Pasionații de vin, a venit momentul să vă transformați pasiunea în expertiză, alături de Școala de Sommelier – prima instituție din Moldova care oferă cursuri de sommelier.
Misiunea Școlii de Sommelier este să popularizeze cultura consumului de vin în mase, educând cadre calificate, promovând meseria de sommelier și ghidând consumatorul în arta degustației.
„În ultimii 15 ani, în cadrul Școlii de Sommelier au fost „crescuți” sute de sommelieri certificați, dar și am oferit entuziaștilor oportunitatea de a (re) descoperi Vinul. În următorii 5 ani, școala își propune să extindă arealul de influență și anume să acopere regiunile Moldovei, micile orașe și zonele rurale, cu accent pe proiecte inter-sectoriale”, menționează Nicolae Luca, Director fondator la Școala de Sommelier din Moldova.
Primele 118 milioane de lei din ajutorul alocat de Guvern în valoare de 200 de milioane de lei au ajuns în conturile a 958 de fermieri micro și mici.
Banii îi vor ajuta pe fermieri să-și reducă costurile de producere, să-și îmbunătățească situația financiară, să prelucreze și să pregătească terenul pentru perioada imediat următoare.
Procesul de achitare a ajutorului financiar a început vineri 17 noiembrie curent și va fi asigurat până la sfârșitul acestei săptămâni.
Numărul total de solicitanți ajunge la 2161 de fermieri. Dintre aceștia, 1706 fermieri se clasifică în categoria fermierilor micro și 455 – în categoria fermierilor mici, iar suprafața totală stabilită pe țară, de la care se calculează cuantumul ajutorului financiar, constituie 161 433 ha, însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz, ovăz, triticale).
Cozile de până la 7 zile la granița cu România îi încurcă pe fermierii din Republica Moldova, să își exporte în această perioadă recolta de floarea soarelui. Aceeași rută este folosită de camioanele ucrainene care fug din calea războiului, preferând rutele pe uscat. Acest lucru a creat unul dintre cele mai mari blocaje pe care le-a cunoscut regiunea Mării Negre, notează agrobiznes.ro.
Floarea-soarelui reprezintă 25% din totalul terenurilor cultivate în Moldova, dar a devenit din ce în ce mai dificil pentru fermieri să exporte profitabilele semințe din cauza blocajelor cauzate de presiunea suplimentară a șoferilor de camion ucraineni care încearcă, de asemenea, să exporte recoltele țării lor prin Moldova vecină, către porturile din România.
„Așteptăm aici de patru zile”, a declarat un șofer de camion ucrainean.
În acest timp, el a parcurs doar 600 de metri cu vehiculul său plin de cereale. În jurul lui, sute de alți șoferi moldoveni și ucraineni sunt și ei blocați.
Aceasta este acum realitatea zilnică la granița de sud a Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești. Odată cu războiul în curs de desfășurare din Ucraina, acesta a devenit unul dintre punctele de blocaj pentru exportul de alimente în regiunea Mării Negre.
Ucrainenii așteaptă în Moldova să treacă în România. Aceștia pot sta la coadă între cinci și șapte zile în medie, potrivit Ministerului moldovean al Economiei. În România, cerealele sunt duse în portul Constanța și, de acolo, în toată lumea cu nave cargo.
Vămile românești nu fac față, așa că cea mai mare parte a așteptării se întâmplă în Moldova, un punct de tranzit crucial pentru produsele agricole ucrainene.
Este fără precedent pentru punctul de trecere a frontierei de la Giurgiulești. Numai în luna octombrie, 1307 camioane încărcate au traversat frontiera moldo-ucraineană prin Reni-Giurgiulești, a declarat Mailin Aasmäe, Misiunea UE de asistență la frontieră pentru Moldova și Ucraina.
Și nu se întrevede niciun sfârșit pentru criză. Timpul mediu de așteptare aproape s-a dublat din septembrie, a adăugat Aasmäe, de la 137 de ore la 269.
O problemă globală
Până în această vară, grânele au fost exportate în principal prin intermediul navelor de marfă, dar Rusia a pus capăt Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră și a început să vizeze navele și porturile ucrainene. Marea a devenit brusc o zonă periculoasă.
În ciuda riscurilor, o mulțime de cereale ucrainene așteaptă să fie exportate. Aceasta este o problemă globală. Ucraina alimentează o mare parte din țările în curs de dezvoltare prin intermediul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră. Până în această vară, porturile ucrainene au funcționat la maximum pentru a trimite alimente celor care au nevoie.
Din iulie, toate mărfurile trebuie să fie transportate pe uscat, iar Moldova oferă unul dintre primele porturi sigure, Giurgiulești, pentru acești șoferi.
„Nimic periculos nu zboară deasupra capetelor noastre aici”, a spus șoferul ucrainean de camion.
„În Ucraina, indiferent unde ne aflăm, există întotdeauna un pericol persistent pe drum.”
Chiar și angajații portuari moldoveni văd bombele care explodează pe partea ucraineană, în portul Reni, la aproximativ zece kilometri distanță, așa că formarea de cozi lungi pe partea ucraineană nu este sigură pentru șoferi.
„Ei vizează zonele cu o concentrație mare de telefoane mobile”, a explicat Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
„Așa că, în mod firesc, îi lăsăm să treacă granița pe partea moldovenească”.
Dar călătoria acestor șoferi nu se termină aici. Ei trebuie să conducă până în România, în portul Constanța, unde cerealele sunt transportate pe nave mari. Grigore Baltag, analist economic la Ministerul moldovean al Agriculturii, a explicat că peste 90% din tranzitul de cereale și semințe oleaginoase prin Moldova are loc la Giurgiulești.
Dar iată care este problema, a explicat Garaz. Vămile românești nu au decât un spațiu limitat pe partea lor de graniță, așa că șoferii trebuie să aștepte în Republica Moldova.
Exporturile moldovenești sunt blocate de cozile lungi
Criza îi afectează și pe fermierii moldoveni, coloana vertebrală a economiei moldovenești. Pentru ei, a devenit mai greu să descarce cereale.
Toată lumea vrea să își scoată producția din țară în orice mod posibil, astfel încât exportatorii moldoveni nu pot concura cu cerealele ucrainene ieftine. Din 2022, țările exportatoare de cereale ale Moldovei au scăzut de la 25 la 14.
„Ucrainenii au stocuri substanțiale de la recolta din 2022, iar ei sunt și în mijlocul recoltei din 2023”, a explicat în septembrie un fermier moldovean, Alexei Micu.
În consecință, piața moldovenească este inundată.
Agricultura în Moldova devine din ce în ce mai dificilă, dar nu doar aici – în regiunea Mării Negre. Micu a prezis că mulți se vor îndrepta spre faliment în următorii ani.
În încercarea de a rezolva criza, guvernul moldovean creează un sistem electronic de coadă conectat la serviciile vamale ucrainene și românești.
Între timp, șoferii de la coadă își tot sună rudele și află despre bombardamente. Așa că, chiar dacă trebuie să rămână blocați la graniță zile întregi, sunt în siguranță aici.
Sute de fermieri au blocat luni drumurile din regiunea Voievodina, din nordul Serbiei, cerând subvenţii mai mari şi eliminarea accizei la motorină, transmite Reuters, notează agrobiznes.ro.
Împiedicarea circulaţiei pe drumuri a blocat unele zone din Voievodina într-un moment în care partidul aflat la putere – Partidul Progresist Sârb – şi partenerii săi sunt implicaţi într-o campanie electorală intensă înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 17 decembrie.
Fermierii, susţinuţi de partidele de opoziţie, vor ca actualul guvern condus de Ana Brnabic să le majoreze subvenţiile până la 35.000 de dinari (326 de dolari) per hectar, de la aproximativ 9.000 de dinari în prezent.
Fermierul Jovan Jovanov a spus că partenerii săi au blocat luni o autostradă şi un nod rutier în apropiere de capitala regională Novi Sad.
„În această dimineaţă am blocat autostrada. Vom permite trecerea vehiculelor la fiecare două ore şi jumătate”, le-a spus Jovanov jurnaliştilor.
Fermierii cer de asemenea împrumuturi subvenţionate de stat în 2024, stimulente pentru producţia de carne şi lapte, vânzarea de motorină fără accize şi reglementarea pieţei materiilor prime, printre altele.
Ministrul Agriculturii din Serbia, Jelena Tanaskovic, a spus săptămâna trecută că subvenţiile totale pentru agricultură prevăzute în bugetul pe 2024 se ridică la 100 de miliarde de dinari şi a cerut fermierilor să vină cu propuneri privind modul cum ar trebui să fie distribuite fondurile.
Noi discuţii între guvern şi fermieri au fost anunţate în a doua parte a zilei.
În 2022, agricultura a fost responsabilă pentru mai mult de 6,7% din economia Serbiei şi pentru mai mult de 21% din exporturi.
Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru a anunţat demararea procedurii de expropriere, în temeiul Legii privind declararea utilităţii publice de interes naţional pentru lucrările de construcţie a apeductului magistral Chişinău-Străşeni-Călăraşi, transmite moldpres.md.
După publicarea actului de expropriere în Monitorul Oficial al Republicii Moldova expropriatorul (Statul), va înainta proprietarilor de terenuri, în termen de 30 de zile, propunerea de expropriere.
„După primirea propunerii de expropriere, proprietarii şi titularii dreptului de folosinţă sau de alte drepturi reale asupra obiectelor supuse exproprierii sunt obligaţi să ia măsurile de conservare a acestora. La fel, din momentul primirii propunerii de expropriere, expropriatul, în decurs de 45 de zile, este în drept să-şi dea sau nu consimţământul pentru o compensare imediată şi echitabilă”, indică ADR Centru.
Conform sursei citate, plata despăgubirilor pentru bunurile imobile expropriate şi pentru drepturile expropriate se face în baza propunerii de expropriere prin compensaţie bănească.
Cuantumul despăgubirilor se transferă titularilor de drepturi într-un cont special deschis pe numele expropriatului, în monedă naţională, în termen de 60 de zile de la momentul depunerii cererii cu privire la plata despăgubirilor.
Pentru facilitarea procedurii de expropriere, asigurarea unei comunicări eficiente și prevenirea impactului social al proiectului, la nivel de localități vor fi create Comisii de monitorizare a impactului social, care vor asigura participarea comunității la procesul de monitorizare a impactului, recepționare a reclamațiilor și de asistență a proprietarilor de terenuri.
Proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală” este finanțat de către Guvernul Germaniei prin intermediul băncii de stat „Kreditanstalt für Wiederaufbau” (”KfW”) și Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală din Republica Moldova.
Valoarea totală a proiectului constituie 25 milioane de euro, inclusiv contribuția țării noastre de 2,65 mln de euro. Termenul de implementare este octombrie 2025.
Conducta principală pentru transportul apei are o lungime de aproximativ 53 km și va asigura alimentarea cu apă potabilă în jur de 28 mii de locuitori din raioanele Strășeni și Călărași. În aliniamentul traseului sunt 192 de loturi de teren, inclusiv 103 aflate în proprietate privată.
Un număr de 15 companii autohtone vor accesa finanțare nerambursabilă între 200 mii lei și 600 mii lei pentru a investi în dezvoltarea, ecologizarea, digitalizarea și internaționalizarea afacerilor.
Granturile sunt acordate prin intermediul instrumentelor de suport antreprenorial ODA:
Programul de Start pentru Tineri; Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+2”;
Programul de transformare digitală a IMM;
Programul de creștere a competitivității la export și internaționalizarea ÎMM;
Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Astăzi, managerii companiilor au participat la o sesiune de informare pentru a fi familiarizați cu prevederile contractuale și modul de interacționare ODA-Beneficiar.
Ulterior, agenții economici vor semna contractele de colaborare pentru accesarea susținerii financiare nerambursabile prin intermediul programelor la care au depus proiectele investiționale.
Din numărul total de noi beneficiari, 5 activează în mediul rural, iar 10 își desfășoară activitatea în mediul urban. Dintre aceștia, 8 afaceri sunt gestionate de tineri și 7 de femei.
Suma totală a finanțării constituie circa 4 milioane lei, resurse acordate din bugetul de stat sau alocate de Uniunea Europeană și Banca Mondială.
Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că potrivit art. 28 alin. (12) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, majorarea de întârziere (penalitatea) pentru neplata, în termenele stabilite la pct. 1.5 din anexa nr. 1 a legii citate, a contribuțiilor de asigurări sociale calculate pentru anul de gestiune se aplică cu începere de la 1 noiembrie al anului de gestiune.
În acest context, pentru angajatorii din agricultură care practică în decursul anului 2023 nu mai puțin de 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, la contribuţiile de asigurări sociale declarate pentru lunile ianuarie – septembrie ale anului 2023, în cazul în care nu au fost achitate în termenul stabilit de lege pe parcursul anului nu au fost calculate majorări de întârziere.
Astfel, în cazul în care contribuţiile de asigurări sociale declarate pentru perioadele ianuarie – septembrie 2023 nu au fost achitate până la 1 noiembrie curent, începând cu data menţionată şi până la achitarea acestora se vor calcula lunar majorări de întârziere.
La fel, în cazul în care contribuţiile de asigurări sociale declarate pentru perioadele octombrie – decembrie ale anului 2023 nu vor fi achitate în termenii stabiliţi se vor calcula penalităţi, începând cu data ce urmează după termenul de plata şi până la achitarea acestora.
Respectiv, termenul de declarare şi achitare a contribuţiilor de asigurări sociale:
pentru luna octombrie 2023 este data de 27 noiembrie 2023;
pentru luna noiembrie 2023 este data de 26 decembrie 2023;
pentru luna decembrie 2023 este data de 25 ianuarie 2024.
Potrivit celor relatate, Casa Naţională de Asigurări Sociale recomandă plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor de stat să se conformeze prevederilor legislaţiei, respectiv, să declare şi să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii în termenii stabiliţi de lege.
Autoritățile moldovene dezvoltă o platformă digitală pentru reglementarea muncii zilierilor din sectorul agrar printr-un sistem de vouchere. Măsura face parte dintr-o serie de instrumente ce țintește diminuarea fenomenului muncii nedeclarate. Noul mecanism ar putea fi aplicat din 2024, notează moldova.europalibera.org.
Sistemul de vouchere este dezvoltat de Inspectoratul de Stat al Muncii cu suportul Organizației Internaționale a Muncii.
Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder, a explicat în podcastul Europei Libere că aplicațiile digitale, care vor fi utilizate de către angajatori în sectorul agrar, vor oferi oportunitatea de a ține evidența simplificată a celor care muncesc „cu ziua.”
„Angajatorul va înregistra (în aplicație) numărul de identificare al persoanei, va plăti contribuția socială pentru ziua de lucru, iar procesul nu va dura mai mult de câteva minute”, a explicat Corina Ajder, precizând, totodată, că până la punerea în aplicare a sistemului vor fi necesare mici modificări de ordin legislativ.
Proiectul privind implementarea sistemului de vouchere a fost elaborat în 2020 de deputați PD, inițiativă susținută de Parlament în 2021.
În R. Moldova, numărul persoanelor ce activează în sectorul informal ajunge la aproximativ 200.000. Din cauza muncii nedeclarate, bugetul de stat ratează anual venituri de 15 miliarde de lei, potrivit estimărilor oficiale. În 2022, Inspecția Muncii a reușit să treacă „pe alb” 80 de persoane.
Asociația Forța Fermierilor anunță că a primit răspunsul ministrului Agriculturii la propunerile expuse în cadrul discuției din 17 noiembrie.
„Poziția ministerului de resort nu oferă soluții, care imediat pot ameliora situația. Continuăm să ne pregăim de protest”, comunică fermierii.
Se propune doar crearea unui grup de lucru, care va examina dosarele producătorilor agricoli, care se află în dificultatea achitării datoriilor, acumulate în perioada 2022-2023, și nu le pot restructura, având riscuri să fie supuși fie executării silite, fie procesului de insolvență, fie procedurii de restructurare cu sancțiuni insuportabile.
Totodată, nu se spune nimic despre compensații din Fondul de Dezvoltare Națională a Agriculturii pentru anul 2024.
Propunerea Ministerului este una întârziată și insuficientă. Reieșind din experiența activităților autorităților statale, geografia extinsă ale dosarelor agricultorilor cu datoriile, care urmează să fie examinate, și numărul acestora, este evident că toate procedurile de verificare a dosarelor vor dura cel puțin căteva luni, în care mii de fermieri riscă să fie deposedați de tehnica agricolă, terenuri și chiar casele de locuit sau să piardă controlul asupra întreprinderilor lor. Mulți agricultori nu dispun de acest timp!
În aceste circumstanțe, Asociația Forța Fermierilor continuă să se pregătească pentru protest, care a fost anunțat pentru 22 noiembrie.
Totodată, astăzi reprezentanții organizației vor avea, la orele 11:30, încă o încercare de dialog cu ministrul Agriculturii, la care vom prezenta proiectul Dispoziției CSE, unde am comasat revendicările noastre cu propunerile guvernamentale.
Remarcăm că Asociația este disponibilă pentru compromis și a renunțat la executarea imediată a unor cerințe.
Proiectul Asociașiei prevede un plan complex de salvare a fermierilor micro, mici și mijlocii în 3 etape:
1. Se aplică imediat, pentru 3 luni, un moratoriu la calcularea penalităților, executarea silită și intentarea proceselor de insolvabilitate în raport cu agricultorii micro, mici și mijlocii, care au în structura terenurilor agricole cel puțin 70 procente din culturile cerealiere și oleaginoase.
2. Timp de 2 luni activează Comisia specială cu participarea reprezentanților autorităților abilitate și asociațiilor producătorilor agricoli, care examinează dosarele fermierilor în baza solicitărilor lor și, după caz, obligă Camera de Comerț și Industrie să elibereze avizele de atestare a circumstanțelor survenite ca urmare a unor fenomene/evenimente în afara controlului debitorului, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale.
Prezentul aviz nu anulează datoriile fermierilor, însă le permite restructurarea acestora pentru perioada de cel puțin un an fără nici o sancțiune pecuniară.
3. În anul 2024 50% din Fondul Național de Dezvoltare a agriculturii și mediului rural se acordă ca plăți directe pentru suprafețele de floare – soarelui și porumb, cultivate în anul 2023, care reprezintă compensații parțiale pentru pierderile fermierilor, cauzate de prețuri extrem de mici de comercializare și condițiile climaterice.
Plăți directe urmează să fie achitate exclusiv fermierilor micro, mici și mijlocii nu mai târziu de 1 martie 2024 în baza unui Regulament, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și asociațiile producătorilor agricoli și aprobat de către Guvern nu mai târziu de 20 decembrie 2023.
„Repetăm încă odată că toate cerințele noastre pot fi realizate fără cheltuieli suplimentare bugetare. Iar pentru guvernare a venit momentul adevărului, când ea trebuie să aleagă definitiv dacă susține fermierii adevărați din zonele rurale sau rămâne cu holdinguri transnaționale și sunt de acord ca Moldova să fie transformată în moșia acestora”, comunică Asociația.
