, ea fiind una dintre cele mai afectate economii de războiul cu Ucraina, produsul intern brut (PIB) scăzând cu 5% în 2022.
După ce face o evaluare a evoluției unor indicatori economici, BERD constată că presiunile fiscale au crescut ca urmare a războiului din Ucraina, menționând cheltuielile mari pentru salarii și pensii mai mari din sectorul public și extinderea sprijinului pentru standardul de trai pentru cei mai vulnerabili, subvenții energetice pentru gospodăriile vulnerabile, dar și asistența socială, educație publică, servicii medicale de urgență și cazare temporară pentru 117.000 de refugiați ucraineni.
Potrivit BERD finanțarea externă a creditorilor oficiali ajută la acoperirea deficitelor ce au crescut de două ori și a contribuit la aprecierea monedei naționale cu 8% de la începutul anului 2023 și la creșterea rezervele valutare, care au ajuns la peste 5 miliarde USD.
„Incertitudinile geopolitice afectează perspectivele economice pe termen scurt. Politica fiscală expansionistă a guvernului în 2023 și scăderea inflației nu au condus încă la semne clare de redresare economică. Cu toate acestea, progresele realizate în ceea ce privește reziliența energetică și creșterea așteptată a veniturilor reale ar putea îmbunătăți perspectivele de creștere în 2024. Prin urmare, prognozăm o creștere a PIB-ului de 0% în 2023, urmată de o creștere de 3,5% în 2024. pentru aderarea la UE și reformele asociate ar putea conduce la o redresare mai puternică pe termen mediu și lung”, se preciează în raport.
Reducerea influenței oligarhilor
BERD face și o analiză a reformelor structurale pe care se concentrează autoritățile, acestea fiind parte din cele nouă priorități identificate de Comisia Europeană atunci când a acordat Moldovei statutul de țară candidată la UE.
Astfel raportul constată progrese în ceea ce privește reducerea influenței oligarhilor.
„Autoritățile au acceptat avizul Comisiei de la Veneția privind implementarea unei abordări sistemice pentru înlăturarea influenței politice a oligarhilor. Această abordare acoperă adoptarea, consolidarea și integrarea instrumentelor legale în diferite domenii ale dreptului pentru a preveni influența și creșterea oligarhilor pe termen lung”, scrie BERD.
Aceasta adaugă că autoritățile au înaintat, de asemenea, Comisiei de la Veneția un plan de acțiune, subliniind progresul instituțional și juridic, precum și un plan de revizuire la fiecare șase luni.
Comisia de la Veneția a făcut recomandări privind punerea în aplicare a planului de acțiune, inclusiv măsuri privind reforma consecventă a sistemului judiciar, efectuarea de evaluări de impact și introducerea de legislație suplimentară sau complementară.
Opoziție parlamentară față de reformarea CNA și a Procuraturii Anticorupție
Conform raportului măsurile anticorupție au progresat, dar există opoziție parlamentară față de domeniul reformarea instituțiilor.
„Un nou proces legislativ a început în martie 2023, care stabilește o divizare clară între Centrul Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție pentru a optimiza coordonarea dintre cele două agenții anticorupție principale. Pentru a simplifica procedurile cauzelor de corupție, autoritățile au modificat parțial Codul de procedură penală la sfârșitul lunii decembrie 2022. Cu toate acestea, în iulie 2023, parlamentul a propus modificări pentru a limita rolul Parchetului Anticorupție la asumarea doar a dosarelor de corupție la scară largă (peste 15.000 euro pentru luare de mită și 150.000 euro pentru daune)”, susține BERD.
În opinia BERD reformele sistemului judiciar au continuat, dar independența judiciară rămâne vulnerabilă. Potrivit BERD modificările recente aduse rolurilor și responsabilităților sistemului judiciar includ modificări ale statutului judecătorilor, codului de procedură penală și codului de procedură civilă.
Cu toate acestea, interesele personale și progresul lent în adoptarea acestor modificări legislative și de reglementare împiedică numirile transparente ale personalului judiciar și independența bugetară a agențiilor anticorupție, constată instituția financiară.
Transformările din economie
BERD laudă reformele din economie și anume măsurile privind sporirea competitivității sectorului IT, extinderea accesul la serviciile digitale pentru populația mai largă și de a îmbunătăți serviciile de e-guvernare, eliminarea constrângerilor legale asupra investitorilor străini care doresc să deschidă o afacere online în Moldova fără prezență fizică etc.
Totodată raportul constată că reforma guvernanței întreprinderilor de stat a avansat, iar strategia este de a identifica toate întreprinderile de stat controlate de guvern care ar trebui să facă obiectul reorganizării, privatizării sau lichidării.
În acest sens BERD mai menționează planurile autorităților de consolidare a guvernanței corporative, creșterea rolului Agenției Proprietății Publice în monitorizarea implementării de către întreprinderile de stat a reglementărilor de guvernanță corporativă și faptul că se finalizează și un plan de privatizare a companiilor statului.
