Moldova Fruct anunță o nouă estimare a producției de mere

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova Fruct anunță o nouă estimare a producției de mere

Conform celor mai recente estimări efectuate de Asociația Moldova Fruct, în anul 2023, vor fi recoltate circa 505 mii tone de mere.

Potrivit prognozei anterioare aceasta trebuia să atingă cifra de 548 mii tone. Însă din cauza lipsei precipitațiilor din lunile august și septembrie volumul prognozat inițial nu s-a adeverit.

Către 1 noiembrie 2023 fabricile de procesare au achiziționat aproximativ 250 mii tone mere. Așteptările sectorului de procesare se ridică la 270 mii tone de mere procesate din roada anului 2023.

Totodată, aproximativ 50 mii tone vor fi comercializate în stare proaspătă pe piața locală. Iar volumul exporturilor din roada anului 2023 în sezonul de vânzări 2023/2024 este estimat de sector la nivel de 185 mii tone, cu cca 60 mii tone mai mult decât cel exportat din roada anului 2022, an în care Moldova s-a confruntat cu o secetă severă.

Războiul din Ucraina, embargoul Federației Ruse la importurile de fructe din Moldova impus în august 2022, au impus exportatorii de mere din Moldova să-și intensifice eforturile de identificare a noilor piețe de desfacere.

Rezultatele obținute în acești doi ani deja sunt vizibile. Dacă în 2021 țările CSI, inclusiv Rusia erau destinația pentru 99% din merele moldovenești exportate, atunci în anul 2022 ponderea acestora s-a redus până la 90%, iar în primele 10 luni ale anului 2023, aceasta a scăzut până la 85%. Noile destinații de export sunt țările din Golful Persic, țările din UE, Africa și Asia de Sud-Est.

Comisia Europeană anunţă că va reînnoi autorizarea glifosatului în UE pentru 10 ani

Elena Balamatiuc
-
0
Comisia Europeană anunţă că va reînnoi autorizarea glifosatului în UE pentru 10 ani

Comisia Europeană a anunţat joi că va reînnoi autorizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru 10 ani, în urma unui vot al statelor membre care a deschis calea pentru această decizie în privinţa erbicidului controversat, transmite AFP, notează agrobiznes.ro.

În sprijinul deciziei sale, Comisia a adus un raport al unei agenţii europene de reglementare care apreciază că nivelul de risc nu justifică interzicerea glifosatului.

Autorizaţia în vigoare acum în UE, înnoită în 2017 pentru 5 ani, apoi prelungită cu un an, expiră la 15 decembrie. În absenţa majorităţii în rândul Celor 27, revenea Comisiei să tranşeze problema.

„În conformitate cu legislaţia UE şi în absenţa majorităţii cerute într-un sens ori în celălalt, Comisia este obligată să adopte o decizie înainte de 15 decembrie 2023, data de expirare a perioadei de aprobare actuală”, a explicat executivul UE.

„Comisia, în colaborare cu statele membre ale UE, va proceda acum la reînnoirea aprobării glifosatului pentru o perioadă de 10 ani, sub rezerva anumitor noi condiţii şi restricţii”, a adăugat executivul UE.

Executivul UE a propus să-şi reînnoiască autorizaţia după ce raportul Autorităţii Europene de Securitate a Alimentelor (EFSA) aprecia că nivelul de risc nu justifica interzicerea acestui ierbicid controversat.

Ea prevede câteva garanţii şi interzice folosirea acestei substanţe pentru desicare (împrăştiere pentru uscarea unei culturi înaintea recoltării).

Glifosatul, substanţa activă a mai multor erbicide – printre care Roundup, produs de Monsanto şi utilizat pe scară largă în lume, a fost clasat în 2015 drept „cancerogen probabil” de către Centrul internaţional de cercetări asupra cancerului, al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În schimb, EFSA a indicat în iulie că nu a identificat un „domeniu de preocupare critică” la oameni, animale şi mediu susceptibil să împiedice autorizarea erbicidului, recunoscând însă o lipsă de date.

La fel ca la primul vot din 13 octombrie, nici joi nu a fost atinsă majoritatea calificată necesară – de 15 state din 27, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE – pentru validarea sau respingerea propunerii Comisiei. Şapte state – printre care Franţa, Germania şi Italia – s-au abţinut, 17 au votat pentru şi trei împotrivă (printre care Luxemburg), potrivit unor surse diplomatice.

Grupul german Bayer, care a achiziţionat Monsanto în 2018, a salutat anunţul Comisiei.

„Această nouă autorizare ne permite să continuăm să le furnizăm agricultorilor din toată Uniunea Europeană o tehnologie importantă pentru lupta integrată împotriva buruienilor”, a declarat un purtător de cuvânt.

Miercuri, ministrul francez al agriculturii, Marc Fesneau, a declarat în Senat că o interdicţie totală a erbicidului „nu este posibilă” la ora actuală din cauza lipsei de alternativă pentru fermieri.

În schimb, ONG-urile Foodwatch şi Générations futures, au acuzat că „această poziţie este o trădare, nesurprinzătoare, a promisiunii făcute de preşedintele Republicii (Emmanuel Macron) în 2017”.

ONG-urile consideră că reînnoirea autorizaţiei „contravine din nou principiului precauţiei în timp ce probele despre periculozitatea glifosatului pentru om şi mediu continuă să se acumuleze”.

Chiar dacă substanţa activă este aprobată la nivelul UE, fiecare stat rămâne responsabil să autorizeze produsele ce conţin glifosat, şi ar putea, aşadar, să adopte restricţii în funcţie de specificităţile locale şi de efectele potenţiale asupra mediului, în cadrul criteriilor fixate de Bruxelles.

Agreena își extinde platforma pentru agricultura carbonului la 2 milioane de hectare în 17 țări europene

Agreena
-
0
Agreena își extinde platforma pentru agricultura carbonului la 2 milioane de hectare în 17 țări europene

Compania din domeniul tehnologiei agricole, Agreena, și-a consolidat poziția de lider în Europa prin anunțul că platforma sa inovatoare privind agricultura carbonului acoperă acum două milioane de hectare în 17 țări europene.

Agreena a lansat AgreenaCarbon pentru a sprijini financiar tranziția fermierilor spre agricultura regenerativă, permițându-le să contribuie activ la soluționarea crizei climatice prin extragerea carbonului din atmosferă și stocarea lui în soluri.

Suprafața de două milioane de hectare de teren agricol convertită la practici agricole regenerative prin Agreena este echivalentă cu dimensiunea Sloveniei sau a 2,8 milioane de terenuri de fotbal europene.

Peste o mie de fermieri folosesc acum platforma AgreenaCarbon, dovedind astfel potențialul tehnologiei de a susține schimbarea în practicile agricole și în eforturile fermierilor de a combate schimbările climatice.

„Sechestrarea carbonului în agricultură este una dintre cele mai eficiente soluții pentru amplificarea acțiunii climatice conform IPCC, dar poate presupune costuri inițiale semnificative pentru fermieri. Agreena folosește știință și tehnologie pentru a transforma eforturile fermierilor prietenoase cu mediul în credite de înaltă calitate pentru captarea carbonului, oferind astfel venituri suplimentare esențiale fermierilor,” a declarat Julie Koch Fahler, cofondatoare și COO al Agreena.

Impactul escaladabil al companiei este susținut de capacitatea sa de a inova din punct de vedere tehnologic. În 2022, Agreena a achiziționat tehnologie MRV de ultimă generație în măsurarea, raportarea și verificarea practicilor agronomice, folosind teledetecția și inteligența artificială pentru a-și îmbunătăți capabilitățile și mai mult.

Îmbinând prelevarea probelor de sol și datele exacte reale din teren cu învățarea automată avansată și tehnici de vizionare computerizată, compania își construiește la nivel macro propria inteligență legată de carbon. 

„Mai precise, mai rapide și mai transparente decât auditurile manuale, soluțiile MRV asigură creșterea eficientă a programelor pentru agricultura carbonului”, declară Fahler, adăugând că Agreena are o poziție unică de a monitoriza și urmări continuu ce se întâmplă în teren, pentru a spori încrederea și credibilitatea celor ce achiziționează creditele de carbon.  

Pentru a garanta integritatea, verificarea datelor și inspecțiile terenurilor sunt conduse de un Corp de Validare și Verificare independent înainte de a se emite creditele spre vânzare în piața voluntară de carbon.

Această terță parte atestă că reducerea emisiilor de carbon și eliminarea acestora chiar au avut loc, confirmând calitatea creditelor de carbon și a rolului acestora ca soluție viabilă în călătoria către net zero.  

Cum evoluează economia Moldovei, în comparaţie cu cea a altor state candidate la aderare la UE

Elena Balamatiuc
-
0
Cum evoluează economia Moldovei, în comparaţie cu cea a altor state candidate la aderare la UE

Anul acesta, pentru prima dată, raportul anual (European Economic Forecast) care anticipează evoluțiile economice, dar analizează și starea actuală a economiei țărilor Uniunii Europene, analizează și ia calcul și economia Republicii Moldova, dar și cea a Ucrainei și a țărilor din Balcani candidate la UE, notează mold-street.com.

Raportul constată că „în fața unor crize multiple și după peste un an de contracție economică, economia Moldovei este așteptată să revină la creștere în a doua jumătate a anului”.

„Inflația mai scăzută, politica monetară mai relaxată și producția agricolă mai puternică vor stimula consumul privat și investițiile. Se estimează și că deficitul fiscal va scădea ușor”, se arată în prognoză.

Redresare economică după contracția din 2022

„Economia Moldovei s-a contractat cu 5% anul trecut, în primul rând din cauza scăderii consumului privat, pe măsură ce inflația a crescut din cauza ridicării prețurilor la alimente și energie, ceea ce a redus veniturile gospodăriilor. Investițiile au scăzut și ele și din cauza înăspririi politicii monetare și a incertitudinii crescânde ca urmare a războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei”, explică autorii.

Conform analizei, prognoza pentru PIB real în 2023 este o creştere cu 1,7% (mai puţin decât estimează Guvernul de la Chişinău) şi au fost revizuite în scădere în comparație cu prognoza de primăvară din 2023.

„Acest lucru reflectă contracția continuă a producției în prima jumătate a anului (-2,3% an/a), deoarece scăderea salariilor reale a continuat să influențeze consumul privat, iar exporturile agricole au avut de suferit ca urmare a recoltei slabe din 2022. Perspectivele de creștere pentru 2023 sunt cu toate acestea, pozitive datorită creșterii proiectate a consumului privat în a doua jumătate a anului, susținută de o inflație mai scăzută și de creșterea continuă a ocupării forței de muncă”, estimează Comisia.

Comparaţia cu alte state candidate

Datele publicate relevă că Republica Moldova va înregistra una dintre cele mai mici creşteri economice între cele opt state candidate la aderare la UE, inclusiv Turcia.

Doar Bosnia şi Herzegovina este de aşteptat să aibă o creştere mai mică – cu doar 1,5%, în timp ce Macedonia de Nord – 2%, Serbia – 2,2%, Albania – 3,5%, Turcia – 4,2%, Ucraina – 4,8%, iar Muntenegru – 4,9%.

Prognozele pentru 2024 sunt mai optimiste – o creştere economică de 3,8%, cea mai mare între statele candidate, iar pentru 2025 – de 4,2%, în timp ce pentru Ucraina prognoza este o creştere cu 6,1%.

Ce sectoare economice vor avansa 

Producția industrială și activitatea în construcții este așteptată să se redreseze, în timp ce sectorul TIC ar trebui să rămână un punct luminos pentru creștere. Se estimează că producția agricolă va avea o revenire parțială în 2023, după seceta severă din 2022, care ar trebui să contribuie la creșterea exporturilor.

Cu toate acestea, exporturile nete vor rămâne un obstacol pentru creștere, deoarece importurile își revin și ele în orizontul de prognoză, în conformitate cu creșterea consumului privat, menţionează raportul.

Se estimează și că producția agricolă va avea o revenire parțială, după seceta severă din 2022, ceea ce ar trebui să contribuie la creșterea exporturilor. Cu toate acestea, exporturile nete vor rămâne un obstacol pentru creșterea economică, deoarece importurile își revin și ele în orizontul de prognoză, în conformitate cu creșterea consumului privat.

Relaxarea politicii monetare şi scăderea rapidă a inflației

„După vârful său de 34,6% anual, în octombrie 2022, inflația a scăzut brusc ca urmare a stabilizării prețurilor la alimente și energie, a politicii monetare stricte și a efectelor de bază de la începutul anului 2023. Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară de la vârful de 21,5% în august 2022 la 6% în iunie 2023 unde a rămas”, scrie în raport.

De notat că recent BNM a redusă rata de bază la 4,5%.

Potrivit analizei revenirea economică e datorată parțial și întoarcerii moldovenilor care lucrau anterior în Ucraina și Rusia. Refugiații din Ucraina reprezintă acum aproximativ 2,5% din populație și au sporit forța de muncă cu aproximativ 1%, dar acest efect se poate disipa în anii următori.

Creșterea salariilor nominale în 2022 a fost depășită de inflația vertiginoasă, ceea ce a dus la o pierdere a puterii de cumpărare, deoarece salariile reale au scăzut cu aproximativ 13%. Acest lucru se va inversa în a doua jumătate a anului 2023, salariile reale continuând să crească în 2024 și 2025, pe măsură ce inflația se reduce, susținută de o creștere a salariului minim și a salariilor din sectorul public.

Deficitul fiscal rămâne ridicat, dar se reduce

Cât despre bugetul ţării, Comisia Europeană estimează că cheltuielile mari în a doua jumătate a anului crește riscul de subexecuție. Se estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat (în acest an este prognozat la 6% din PIB), deși pe o traiectorie în scădere, deoarece cheltuielile vor crește mai puțin dinamic decât veniturile.

Datoria publică, în schimb, urmează să crească moderat de la 32,9% în 2022, la 35,2% în 2023, până la un nivel încă scăzut de 37,2% din PIB până în 2025.

Agrotek Arena: Sesiune de informare despre Sisteme ERP și utilizarea datelor agrometeorologice

Elena Balamatiuc
-
0
Agrotek Arena: Sesiune de informare despre Sisteme ERP și utilizarea datelor agrometeorologice

Agrotek Arena continuă să împărtășească experiență și cunoștințe despre tehnologiile din agricultură. La prima sesiune de informare au participat agricultori, profesori și studenți de la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a Universității Tehnice a Moldovei (UTM).

Subiectul acestei sesiuni a fost „Sisteme ERP și utilizarea datelor agrometeorologice”, în cadrul căreia experții au povestit despre utilitatea tehnologiilor și impactul acestora asupra performanței agricole, oferind perspective valoroase despre modul în care acestea pot revoluționa agricultura. Participanții au explorat o gamă vastă de subiecte, de la managementul integrat la stații meteo de ultimă generație.

Scopul de bază al arenei este promovarea, practicarea și învățarea noilor tehnologii digitale pentru a eficientiza modul în care agricultura este practicată, reducând impactul asupra mediului și creând o agricultură competitivă, sustenabilă și regenerativă. 

Arena va deschide noi oportunități de cooperare și dezvoltare pentru studenți, profesori, agricultori și companii de tehnologii digitale, promovând astfel transferul de cunoștințe între mediul academic și industrie.

Agrotek Arena reprezintă o investiție estimată la 3 mil. de lei, ce include valoarea echipamentelor oferite de companiile furnizoare de tehnologii și contribuția generoasă a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, care susține dezvoltarea infrastructurii arenei și dotarea laboratorului pentru lecții practice oferite studenților și fermierilor.  

USAID sprijină implementarea soluțiilor digitale și inovatoare în agricultură pentru a contribui la sporirea competitivității produselor moldovenești și creșterea economică.

Granturi pentru promovarea exportului vinului. Termen limită – 30 noiembrie

Elena Balamatiuc
-
0
Granturi pentru promovarea exportului vinului. Termen limită – 30 noiembrie

Mai sunt doar 14 zile până la expirarea termenului limită pentru depunerea cererilor de finanțare în cadrul Programului WESA (Wine Export Support Activity)!

Programul de sprijin pentru Promovarea Exportului Vinului Moldovei a fost lansat de Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, iar depunerea dosarelor se încheie pe data de 30 noiembrie 2023, ora 17:00.

Programul WESA vizează dezvoltarea vânzărilor și diversificarea piețelor de valoare înaltă pentru exportatori, cu un buget total de granturi în valoare de 13 milioane de lei.

Circa 40 de reprezentanți ai vinăriilor din Moldova au participat la evenimentul de lansare a Programul de Granturi pentru Promovarea Exportului Vinului Moldovei al proiectului USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Programul de granturi constituie un suport continuu la cei „10 ani de revoluție” în industria vinului, cu realizări semnificative în calitatea, marketingul și diversificarea piețelor de export.

Exporturile către piețele cu valoare adăugată mai mare au avut succes, cu vinurile autohtone îmbuteliate reprezentând 43% din volumul total exportat și generând peste două treimi din veniturile totale ale exportului de vinuri din Republica Moldova (70%).

Aceste cifre demonstrează angajamentul continuu al industriei vitivinicole moldovenești de a produce și promova vinuri de calitate la nivel internațional.

Cu toate acestea, mulți producători și exportatori de vin întâmpină dificultăți în accesarea noilor piețe de export, inclusiv din cauza bugetelor limitate pentru activități de marketing, lipsei planificării strategice și implementării programelor complexe de marketing și promovare.

Astfel, pentru a susține diversificarea piețelor de export, Programul de Granturi pentru Promovarea Exportului Vinului Moldovei va oferi un buget total de 13,000,000 MDL.

Exportatorii de vinuri din Moldova pot accesa granturi de până la 1 milion de lei per companie, în funcție de categoria afacerii.

Se estimează ca aproximativ 20 de companii din domeniul vinicol să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil prin intermediul acestui program. Termenul de încheiere a Programului de granturi este 30 noiembrie a.c., cu perioade subsecvente de depunere a cererilor de grant la 31 iulie; 29 septembrie; și respectiv 30 noiembrie, 2023.

„Vinurile din Republica Moldova au cunoscut o veritabilă revoluție în ultimii ani, trecând de la vinuri exportate în vrac la vinuri de calitate, dezvoltând Indicații Geografice Protejate, soiurile autohtone și noi stiluri de vinuri apreciate cu mii de medalii.

Acum este momentul să învățam să vindem cât mai avantajos vinurile noastre și să facem Vinul Moldovei cunoscut pe cât mai multe piețe internaționale. Cu sprijinul programului de granturi pentru promovarea exportului oferit de USAID ne dorim să fim fermi în continuarea drumului pe care avansează Vinul Moldovei, pentru a genera noi investiții în afacerile din mediul rural, a crea surse de venit pentru populația Moldovei și a crea o notorietate globală  pentru Vinul Moldovei,” a menționat Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, la eveniment.

„USAID își menține hotărârea fermă de a sprijini sectorul vitivinicol din Moldova. Prin aceste 13 milioane MDL oferite în cadrul noului program de granturi, ne propunem să stimulăm dezvoltarea industriei, să deblocăm întregul său potențial și să poziționăm vinurile moldovenești ca produse recunoscute la nivel mondial”, a menționat John Riordan, Director interimar al misiunii USAID.

„Scopul este de a crește vânzările de vinuri de calitate pe piețele netradiționale, în segmente de înaltă valoare, prin sprijinirea activităților de marketing și promovare ale exportatorilor de vinuri și construirea unei imagini pozitive a Vinului Moldovei”.

Programul de granturi vine în completarea strategiei și planului de marketing „Vinul Moldovei”, implementat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), vizând inițiative și activități de marketing pe piețele netradiționale precum: România, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Danemarca, Coreea de Sud, Japonia, Canada, dar și alte noi piețe cu potențial de creștere a exporturilor de vinuri.

Se va da prioritate activităților îndreptate spre promovarea categoriei de vin premium, cu caracteristici unice și distincte, în special din soiurilor autohtone sau de selecție locală. 

„De zece ani, Vinul Moldovei este platforma de lansare pe plan extern a vinurilor cu care ne mândrim, de creștere a reputației Moldovei ca producător de vinuri dar și destinație oenoturistică.  Acest program este unic prin abordarea sa, or promovează adoptarea unei abordări integrate, pornind de la diversificarea piețelor și canalelor de distribuție, până la exploatarea potențialului comerțului electronic, și dezvoltarea unei sinergii cu programele implementate de ONVV”, a menționat Elizaveta Breahnă, director interimar ONVV.

În cadrul evenimentului, participanții au asistat la prezentările experților în marketing privind dezvoltarea unor strategii de impact în penetrarea piețelor de export, tendințele globale ale pieței globale,  practici de elaborare a planurilor de marketing.

De asemenea, expertul străin și unul din cei mai reputați critici de vin din lume Robert Joseph a prezentat vinăriilor din Moldova exemple inspiraționale de succes din lumea vinului. 

Această inițiativă se desfășoară în cadrul parteneriatului strategic pentru dezvoltarea industriei vitivinicole, dintre Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova și ONVV.

Sfeclă roșie măruntă, deformată sau crăpată – cauze, prevenire

Luminita Crivoi
-
0
Sfeclă roșie măruntă, deformată sau crăpată – cauze, prevenire

Recoltele au fost strânse, puse pentru păstrare, iar parcelele pregătite pentru perioada rece. Astfel că, a venit momentul potrivit pentru a discuta mai multe despre unele probleme pe care le putem întâlni în timpul creșterii legumelor și modul în care le putem evita în sezoanele următoare.

În acest articol, vom discuta mai multe despre cauzele care duc la formarea rizocarpilor de sfeclă roșie amari, crăpați sau prea mici în dimensiuni.

De ce sfecla roșie a format rizocarpi mărunți, deformați?

Formarea unor rizocarpi mici la sfecla roșie poate fi rezultatul mai multor cauze, printre principalele numărându-se îngrijirea necorespunzătoare sau condițiile de creștere improprii.

Principalele motive pentru care sfecla crește măruntă:

Lipsa sau insuficiența apei, în special în perioadele critice pentru apă

Cel mai frecvent motiv. Cu lipsă de umiditate, sfecla roșie încetinește creșterea, iar acest lucru afectează dimensiunea culturii rădăcinoase. În special, se recomandă udări în fenofazele rozetă de frunze, începutul formării rizocarpilor și creșterea intensivă a rizocarpilor.

Umiditatea din sol trebuie menţinută la limitele de 60- 75% din capacitatea de câmp pentru apă. Lipsa de umiditate în perioadele de secetă determină formarea unor rădăcini mici, lipsite de suculenţă.

Excesul de apă din sol dăunează plantelor, scăzându-le rezistenţa la boli. Sunt binevenite udările prin aspersiune cu norma de circa 300 m³ per hectar. În perioada de vegetație, sunt suficiente 5-6 udări, în funcție de precipitațiile căzute și temperaturile înregistrate. În cazul lipsei surselor de apă, se va forma o recoltă mai mică.

Fertilizare necorespunzătoare

Dacă există o carență de nutrienți, sfecla nu va crește normal. Pe de altă parte, dacă există un exces, va forma o masă verde luxuriantă, în timp ce rădăcina va rămâne mică. Sfecla roșie reacționează bine la administrarea îngrășămintelor organice, însă acestea trebuie introduse în sol cu un an înainte de semănat.

Administrarea îngrășămintelor minerale se efectuează în funcție de analiza chimică a solului. Un element important, ce nu trebuie să lipsească, este borul, acesta poate fi administrat în cantitate de 10-20 kg concentrat boric per hectar. Din recomandările generale, se recomandă administrarea a N60 P60 K60 per hectar.

Densitatea prea mare a culturii

În asemenea condiții, pur și simplu nu este suficient spațiu pentru creșterea armonioasă a culturilor rădăcinoase. Schemele de semănat sunt variate, însă între plante pe rând distanța nu trebuie să fie mai mică de 5-7 cm. Aici, este important să analizăm recomandările producătorului de semințe.  

Adâncimea de semănat la sfecla roșie este de 4-5 cm – pentru solurile ușoare – pretabile acestei culturi. Semințele se încorporează la adâncimea de 2-3 cm pe soluri grele.

Aici, nu ar trebui să uităm nici de cerințele față de lumină – pentru plantarea sfeclei roşii sunt necesare terenuri deschise şi bine expuse la lumină.

Locul de semănat selectat incorect

Sfeclei nu-i place solul greu și zonele cu niveluri ridicate ale apei freatice, dar preferă solul ușor, afânat. În sol argilos îi va fi dificil să se dezvolte, un astfel de sol va trebui mereu să fie afânat. Din cauza excesului de umiditate, rădăcinile ar putea să nu se formeze.

În plus, sunt de evitat solurile acide – solul cu reacție neutră este considerat optim pentru sfeclă și alte legume, iar pe un sol cu un pH mai mic de 5,5 va oferi rezultate rele.

Încălcarea regulilor de rotație a culturilor

Nu vă așteptați la o recoltă mare, dacă anul trecut a crescut sfecla în același loc sau ați semănat-o după alte rădăcinoase și culturi cu boli și dăunători comuni.

Sfecla roșie poate fi cultivată cu succes după culturile solanacee ce formează fructe, cum ar fi tomatele, ardeii, vinetele, după leguminoase cum ar fi fasolea, mazărea și curcubitacee – castraveţi, pepeni verzi şi pepeni galbeni, dovlecei.

Soi nepotrivit

Soiul poate să nu fie potrivit pentru cultivarea în solul sau în regiunea dumneavoastră.

Timpul de semănat ales incorect

Dacă semănați în sol prea rece la începutul primăverii sau toamna, planta va începe să dea tije florale și este posibil să nu obțineți deloc recoltă.

Seminţele de sfeclă roșie încolţesc la temperatura de 4-5°C. Plantele răsărite rezistă până la -2°C şi cele mature la -3°C. În perioada de vegetaţie, pentru o dezvoltare normală, sfecla roșie necesită temperaturi de 20-25°C.

Supraîncălzirea solului este o altă cauză. Din cauza căldurii prelungite și a lipsei totale de precipitații, solul se supraîncălzește și rădăcina nu crește în volum.

V-ar putea fi util și articolul De ce morcovii cresc deformați, bifurcați – vezi 6 motive.

De ce crapă rizocarpii de sfeclă roșie

Rizocarpii crăpați își pierd gustul, capătă un aspect inestetic și se păstrează rău. Se mai întâmplă că, încep să putrezească chiar pe parcelă – umiditatea pătrunde în crăpături și microorganismele din sol se acumulează acolo, ceea ce duce la putrezire.

Principalele motive din ce cauză crapă rădăcinoasele sunt:

Îngrășăminte cu azot în exces – dacă solul este suprasaturat cu acest element, țesuturile cresc prea repede, se umflă și crapă. Pentru a evita acest lucru, aplicați îngrășăminte care conțin azot numai la începutul sezonului de vegetație. Aplicați cu un an înainte îngrășăminte organice (mraniță și compost) la afânare și în niciun caz nu adăugați gunoi de grajd proaspăt.

Udare neregulată – dacă solul a fost foarte uscat și apoi brusc a fost puternic inundat de ploaie sau l-ați udat în exces, acest lucru va provoca creșterea țesuturilor, iar cele superioare vor crăpa. Încercați să evitați schimbările bruște de la o cantitate mică de umiditate la una mare.

De ce sfecla roșie este amară?

Uneori, se întâmplă ca legumele rădăcinoase cultivate să nu aibă gust sau să fie amare. Unele dintre principalele motive pentru acest fenomen au fost enumerate și la problemele anterioare. Însă precizăm că acesta ar putea fi rezultatul:

  • semințelor de calitate scăzută;
  • insuficienței de apă – în perioada de formare a rizocarpilor duce la uscarea și amărârea rizocarpului;
  • fertilizării necorespunzătoare – la începutul sezonului de vegetație cultura are nevoie de azot, iar la mijloc – de potasiu și fosfor;
  • culturii prea dense – în lupta pentru nutrienți și în condiții prea compacte de creștere, rădăcinile cresc cu insuficiență de zahăr;
  • solui greu și acid – pentru o bună creștere, rădăcinile au nevoie de aerare și sol afânat;
  • recoltării întârziate – rădăcinile mari, ținute mai mult timp în sol sunt mai puțin dulci, aspre și fibroase. Sfecla roșie se recoltează la maturitatea tehnică.

Citiți mai multe despre Cum se păstrează sfecla roșie și morcovii iarna. Sfaturi.

Pentru a vă asigura că sfecla crește fără amărăciune, urmați aceste practici agricole simple:

  • Selectați cu atenție soiurile, studiați caracteristicile acestora;
  • În timpul secetei, udați plantele în mod regulat. În condiții de grădină, de 1-2 ori pe săptămână, cu minim 7-15 litri pe metru pătrat;
  • După fiecare udare, afânați solul sau mulciți cu iarbă cosită, paie uscate, acestea vor reține umiditatea mai mult timp;
  • ​Când apar primele două frunze, răriți plantele, lăsând 5-6 cm între ele, iar când apar 4-5 frunze, măriți distanța dintre plante la 7-8 cm;
  • Aplicați îngrășăminte în timp util.

Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 a fost publicat în Monitorul Oficial

Elena Balamatiuc
-
0
Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 a fost publicat în Monitorul Oficial

Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030 a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, transmite moldpres.md. 

În Program au fost identificate acțiunile-cheie în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru sectoare precum energie, transport, clădiri, procese industriale, agricultură, folosința terenurilor, silvicultura și deșeuri. 

Acțiunile planificate se axează pe principiile economiei verzi, inclusiv eficiența energetică, dezvoltarea surselor regenerabile, aplicarea tehnologiilor performante de producere a cimentului și sticlei, agricultura conservativă, împădurire și management eficient al deșeurilor. 

Conform prevederilor Acordului de la Paris, în anul 2015 Republica Moldova și-a asumat, prin Contribuția Națională Determinată (CND1), angajamentul de a atinge, până în anul 2030, ținta necondiționată de reducere a emisiilor de GES cu 64% comparativ cu nivelurile anului 1990 și ținta de reducere condiționată cu 78%, cu suportul donatorilor internaționali.

În anul 2020, țara noastră și-a actualizat țintele de reducere a emisiilor de GES, raportând o reducere necondiționată de 70% a emisiilor de GES și de 88% – în mod condiționat. 

Moldova este în topul preferințelor turiștilor din întreaga lume

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova este în topul preferințelor turiștilor din întreaga lume

La prestigiosul concurs internațional CIFFT, care promovează videoclipuri turistice, țara noastră s-a clasat în top 10.

Republica Moldova este din nou în topurile internaționale. Țara noastră s-a clasat pe locul 9 în cadrul prestigiosului concurs internațional CIFFT (Committee of Tourism Film Festivals), la categoria „People’s Choice”.

Competiția promovează și premiază cele mai reușite videoclipuri despre călătorii, destinații turistice și despre industria turismului, fiind organizată de Comitetul Internațional al Festivalurilor de Film de Turism, cu suportul Organizației Mondiale a Turismului și al Comisiei Europene pentru Turism. 

Moldova a participat cu o selecție de 8 materiale video, sub numele „Moldova – discover the routes of life” care pătrund în inima autenticității, istoriei și tradițiilor moldovenești, evidențiind pensiunile primitoare, podgoriile pitorești, lacurile cu ape cristaline și siturile arheologice, invitând internauții să descopere potențialul turistic al Moldovei.

Elena Stepanov, director executiv al Asociației Naționale pentru Turism Receptor:

„Succesul înregistrat de Moldova la concursul CIFFT este cu adevărat lăudabil. Faptul că ne-am clasat în top 10 subliniază interesul și fascinația turiștilor străini pentru frumusețea peisajelor pitorești și cultura noastră autentică. Rezultatul înregistrat la competiția desfășurată cu suportul OMT se datorează publicului, care a avut ocazia să voteze filmul de prezentare a țării în cele 3 săptămâni de desfășurare a concursului. În acest mod reușim să mai facem un pas important pentru a aduce Moldova în atenția lumii și continuăm să facem cunoscută Moldova pe scena internațională, pentru a atrage cât mai mulți vizitatori.”

La această ediție a concursului au participat 56 de țări, Moldova poziționându-se cu mândrie în top 10, alături de destinații turistice renumite precum Portugalia, Peru, Cuba, Bosnia și Herțegovina, Mexic, Polonia, Croația și Spania.

Participarea Moldovei la competiția CIFFT a fost posibilă cu suportul Asociației Naționale pentru Turism Receptor (ANTRIM), care susține dezvoltarea durabilă a sectorului și contribuie la creșterea vizibilității destinațiilor moldovenești pe plan internațional. 

Partenerii care au susținut inițiativa sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii al Republicii Moldova:

„Turismul în ziua de astăzi, în toată lumea, înseamnă experiențe trăite, cunoaștere și multe descoperiri. Moldova se poate mândri cu un patrimoniu cultural atractiv, cu gospodari care pun în valoare moștenirea noastră culturală, cu peisaje pitorești și locuri care încă nu au fost atinse de turismul de masă. Cu aceste elemente, vom putea să ne bucurăm de mai mulți vizitatori, care vin să descopere Moldova și toate locurile pitorești prezentate în videoclipul votat la CIFFT. Această apreciere este încă o dovadă că reușim să aducem Moldova în atenția lumii și continuăm să facem cunoscută țara noastră pe scena internațională, pentru a cuceri imini și a crea amintiri.”

Diana Lazăr, Directoarea industriei vitivinicole și a turismului, Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) din Moldova:

„Deja de mai bine de un deceniu, Statele Unite, prin proiectele implementate în Moldova susțin dezvoltarea sectorului turismului și a potențialului enorm al industriei, care încă păstrează tradițiile și  patrimoniul cultural, și în același timp, oferă oportunități economice pentru zonelor rurale. Clasarea Moldovei în top 10 la concursul CIFFT este rezultatul activităților de marketing internațional implementate, a căror rezultate vor genera prezența un număr mai mare de turiști străini.”

Turismul în Moldova a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, iar în anul 2022, Moldova a fost vizitată de 4,7 milioane de străini, dintre care 162.000 de turiști. În anul 2022 turismul a generat 317 milioane USD, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul Moldovei. În 2023, numărul turiștilor a crescut cu 110% față de perioada ianuarie-iunie 2022.

Anual, în a doua duminică a lunii noiembrie, Moldova sărbătorește Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol.  Moldova dispune de 10 crame cu facilități turistice și cazare, 20 de vinării cu restaurante și 40 – cu opțiuni pentru tururi vinicole și degustare.

Pe întreg teritoriul țării a fost dezvoltată o rețea de peste 150 kilometri de trasee de ciclism și drumeție, care oferă și posibilitatea de a face kayaking sau birdwatching în rezervațiile naturale.

1...217218219...1.988Pagina 218 din 1.988