Industria eoliană se confruntă cu dificultăți majore

4

Primele opt companii de energie regenerabilă din lume au văzut valoarea activelor lor redusă cu 3 miliarde de dolari, în prima jumătate a acestui an. Proiecte blocate, inflația costurilor de construcție, întreruperi ale lanțului de aprovizionare. Sectorul eolian este cel mai afectat, constată CNBC citând un raport Allianz Research, notează mold-street.com.

Majoritatea companiilor din sectorul eolian au înregistrat „rezultate dezastruoase” în fața unei succesiuni de dificultăți majore de la începutul anului: „dificultățile lanțurilor de aprovizionare, defectele de fabricație și creșterea costurilor de producție cântăresc profiturile lor”, explică CNBC.

Tranziția energetică

Tranziția energetică impusă de urgența climatică zguduie producătorii de echipamente, care „luptă să răspundă la explozia cererii globale”, ducând la o „creștere a costurilor de producție” și punând în pericol „viabilitatea economică a proiectelor de anvergură ale principalii jucători din sector”, a notat publicația americană, care citează un raport publicat de Allianz Research.

„Întregul sector se confruntă cu creșterea costurilor de construcție și finanțare, probleme de control al calității și probleme legate de lanțul de aprovizionare. Inflația și fluctuațiile globale ale prețului energiei au dus, de asemenea, la creșterea costurilor pentru proiectele de energie eoliană, punând la îndoială fezabilitatea multor întreprinderi”, au spus economiștii de la Allianz Research.

Unele proiecte din SUA, dar și din Marea Britanie riscă să fie abandonate

Ei susțin că „unele proiecte din SUA, dar și din Marea Britanie riscă să fie abandonate dacă guvernele nu oferă sprijin. Întrucât aceste proiecte au fost inițiate înainte de criza energetică, cu tarife de alimentare garantate care erau scăzute, acum devin din ce în ce mai neprofitabile”.

Deși bilanțurile rămân solide, companiile din surse regenerabile au redus activele și perspectivele de câștig. Compania daneză Ørsted a anunțat săptămâna trecută că renunță la dezvoltarea a două proiecte offshore în SUA, cu deprecieri aferente totalizând 5,6 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, compatriotul Vestas a oferit o rază de speranță. Compania a înregistrat un EBIT al treilea trimestru (câștig înainte de dobânzi și impozite) înainte de elemente speciale de 70 de milioane de euro (74,73 milioane de dolari), cu mult peste cele 31 de milioane de euro proiectate într-un consens compilat de companie.

Cu toate acestea, a avertizat, de asemenea, că factorii externi i-au întunecat perspectivele pe termen scurt, retrăgându-și investițiile pe întregul an și orientarea marjelor.

CEO-ul său, Henrik Andersen, a declarat pentru CNBC că sectorul se află într-un punct de inflexiune și că piața își va identifica în cele din urmă „câștigătorii și învinșii” în timp.

„Suntem foarte disciplinați, lucrăm cu clienții noștri și partenerii se pot baza pe noi, iar guvernele se pot baza pe noi. Acest lucru, sper, creează o bază solidă pentru a fi unul dintre câștigătorii din industrie”, a spus Andersen.

„Nu este stricat, dar nu poți să închizi ochii și să speri că orice proiect pe care îl pornești în discuții va ajunge întotdeauna la bun sfârșit dacă se schimbă factorii macroeconomici”.

Recalibrare politică

Jacob Pedersen, analist senior la Sydbank, a fost de acord că Vestas, în special, este bine poziționat pentru a merge mai departe, dar că atât companiile, cât și factorii de decizie politică trebuie să-și regândească strategiile dacă tranziția la zero net va fi realistă.

„Știm că o mare parte a problemei este legată de proiectele care au fost câștigate în 2019/20 și la prețuri mici. De atunci, inflația și dobânzile au crescut, a devenit mult mai costisitor să realizezi aceste proiecte și asta a lăsat un carnet de comenzi de deficite, iar acel carnet de comenzi este acum din ce în ce mai mic pe măsură ce trece timpul”, a declarat Pedersen pentru CNBC. Street Signs Europe”, miercuri.

Pedersen a adăugat că există „o nevoie uriașă de recalibrare a viziunii politice” cu privire la costul tranziției energetice planificate, având în vedere că turbinele eoliene au crescut în medie cu 20-30% din 2020.

Energia regenerabilă are un potențial extraordinar

„Tranziția la turbine eoliene, la un portofoliu de energie mai ecologic în întreaga lume devine din ce în ce mai costisitoare și, ca atare, cred că am văzut, de asemenea, câteva indicii – știm că SUA reprezintă o problemă uriașă pentru industria offshore în acest moment, generată de creșterea ratelor dobânzilor”, a explicat Pedersen.

„Dar am văzut că cele mai noi proiecte au fost premiate în condiții mult, mult mai bune, care ar trebui să fie bune pentru companii pentru a genera profit în continuare”.

Comisia Europeană a anunțat luna trecută un nou Plan de acțiune pentru energia eoliană, care vizează creșterea semnificativă a capacității instalate eoliene. Pedersen a spus că aceasta este o dovadă că recalibrarea necesară este în curs, dar că nu va fi realizată peste noapte.

„Acesta este un proces care necesită timp și pentru ca dezvoltatorii de proiecte să investească în noi proiecte, pentru ca producătorii de turbine eoliene să investească în capacitatea necesară, pentru a ne duce acolo unde politicienii își au obiectivele; este nevoie de mult mai mult, dar companiile pur și simplu nu au banii necesari pentru a investi atât de mult cât este necesar în acest moment”, a spus el.​

Siemens Energy, salvat de stat

Filiala de turbine eoliene Siemens Gamesa a apărut pe măsură ce companiile se întrec pentru a construi turbine la un ritm și o scară mai mare.

Problemele de la Gamesa au determinat Siemens Energy să renunțe la prognoza de profit la începutul acestui an, iar luna trecută compania a căutat garanții de până la 15 miliarde de euro (16 miliarde de dolari) de la guvernul german.

Ziarul german Handelsblatt a anunțat luni că guvernul german va oferi 7,5 miliarde de euro în contragaranții, în timp ce băncile implicate în discuții vor suporta 12 miliarde de euro pentru a proteja carnetul de comenzi al companiei.

De asemenea, firmele specializate în energie eoliană se trezesc adesea depășite pentru licențele de pe fundul mării de către jucătorii tradiționali de petrol și gaze.

În cazul în care câștigă un contract, prețurile la energie electrică sunt adesea prea mici pentru a justifica costurile de producție, lăsând companiile să ceară guvernele lor din Europa și SUA subvenții mai mari și restabilirea echilibrului pieței.

Experți din Lituania au oferit consultanță AIPA

0

În perioada 13-17 noiembrie 2023, o nouă misiune de experți ai Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură (NPA) din Lituania, a fost  găzduită de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în cadrul Proiectului Agricultură și Dezvoltarea Rurală în Moldova și Georgia – consolidarea capacităților administrative și instituționale în domeniul integrării europene, cu genericul: Introducere în sistemele de monitorizare și control implementate în conformitate cu reglementările UE.

În cadrul misiunii au participat angajați ai Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) dar și specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Astfel, scopul acestei misiuni este de a facilita schimbul de cunoștințe și experiențe, contribuind astfel la dezvoltarea sistemului nostru de control agricol în conformitate cu  standardele UE.

În cadrul prezentărilor au fost expuse sistemele și aplicațiile GeoTag Photos (NMA Agro), inclusiv cerințele tehnice. Un alt subiect abordat de către experți a fost și mecanismele de control pentru sectorul zootehnic, ce implică analiza reglementărilor existente și controalele la fața locului.

Totodată, experții din Lituania, având o experiență bogată în domeniul sistemelor de monitorizare și control, au venit cu o prezentare a cadrului juridic al Lituaniei și al Uniunii Europene în domeniul dat.

De-a lungul întâlnirilor, participanții au avut oportunitatea de a discuta despre provocările ce le întâmpină în implementarea măsurilor, dar și în analiza reglementărilor existente.

La finalul misiunii, experții au reiterat importanța preluării bunelor practici și a schimbului de experiență dintre statele noastre, datorită similitudinilor culturale și teritoriale și au venit cu un amplu set de recomandări și au reiterat sprijinul și suportul în întregul proces de aliniere la legislația UE.

AIPA a recepționat 148 de cereri pentru forma de subvenționare în avans

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează publicul larg cu privire la rezultatele preliminare aferente apelului I de recepționare a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans (HG nr. 465/2023).

Prin urmare, în perioada 18 septembrie – 16 noiembrie, 2023 la Direcțiile Teritoriale ale AIPA au fost depuse 148 de cereri cu planificarea investițiilor de cca 603,6 mil. lei, dintre care suma subvenției solicitate constituie aproximativ 285,4 mil. lei.

Astfel, în cadrul măsurii Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, 50 de APL -uri au solicitat subvenții în avans pentru realizarea proiectelor investiționale, prioritar pentru construcția/reabilitarea și modernizarea drumurilor care asigură accesul pentru exploatații sau entități economice care desfășoară activități în mediul rural, cu o valoare a investițiilor planificate de peste 246 mil. lei, iar suma subvenției solicitate din FNDAMR constituie cca. 173,7 mil. lei .

Pentru Modernizarea exploatațiilor zootehnice (construcția/reconstrucția, dotarea tehnologică sau digitală a exploatației zootehnice; cumpărarea animalelor de prăsilă), 73 de fermieri micro și mici au solicitat subvenții în avans în valoare de 79,9 mil. lei, pentru realizarea proiectelor, astfel, domeniul dat de intervenție fiind în topul solicitărilor.

Fermierii, solicită subvenții în avans, de asemenea, pentru Diversificarea activităților economice rurale, prin crearea activităților neagricole și dezvoltarea serviciilor în mediul rural; dezvoltarea serviciilor și activităților de turism rural, agroturism, turism vitivinicol, astfel, pentru realizarea a 11 proiecte investiționale, valoarea subvenției în avans solicitată este de 13,9 mil. lei.

În cadrul măsurii Transferul de cunoștințe, inovare și formare5 instituții de învățământ cu profil agroindustrial au solicitat subvenții în avans de cca 7,9 mil. lei, pentru realizarea proiectelor investiționale de dezvoltare sau modernizare a bazei tehnico-materiale de cercetare și formare profesională, de dotare a fermei zootehnice utilizate în cercetarea sau formarea profesională, etc.

O pondere mai redusă o deţin cererile de solicitare a sprijinului financiar, înregistrate pentru Stimularea producerii pe teren protejat, astfel 2 dosare vizează investiţii în achiziționarea utilajului și echipamentului pentru creșterea legumelor pe teren protejat și construcția unei sere, valoarea subvenției solicitate pentru realizarea proiectelor este de peste 1,2 mil lei.

Totodată, dorim să menționăm că, proiecte investiționale care întrunesc criteriile de eligibilitate, se supun evaluării de către oficiul central al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, conform criteriilor de selectare prevăzute în Regulament (HG nr. 465/2023).

Reprezentanții MAIA participă la Bruxelles la un workshop despre accesarea programelor IPARD

0

Republica Moldova participă alături de Ucraina și Georgia la un atelier TAIEX, organizat la Bruxelles, unde mai multe state membre UE împărtășesc experiența privind procesul de pre-aderare și accesarea programelor IPARD. 

Republica Moldova este reprezentată de o delegație MAIA care prezintă politicile actuale și cadrul instituțional pentru planificare, management și control financiar.

Programele IPARD sprijină investițiile pentru alinierea la standardele UE.

Acestea ajută, de asemenea, la stabilirea lanțurilor scurte de aprovizionare, la creșterea potențialului zonelor rurale și a atractivității acestora, prin diversificarea activităților economice generatoare de venituri și promovarea ocupării forței de muncă în mediul rural, în special în rândul femeilor și tinerilor.

Fructele moldovenești sunt exportate în cantități mai mari și sunt solicitate pe mai multe piețe de desfacere

0

Evoluția exporturilor de prune, mere și struguri pentru masă are o dinamică pozitivă, depășind rezultatele anterioare. Despre acest lucru a vorbit, astăzi, viceprim-ministrul Vladimir Bolea în cadrul unui briefing de presă.

Oficialul a anunțat că producătorii de prune au reușit în sezonul curent, să atingă un record în exporturi și că Republica Moldova ar putea deveni cel mai mare exportator mondial de prune din emisfera nordică.

Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în perioada iulie-octombrie 2023, fermierii au exportat circa 74 de mii de tone de prune proaspete în valoare de peste 38 de milioane de dolari SUA, cu un preț mediu de export de 0,52 USD/kg.

Se estimează că până la sfârșitul sezonului agricol, volumul total al exporturilor de prune va atinge cifra de 85 de mii de tone.

Factorii care au contribuit la aceste rezultate sunt: recoltele scăzute de prune în unele țări și liberalizarea pieței Uniunii Europene pentru exportul de prune. Aproximativ 73% din volumul total de prune a fost exportat în UE, iar celelalte 27% în țările CSI.

Referitor la sectorul de producere a merelor, în anul 2023, se preconizează o recoltă de 505 mii tone de mere. Volumul exporturilor din roada anului curent este estimat la nivel de 185 mii tone, cu cca 60 mii tone mai mult decât cel exportat din roada anului 2022.

„Avem noi destinații de export. Vorbim despre țările din Golful Persic, țările din UE, Africa și Asia de Sud-Est. Aproximativ 50 mii tone vor fi comercializate în stare proaspătă pe piața locală. Până la 1 noiembrie 2023 fabricile de procesare au achiziționat aproximativ 250 mii tone de mere”, a menționat Vladimir Bolea.

Datele de la Asociația Moldova Fruct arată că, prețul pentru 1 kg de mere în stare proaspătă variază între 7-14 lei în dependență de soi și de calitate, iar fabricile de procesare procură merele cu prețul de 2.5 lei/kg.

Totodată, susțin că vestea bună pentru producătorii de mere este sporirea oportunităților de export, din cauza că, în mai multe regiuni ale lumii a scăzut recolta de mere, iar cererea rămâne ridicată în țările din Orientul Mijlociu, Asia și Europa.

În sectorul de producere a strugurilor pentru masă se arată că, din luna iulie și până la sfârșitul lunii octombrie, viticultorii au izbutit să exporte peste 30 de mii tone de struguri de masă. Cei mai mulți struguri au fost livrați către consumatorii din Ucraina, România, Federația Rusă, Rusia, Kazahstan, Belarus, Letonia ș.a.

Circa 14 mii de tone de struguri pentru masă au ajuns pe rafturile din UE, ceea ce înseamnă cu peste 30% mai mult decât livrările efectuate în aceeași perioadă a anului trecut.

Valoric, exportul de struguri pentru masă în UE constituie aproximativ 11 milioane de dolari SUA, fiind o majorare cu aproape 50% comparativ cu anul 2022. Este de remarcat și faptul că s-a extins considerabil geografia exporturilor. În prezent, se efectuează livrări în 17 țări ale UE, comparativ cu 9 state anul trecut.

Principalele destinații ale exportului de struguri în UE sunt România, Polonia, Letonia, Olanda, Croația, Lituania ș.a. Totodată, se observă că prețul mediu de export al strugurilor pentru masă este majorat în acest an. Prognozele arată că Republica Moldova va reuși să exporte cantități mai mari de struguri pentru masă decât anul trecut.

„Acestea sunt rezultatele muncii agricultorilor care s-au asociat, mecanism promovat și susținut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, a menționat Vladimir Bolea.

O crescătorie de prepelițe din sudul țării se dezvoltă cu sprijinul UE și PNUD Moldova

0

Soții Fiodor și Alexandra Stefoglo din satul Găvănoasa, raionul Cahul au înființat o crescătorie de prepelițe în plină pandemie, în 2020. Ideea acestei afaceri era una mai veche, însă a prins contur, grație unui grant în valoare de 4000 euro, obținut prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni – cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF.

Cu ajutorul investițiilor europene, soții Stefoglo și-au construit o încăpere în ograda casei, unde au creat toate condițiile pentru a crește pui de prepeliță. Tot atunci au fost achiziționate echipamentele și tehnica necesară pentru lansarea afacerii.

„Am cumpărat zece cuști pentru două mii de prepelițe, un generator electric, incubator pentru 1200 de ouă, climatizoare, lămpi bactericide, o moară de mărunțit cereale, un frigider, un deplumator pentru îndepărtarea penelor, sistem de ventilare, detectoare de fum și stingătoare. Datorită acestui grant din partea UE, am reușit să ne transformăm visul într-un business profitabil”, povestește cu entuziasm Alexandra Stefoglo. 

Prepelițele crescute la Găvănoasa sunt comercializate în toată țara

Alexandra și Fiodor sunt singurii din regiunea lor care și-au deschis o crescătorie de prepelițe. Nu au studii în zootehnie, de aceea au fost nevoiți să învețe totul din mers pentru a pune pe roate afacerea.

Alexandra are 53 de ani și este profesoară de educație tehnologică la gimnaziul din localitate, iar soțul ei Fiodor este pensionar și își dedică tot timpul liber prepelițelor. 

Inițial, soții Stefoglo au deschis o mică fermă de 150 de prepelițe. Treptat, afacerea s-a dezvoltat, iar acum cei doi reușesc să obțină cu ajutorul incubatorului modern aproape 1000 de prepelițe în fiecare lună. Jumătate dintre acestea sunt comercializate în mai multe sate din raionul Cahul, dar și din țară. 

Puii de prepeliță sunt crescuți în condiții naturale și hrăniți cu porumb, grâu, orz și soia, fără alte suplimente alimentare nocive. 

„Să deschizi o crescătorie de prepelițe nu necesită investiții mari. Important este să ai dorința să duci un lucru până la un bun sfârșit, iar veniturile nu întârzie să vină. Consumatorilor noștri le place foarte mult carnea de prepeliță. Avem mereu vânzări și ne gândim să ne extindem afacerea”, relatează Alexandra. 

La mare căutare sunt și ouăle de prepeliță, care sunt mai bogate din punct de vedere nutrițional decât ouăle de găină. 

„Săptămânal obținem peste 3000 de ouă proaspete de prepeliță. Le vindem la comandă, pe rețelele de socializare, precum și celor care dețin restaurante, ele acum sunt la mare căutare. Ouăle de prepeliță sunt foarte bune. Ele îmbunătățesc memoria, îndeosebi la vârstnici, iată de ce oamenii vin și le cumpără”, explică Alexandra. 

Cea care îi ajută pe soții Stefoglo la promovarea afacerii pe rețelele de socializare este fiica lor, Cristina, care mai are grijă să livreze comenzile la clienți, dar și să facă contabilitatea. 

„Livrăm săptămânal carne proaspătă de prepeliță în regiunea Cahul și nu doar. Cei care își doresc să achiziționeze produsele noastre ne pot găsi pe rețelele de socializare și ne pot apela pentru a face comanda”, spune Cristina. 

Soții Stefoglo își doresc să-și achiziționeze în viitorul apropiat un afumător electric pentru a-și delecta consumatorii cu un nou produs.

„Avem multe solicitări să producem și carne afumată, lucru pe care ni-l dorim și sperăm că, în viitorul apropiat îl vom realiza”, speră Alexandra. 

AIPA prezintă rezultatele preliminare obținute la recepționarea dosarelor de subvenționare post-investiții

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că a finalizat procesul de recepționare a cererilor de solicitare a subvențiilor post-investiționale (HG nr. 491/2023).

Astfel, în perioada 18 septembrie – 16 noiembrie 2023, AIPA a recepționat 2642 de cereri de acordare a sprijinului financiar pentru 2104  producători agricoli unici, în valoare de peste 1316,5 mil. lei.

Cea mai mare pondere a solicitărilor fiind înregistrate în domeniile de intervenție ca investițiile în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vegetal (construcția încăperilor de ambalare, depozite frigorifice de păstrare a fructelor, legumelor și cartofilor; modernizarea proceselor de prelucrare primară/finită, uscare, congelare și ambalare a fructelor, legumelor, cartofilor, plantelor aromatice, condimentare și medicinale; modernizarea proceselor de prelucrare primară/finită, uscare, condiționare, depozitare, ambalare a cerealelor, oleaginoaselor și plantelor tehnice) – 312,3 mil. de lei (342 cereri), investiții în exploatații zootehnice (înființarea exploatațiilor zootehnice, construcția și modernizarea lor, dotarea cu tehnică și utilaj tehnologic, cumpărarea animalelor de prăsilă) – 234,3 mil. de lei (297 cereri),  în tehnologiile de lucrare a solului (dobândirea de tractoare, combine, mașini sau utilaje agricole), cu valoarea subvențiilor solicitate de – 232,2 mil. de lei (1141 cereri), precum și investițiile în dezvoltarea infrastructurii aferente exploatației – 169,1 mil. lei (237 cereri).

În urma estimărilor efectuate referitor la investițiile pe zone geografice, cele mai multe cereri de acordare a sprijinului financiar au fost depuse de producătorii agricoli din Orhei (176 cereri în sumă de 69,8 mil. lei), Hîncești (119 de cereri în sumă de 72,0 mil. lei), Edineț, (110 cereri în sumă de 47,6 mil. lei), Cahul (110 cereri în sumă de 67,7 mil. lei), Ialoveni (107 de cereri în sumă de 57,2 mil. lei).

De menționat, că pentru anul 2023 valoarea FNDAMR constituie 1900 mil. lei ce este distribuit pentru alocarea subvențiilor post-investiționale, subvenții în avans, plăți directe în sectorul zootehnic, plăți complementare, acciza la motorină procurată în perioada 16 noiembrie 2022 – 30 septembrie și ajutorul financiar pentru fermierii afectați de consecințele crizelor din anul 2022 dintre care, până la moment fiind valorificați 1552,2 mil. lei.

Pregătirea albinelor pentru iernat – patru elemente pentru succes

0

Pregătirea albinelor pentru iernat deja a fost realizată de majoritatea apicultorilor, însă unele lucrări, în cazul în care au fost omise, încă mai pot fi realizate. Pentru o iernare de succes, cu pierderi minime, o familie de albine are nevoie patru elemente esențiale, menționează apicultorul Muj Ruben: populație suficientă și sănătoasă, hrană, regină sănătoasă și liniște.

Rolul populației sănătoase

Familia de albine trebuie să fie foarte bine populată ca să treacă iarna. Considerăm un stup mediu populat cel care face ghem pe 5-6 rame, stupul slab este cel care face ghem pe 4 rame, iar un stup puternic va forma ghem pe 7-9 rame.

Nu este recomandat să lăsăm pentru iernat stupii care au mai puțin de patru rame bine acoperite cu albine. Analizăm dimineața, când e mai rece, câte albine sunt prinse în ghemul de iernare și putem să notăm acest lucru pe capace”, menționează Muj Ruben.

Dacă stupii au mai puțin de patru rame, acesta trebuie unificat cu un alt stup slab. Nu este recomandată unificarea unui stup slab cu unul mediu sau puternic, cel slab poate fi bolnav și transmite agentul patogen familiei sănătoase.

„Unificarea este necesară deoarece, spre exemplu, stupul cu trei rame consumă pe cap de albină cantitate dublă de miere, comparativ cu un stup de șase rame. Consumând mai multă miere, albinele se pot îmbolnăvi și avea diaree, ulterior sunt șanse să se dezvolte nosemoza”.

Unificarea se face simplu, alegându-se regina cea mai bună, în baza observărilor anterioare. Apoi, se adaugă ramele de la un stup și se pun la celălalt. Lucrarea se face cu grijă, pentru a evita căderea albinelor în afara stupului.

Stupul se poate depopula din cauza virozelor. Stupii slăbiți pot fi unificați în zilele cu temperaturi pozitive.

Asigurarea liniștii pe durata iernării

Liniștea este importantă tot timpul, dar pentru iernarea de succes a albinelor este crucială. Din acest motiv, se fac intervenții minime pentru a deranja cât mai puțin albinele.

Trebuie să avem grijă să nu avem animale care să deranjeze cuibul, mai ales când albinele stau în ghem, deoarece fiecare deranj înseamnă consum mai mare de miere.

„La intrarea șoarecilor în stup, aceștia trebuie înlăturați, deoarece șoarecii produc zgomot și au miros care va deranja albinele, iar acestea vor consuma mai multă hrană și ar putea avea diaree. Șoarecii se înlătură la temperaturi pozitive și soare, iar apoi se face ordine în stup”.

Este recomandat să avem grijă de zona unde sunt amplasați stupii. Dacă nu au fost instalate leațurile care reduc urdinișul, acestea trebuie montate, Se montează leațuri pentru a lăsa o intrare de doar 8 mm și se instalează gratii pentru a evita pătrunderea șoarecilor.

„În cazul în care stupina nu este protejată de vânt, aș recomandat instalarea unui gard împotriva vântului”.

În plus, trebuie să avem grijă stupii să fie foarte bine asigurați cu chingi, în zonele de pădure poate apărea un dăunător mai puțin cunoscut – jderul. Pentru apicultorii cu stupina amplasată în zone cu urși, instalarea gardului electric este cea mai bună variantă.

O regină sănătoasă pentru o iernare de succes

Regina trebuie să fie în regulă. Dacă familia de albine nu stă liniștită în ghem, ci agitată, ar trebui să ne punem semne de întrebare. La temperatura potrivită trebuie să verificăm prezența reginei. Dacă avem potirașe trase din celule, atunci trebuie să unificăm stupul orfan cu un stup care are regină.

„Nu trebuie să lăsăm stupul orfan până în lunile martie, aprilie. Dacă nu avem regină sau aceasta moare în timpul iernii, familia de albine devine foarte agitată, consumă miere în exces, poate avea diaree și muri. Astfel, dacă stupul a rămas fără regină, într-o zi însorită, trebuie să unificăm rapid familiile utilizând o folie pusă între stupul orfan cu stupul cu regină.

În ce privește reginele, am putea în această perioadă să schimbăm reginele de la stupii care au puiet văros. În 70% din cazuri, schimbarea reginei aduce vindecarea de puiet văros. Schimbarea reginei poate fi realizată acum sau în luna decembrie în zonele mai calde. Este o metodă sigură pe care am experimentat o de-a lungul anilor și care a oferit rezultat”.

Hrana albinelor pentru iernat

Hrana este foarte importantă pentru un iernat de succes. Chiar dacă consumul stupului va fi mai mic, nu este nicio problemă, ba chiar recomandat, să lăsăm cantități mai mari de hrană.

„Orientativ, trebuie să avem 15-30 de kg de miere în stup, în funcție de puterea familiei de albine. Acum, avem frecvent familii de albine care intră puternice, cu peste 7 rame, la iernare, din acest motiv și aș recomanda această cantitate. În medie, trebuie să avem trei kilograme pe rama ocupată de albine. Astfel, dacă familia de albine face ghem pe 5 rame, trebuie să avem 15 kg de miere”, adaugă Muj Ruben.

În ce privește amplasarea mierii în stup, este recomandat ca ramele din margine să fie pline cu miere. La 5-6 rame, ramele marginașe trebuie să fie pline cu miere, iar restul cel puțin pe jumătate.

În cazul în care nu dispunem de suficientă miere în stup, o opțiune ar fi să plasăm pungi cu sirop invertit pe ghem, iar albinele vor consuma siropul. Nu aș recomanda turtele, acestea conțin zaharoza care uzează albinele. Astfel, opțiunea optimă ar fi siropul invertit.

„Nu recomand administrarea turtelor din toamnă, perioada optimă pentru acestea este luna ianuarie-februarie și sunt necesare pentru siguranță. Dacă stupul are hrană suficientă, va consuma turta târziu”.

Împachetarea stupilor

„În urma practicii de lucru în Suedia, am văzut că stupii pot trece bine iarna, fără a fi împachetați. Împachetarea poate duce la o mucegăire în timpul iernii, din cauza aerisirii deficiente. Personal, din 2007 nu împachetez stupii.

Dacă totuși realizăm lucrarea, la împachetarea stupilor este foarte important să nu uităm de aerisirea acestora, trebuie să avem o sită mică pe fundul stupului. Dacă aceasta lipsește, trebuie să asigurăm o ventilare adecvată. Hrana de proastă calitate, afectată de mucegai din cauza unei aerisiri proaste, cât și mierea necăpăcită duc la diaree, ulterior la alte probleme”, a conchis Muj Ruben.

Președintele AIPROM: Planificăm extinderea noastră în Republica Moldova

0

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat miercuri, 15 noiembrie, evenimentul „Semințe pentru viitor”: Sustenabilitate și eficiență în cultura porumbului. Evenimentul a reunit profesioniști din domeniul protecției plantelor, reprezentanți ai mediului academic, experți în afaceri europene, fermieri, reprezentanții autorităților și ai asociațiilor de fermieri.

Boualem Saidi – Președinte AIPROM a adresat un cuvânt de bun venit participanților.

„Vă mulțumesc pentru că ați ales să fiți astăzi alături de noi, pentru că ne-am propus să punem semințele viitorului, într-o manieră sustenabilă și eficientă. Misiunea fermierilor va fi să mențină un nivel ridicat de performanță și să abordeze totul într-o manieră sustenabilă. Am ales să vorbim despre sustenabilitate și eficiență în cultura porumbului. Ne propunem să discutăm și despre agenda politică europeană, dar și despre metodele tehnice de protecție a plantelor pe care le folosim astăzi și acelea pe care le vom dezvolta în viitor, așa cum sunt noile tehnice genomice. În acest sens avem în față o provocare fundamentală, să producem mai mult, folosind mai puține resurse” – a declarat Boualem Saidi, Președinte AIPROM.

Președintele AIPROM a vorbit și despre proiectele actuale și viitoare ale asociației.

„În prezent suntem în procesul de rebranding pentru AIPROM. Suntem afiliați ai asociației europene CropLife Europe și foarte curând o să vedeți brand-ul AIPROM devenind CropLife România. În acest fel putem să continuăm ceea ce face deja la AIPROM adăugând forța pe care o aduce brand-ul CropLife Europe.
Un alt proiect important este reprezentat de extinderea activității AIPROM (CropLife România) în Republica Moldova. Suntem convinși că agricultură este importantă și în această zonă, mulți dintre membrii noștri desfășoară activități acolo și ne dorim să implementăm în Republica Moldova cele mai de succes proiecte ale asociației din România. Vrem să începem cu înființarea asociației și să implementăm proiectul SCAPA – de recuperare a ambalajelor de pesticide, dar și alte proiecte de stewardship” – a subliniat Președintele AIPROM.

În prima parte a evenimentului, Doru P. Frantescu, CEO & founder of EUmatrix.eu, expert în afaceri europene, a prezentat perspectivele politice ale Uniunii Europene în domeniul agricol.

Iulian Gabur, conferențiar universitar doctor la catedra de Genetică din cadrul Facultății de Agricultură „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, a adus în discuție soluții inovatoare pentru agricultura sustenabilă, cu accent asupra noilor tehnici genomice.

În partea a-II-a a evenimentului Boualem Saidi, Președinte AIPROM, a oferit o perspectivă detaliată asupra evoluției și direcțiilor viitoare privind protecția culturii de porumb.

Partea a-III-a a evenimentului a fost dedicată practicilor sustenabile în cultura porumbului. Experți și fermieri au discutat despre practicile inovatoare și soluțiile integrate. Din panel de discuții au făcut parte: Vasile Balcan – Director General Marsat SA Roman, Alexandru Baciu – fermier județul Călărași, Ferma Baciu, Liviu Titianu – Președinte Asociația Producătorilor, Procesatorilor, Comercianților de Semințe și Material Săditor (A.P.P.C.S.M.S) „Danubiu” Brăila, Cristina Cionga – Director Executiv Adjunct, Forumul APPR, Alina Mihai – Director Executiv AISR și Boualem Saidi – Președinte AIPROM.

La finalul evenimentului au luat cuvântul Vasile Iosif și Jean Ionescu, Vicepreședinți ai AIPROM, pentru a sublinia eforturile industriei de a asigura suficiente produse de protecție a plantelor pentru nevoile fermierilor.

Boualem Saidi, Președinte AIPROM, a încheiat oficial evenimentul, evidențiind concluziile cheie și direcțiile viitoare ale sectorului agricol.

AIPROM mulțumește tuturor participanților, vorbitorilor și partenerilor pentru contribuția adusă la acest eveniment, consolidând astfel eforturile pentru o agricultură sustenabilă și eficientă în România.