Cum deosebim ramurile de rod la măr, păr sau gutui

Luminita Crivoi
-
0
Cum deosebim ramurile de rod la măr, păr sau gutui

Ramurile de rod sau fructifere reprezintă organele pomilor pe care se vor forma fructe. Se formează din lăstarii de vigoare redusă sau medie amplasați aproape perpendicular față de ramura-mamă.

Unele ramuri de rod, în special la pomii tineri, nu au muguri floriferi, dar se vor forma ulterior. Acestea poartă denumirea de ramuri de rod în devenire.

Fiecare specie are ramurile sale specifice de rod.

Ramuri de rod la măr și păr

Mărul și părul fructifică pe următoarele ramuri de rod: țepușă, pinten, nuielușa, mlădiță, smicea, bursă, vatră de rod.

Țepușa este o ramură anuală scurtă (0,5-5cm) cu mugure terminal mixt, adică din acesta se vor forma flori și frunze.

Un mugure vegetativ, este un mugure din care se vor forma doar frunze, organe vegetative. Acesta este mai mic, mai alungit și mai ascuțit decât cel florifer, din care se vor forma doar flori (caracteristic speciilor sâmburoase) sau mixt (din care se vor forma flori și frunze).

În următorul desen sunt prezentate diferențele dintre acești muguri:

Pintenul este asemănător cu țepușa, doar că are în vârf un mugure vegetativ (din care se vor dezvolta doar frunze). Din acesta ulterior se formează ramuri de rod cu muguri floriferi.

Nuielușa este o ramură anuală de 10-30 cm cu un mugure terminal (amplasat în capăt) mixt.

Mlădiță poate fi mai lungă decât nuielușa, de 10-60 cm, însă spre deosebire de aceasta mai are câțiva muguri laterali micști.

Smiceaua are dimensiuni similare nuielușei, doar că este o ramură prefloriferă, adică nu are muguri floriferi și în anii următori se va transforma în nuielușă sau mlădiță.

Bursa sau puntea de rod spre deosebire de anterioarele ramuri de rod este una bienală. Este scurtă, cu partea de sus îngroșată, cu una sau două ramificații laterale. Bursa provine din mugurele terminal mixt al țepușei, nuielușei sau mlădiței.

Vatra de rod este o formațiune multianuală, alcătuită din două sau mai multe burse de rod.

La multe soiuri de măr, în special la cele altoite pe portaltoi de vigoare slabă sau mijlocie, mugurii floriferi se diferențiază dintr-o parte de mugurii axilari, situați pe lăstari de vigoare submedie sau medie, în special când aceștia nu au poziție verticală.

Citește și despre Tăierile la măr. Forma de coroană – palmetă mixtă.

De aceea, în vegetația următoare ramurile anuale devin ramuri de rod cu pondere considerabilă.

La păr predomină bursele și vetrele de rod.

Formațiunile fructifere la măr și păr sunt longevive, dar vârsta cea mai productivă a lor, în funcție de soi, asociații/portaltoi este de până la 3-5 ani.

După aceasta ele se reîntineresc prin tăieri de reducție.

Formațiuni de rod la gutui

La gutui mugurii floriferi se formează pe măciulii, ramuri anuale mixte, coarne de melc.

Ramura anuală mixtă are lungimea de 20-60 cm cu mugurele terminal mixt. O parte din mugurii laterali situați în zona centrală și superioară sunt vegetativi-generativi. În partea inferioară sunt muguri vegetativi, de regulă, slab dezvoltați.

Fructificarea pe ramuri anuale mixte predomină la pomii tineri.

Ulterior, ramurile anuale mixte evoluează în ramuri de doi ani cu ramificații de măciulii, iar în anii următori, în formațiuni de rod multianuale.

Măciulia este o ramură floriferă anuală cu lungimea de 5-12 cm, îngroșată la vârf. Pe partea superioară poartă 2-3 muguri micști, iar în partea terminală a ei se observă urma fructului desprins la recoltare.

Ea evoluează odată cu fructificarea în coarne de melc.

Coarnele de melc sunt formațiuni de rod de 2 ani, ramificate bifurcat în 2 măciulii. Ele evoluează prin ramificări ulterioare în formațiuni fructifere multianuale.

La gutui, formațiunile de rod au vârsta productivă admisibilă de 3-4 ani, după care trebuie realizate tăieri de întinerire.

Vezi aici și Tăierile la gutui, forme de coroană recomandate.

Bibliografie: BABUC Vasile; PEȘTEANU Ananie; GUDUMAC Eugen. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi.

Exportul de struguri din Moldova – în creștere cu peste 30% comparativ cu anul trecut

Elena Balamatiuc
-
0
Exportul de struguri din Moldova – în creștere cu peste 30% comparativ cu anul trecut

Producătorii de struguri pentru masă înregistrează situație favorabilă pe segmentul exporturilor.

În ultimele două săptămâni, viticultorii au reușit să majoreze cantitativ și valoric exportul de struguri cu 32,5% și respectiv cu 38,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul vamal al Republicii Moldova, în ultimele 2 săptămâni, au fost exportate circa 10 mii tone în valoare totală de peste 6 milioane $ SUA.

Exportul pe grupe de piețe arată astfel: piața CSI – 5,2 mii tone (54%), la preț de 0,51 USD/kg, piața UE – 3,6 mii tone (37%), la preț de 0,86 USD/kg și alte țări – 0,8 mii tone (9%), la preț de USD/kg.

Principalele destinații ale exportului de struguri sunt Federația Rusă – 3,3 mii tone (34%), cu prețul per kg de 0,47 USD și România – cca 2,1 mii tone (sau 22%), cu prețul per kg de 0,78 USD.

Fermieri: La costurile actuale pentru irigare, aceasta nu este avantajoasă economic

Tatiana Caraman
-
0
Fermieri: La costurile actuale pentru irigare, aceasta nu este avantajoasă economic

Dorin Jardețchi din satul Varnița, raionul Anenii Noi, cultivă pe o suprafață de circa 90 de hectare legume (ceapă, morcov), dar și cereale și oleaginoase (porumb, floarea-soarelui, rapiță și grâu), pe care le irigă, datorită faptului că este membru al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI). 

Producătorul spune că, cheltuielile pe care le suportă pentru irigare sunt destul de mari, ceea ce face ca și costul de producție a legumelor și cerealelor să fie mult mai mare. 

„În anul curent, am achitat 3 lei pentru m3 de apă din bazin, pentru că avem locuri unde apa vine prin gravitație, iar apa repompată a costat 4 lei. La o udare a cerealelor folosim minim 400 de m3 de apă. Respectiv, trebuie să achităm 1600 de lei doar pentru apă, vorbesc de cheltuieli fără a lua în calcul uzura la mașina de irigat, motorină, salariul operatorului care manipulează mașina”, a povestit Dorin Jardețchi.

Chiar dacă membrii Asociației sunt cei care stabilesc prețul apei pentru irigare, la fiecare început de primăvară, acesta depinde mult de prețul la energia electrică, la care se mai adaugă taxa ecologică, cheltuielile pentru angajați și fondul de rezervă pentru reparația utilajelor. 

„Statul interveni cu suportul său, dar pe an ce trece tot mai puțin. Se achită subvenții pentru energia utilizată la pomparea apei. La început, primeau subvenții toți cei care irigau, recent au fost excluse culturile cerealiere și au rămas doar culturile cu valoare adăugată înaltă, iar în anul curent, în urma ultimelor modificări au rămas culturile cu valoare adăugată, dar a fost introdus un plafon la recolta obținută. De exemplu, în cazul cepei trebuie să obții o recoltă de cel puțin 60 de tone la ha, iar în cazul verzei – 80 de tone la ha, ceea ce în cazul unui agricultor începător este practic imposibil de realizat. Respectiv, în cazul Asociației noastre, în anul curent, cred că mai puțin de 30% din membri au primit subvenții”.  

Fermierul spune că, irigarea nu este folosită la scară largă, inclusiv din cauza prețului mare pentru apă. Acesta susține că unii agricultori nu respectă tehnologiile deoarece fac economie pe apă. 

„În sezonul curent, conform calculelor pe care le-am făcut, la cultura floarea-soarelui am avut cheltuieli la apa pentru irigare de circa 10 mii de lei la ha. Astfel că, chiar dacă am avut o recoltă de circa 5 tone la ha de floarea-soarelui, în contextul prețurilor actuale, nu reușim să acoperim cheltuielile de producere. Ministerul ne spune că, trebuie să investim în utilaje mai eficiente, care ne-ar permite să avem un cost de producție mai mic la apă, dar acestea presupun investiții foarte mari. Ne-au recomandat să investim în instalarea panourilor solare sau să procurăm pompe mai eficiente, dar sunt costuri prea mari pe umerii agricultorilor. Dacă ar exista proiecte sau fonduri care să compenseze o parte din aceste cheltuieli, poate ar fi o soluție”.

Prețul care va fi în anul viitor pentru apă depinde, în mare parte, de prețul care va fi la energia electrică, în medie, la un m3 de apă pompat se folosește de la 600 W până la 1 KW. 

„Din ceea ce ni s-a comunicat de la MAIA, în următorii ani se planifică excluderea subvențiilor pentru energia electrică folosită la irigare”, a mai spus Dorin.

De aceeași părere este și Veaceslav Lazar din Orhei, care a scris în grupul Agrobiznes Legumicultură că, pentru a fi competitivi pe piață, ar trebui să fie simplificată legislația privind conectarea la sursa de apă și micșorat prețul la apa utilizată pentru irigare, ceea ce va duce la micșorarea prețului de producere. 

„Noi cultivăm legume și irigăm. Combustibilul pe care îl folosesc pentru pomparea apei este foarte scump, iar irigarea devine prea costisitoare”.

Solicitat de Agrobiznes, Vasile Șarban, secretar de stat, MAIA, a explicat că orice politică de susținere este preconizată pentru o anumită perioadă de timp. La fel este și în cazul politicii de susținere a producătorilor agricoli prin compensarea parțială a cheltuielilor la pomparea apei pentru irigare.

„Mizăm pe faptul că, vom dezvolta Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare și vom obliga persoanele fizice sau juridice, care dețin terenuri în aria de acțiune a unui sistem de irigare funcțional, să prelucreze terenurile în așa fel ca să utilizeze apa. La utilizarea apei pentru irigare, la toată suprafața pe care o are sistemul, costul unui cub de apă va fi cu mult mai mic. Astfel, ne propunem ca producătorii să coopereze și să producă o anumită categorie de produse, să o comercializeze în comun. Astfel, vor avea apă mai ieftină și respectiv, vor putea menține sistemul de irigare mai eficient”. 

Vasile Șarban susține că, o astfel de intervenție e necesară în contextul în care un sistem de irigare necesită întreținere nu doar pe perioada de irigare, dar pe tot parcursul anului.

„Avem deja sisteme de irigare noi, care au fost subvenționate sau finanțate din diferite proiecte, care au datorii în valoare de 600 de mii de lei. MAIA a promovat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 71 cu privire la Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, în așa fel încât să obligăm deținătorii de terenuri din raza de acoperire a unui sistem funcțional de irigare să plătească cotizații la Asociație, ceea ce va contribui la menținerea sistemului de irigare. Deținătorii de terenuri din zona care are acces la irigare au deja un avantaj, pentru că costul terenului este cu mult mai mare, comparativ cu alte terenuri, respectiv poate cultiva culturi care să aducă un profit”.

Amintim aici că, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a aprobat reglementări noi de subvenționare în agricultură, inclusiv în sectorul de irigare, care pun în aplicare prevederile noii Legi nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural.

Vedeți analiza efectuată de specialiștii Proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, finanțat de USAID, despre noile condiții de subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații.

Menționăm că, în Republica Moldova, s-au creat 35 de AUAI care au luat în gestiune 30 de sisteme centralizate de irigare. Dar din aceste 30 doar 18 funcționează, celelalte fiind într-o stare deplorabilă şi necesită investiții considerabile.

Rezoluția Congresului Republican al Agricultorilor – ce soluții imediate cer fermierii

Luminita Crivoi
-
0
Rezoluția Congresului Republican al Agricultorilor – ce soluții imediate cer fermierii

Congresul Republican al Agricultorilor din Republica Moldova, organizat de Federația Națională а Fermierilor din Moldova și Asociația Fоrțа Fеrmiеrilоr, constată, сă ре parcursul аnilоr de independență în agricultură au avut loc trаnsformări esențiale, prin саrе s-аu stabilit рrорriеtаtеа privată asupra terenurilor agricole și relaliile de producție, саrе trebuie să corespundă condițiilor economiei libere de рiață.

Acest рrосеs а decurs anevoios din cauza contradicțiilor între adepții schimbării, rеfоrmării agriculturii în una mоdеrnă și adepții рăstrării în agricultură а modelului economic autoritar, de stat, incapacității autorităților statului, dar și societății de agricultori în ansamblu să gestioneze eficient un asemenea proces complicat.

Anul 202З este cel mai dificil an din istoria agriculturii R. Moldova Independente. Din vara trесută, agricultura а fost аfесtаtă de multiple crize: secetă, războiul din Ucraina, scumpiri exorbitante а mijloacelor de producție și рrăbușirеа рrеțurilоr la producția agricolă.

Seceta sеveră а compromis în 2022 recolta de роrumb, sfeclă de zаhăr, soia și flоаrеа-soarelui pe o bună parte din suprafețele cultivate. Costurile producției agricole au сrеsсut ре diferite categorii cu 200-400 %, iar dobânzile la credite s-au majorat aproximativ de 3 ori.

În același timp, importul în exces а producției agricole din Uсrаiпа а influențat esențial сădеrеа рrеțurilоr ре piața intеrnă. Aqadar, începând сu toamna 2022, producătorii agricoli au început să соmercializeze сеrеаlе și oleaginoase sub prețul de cost.

În același timp, creditorii au pornit presiune dură asupra agricultorilor. Duрă calcule asociațiilor care au organizat Congresul, doar pentru prima grupă de culturi agricole pierderile agricultorilor depășesc 2 mlrd de lei.

Probleme similare au avut și fеrmiеrii din țărilе UE, însă acolo аutоritățile lа timp au aplicat măsuri de sprijin suplimentar pentru fermieri, cum аr fi protejarea piețelor cerealelor și oleaginoaselor, рrесum și аlосаrеа compensațiilor adiționale consistente репtru producătorii agricoli.

Guvernеlе acestor țări prompt s-au adresat după suport financiar lа Comisia Uniuni Europene. În рrеzеnt, fermierii Poloniei, României, Bulgariei, Slovaciei și Ungariei primesc de lа З00 până la 674 еurо la un hectar de grâu.

Până în prezent mai există restanțe la achitarea subvențiilor pentru аnul 2022, iar AIPA în continuare se соnfruntă în lipsa majorării finanțării și deficit de personal.

Fermierii prezenți la congres au menționat că, după doi ani de сriză сопtinuă, mаrеа majoritate а fеrmiеrilоr micro, mici și mijlocii se аflă în pragul falimentului.

„Distrugerea ramurii se întâmplă cu participarea autorităților abilitate, iar beneficiarii acestor schimbări vоr fi doar сâtеvа companii transnaționale, саrе deja controlează peste 40 procente din terenurile agricole din Republica Moldova și nu au niciun interes pentru menținerea și dezvoltarea satelor noastre”, au menționat fermierii.

Congresul а considerat сă este important introducerea unei tradiții civilizate de asumare а răspundеrii din partea demnitarilor de stat și a cerut demisia ministrului agriculturii și industriei alimentare.

Totodată, a solicitat aplicarea următoarelor măsuri urgente:

  1. Introducerea рriп decizia CSI рână la 31 octombrie 2024 a unui mоrаtоriu la calcularea рenalitățilоr, ехесutаrеа silită а obligațiunilor și demararea procedurilor de insolvență реntru agricultorii miсrо, mici și mijlocii, саrе аu în structura tеrеnurilоr agricole cel рuțin 70 рrосеntе din culturile сеrеаliеrе și oleaginoase.
  2. Iпtеrziсеrеа importului grâului, porumbului și florii-soarelui cel puțin рănă la 31 mаrtiе 2024 și admiterea tranzitului сеrеаlеlоr și oleaginoaselor din Ucraina doar cu transportul feroviar.
  3. Маjоrаrеа, сu sprijinul раrtеnеrilоr externi, а Fondului Național de Dezvoltare а Agriculturii реntru 2024 рână la cel puțin 3,0 mlrd. lei și stabilirea la nivelul legislativ сa cel puțin 4 % din vаlоаrеа cheltuielilor bugetare să fie alocate реntru finanțаrеа acestui Fond.
  4. Арrоbаrеа și finanțаrеа schemelor de plăți directe la hectar, începând сu аnul 2024, duрă exemplul Uniunii Еuropene ținând cont de faptul сă Moldova din 2022 аrе statut de candidat UE.
  5. Аlосаrеа în 2024 din Fondul Național de Dezvoltare а Agriculturii реntru fermierii miсrо, mici și mijlocii са compensații реntru prețuri derizorii cel puțin 1,5 mlrd. lei în fоrmа de plăți directe la hectar de flоаrеa-soarelui și роrumb cultivate în аnul 2023, рrесum și асоrdаrеа sprijinului finanсiаr adițional agricultorilor miсrо, mici și mijlocii, саrе аu suferit în urmа secetei în аnul 2023 și dețin actele respective.
  6. Еlаbоrаrе și aplicarea imediată а Рlаnului de Acțiuni реntru implementarea Strategiei securității аlimеntаrе а Republicii Moldova реntru anii 2023-2030.
  7. Elabоrаrеа рrоmрtă а Legii cu privire la Gаrаntаrеа Creditului Agricol, саrе аr reglementa сrеаrеа unui Fоnd de Garantare а Creditului agricol duрă exemplul mai multor țări UE.
  8. Asigurаrеа unui dialog sincer și eficient din partea autorităților cu reprezentanții societății civile din domeniul agricol.

Fermierii cer întreprinderea măsurilor în termen de 7 zile, amenințând cu proteste.

Sondaj: În Moldova, peste 50% din fermieri cultivă soia modificată genetic. Importuri masive din țări unde se cultivă soia OMG

Luminita Crivoi
-
0
Sondaj: În Moldova, peste 50% din fermieri cultivă soia modificată genetic. Importuri masive din țări unde se cultivă soia OMG

Scăderea drastică a suprafețelor cultivate cu soia și prezența unor opțiuni mai costisitoare în ceea ce ține de controlul buruienilor în cultură, a dus la importurile masive ale acesteia.

Soia este unul dintre componentele importante din hrana animalelor de fermă, astfel aceasta nu poate fi exclusă, iar proprietarii de ferme sunt nevoiți să importe boabe de soia pentru a satisface necesitățile nutriționale ale animalelor.

În cadrul evenimentului Donau Soja Moldova „Vulnerabilități și oportunități în producerea de soia”, au fost prezentate câteva date importante care pun în evidență necesitatea intervenției imediate a autorităților și mobilizării fermierilor în scopul creșterii suprafețelor cultivate cu soia.

Ela Malai, Reprezentanta Verein Donau Soja din Austria în Moldova, a specificat că potrivit datelor colectate și procesate de către experții proiectului, în ultimii ani s-a atestat o scădere importantă a suprafeţelor semănate cu soia de la 59.100 hectare în 2010 la 23,2 mii de hectare în 2021.

Dinamica cultivării soiei în Republica Moldova:

Ela Malai a atenţionat și despre faptul că, pentru o bună parte din suprafețele cultivate cu soia, seminţele folosite sunt modificate genetic.

„Sondajele efectuate în rândul agricultorilor arată că peste 50% din aceștia utilizează seminţe modificate genetic”, a declarat Ela Malai. 

În acest context, autorităţile ar trebui să controleze mai strict importul de seminţe şi să adopte măsuri de stimulare pentru agricultorii care cultivă soia nemodificată genetic, ca ei să poată concura cu cei care cultivă soia modificată genetic.

Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova importă anual circa 30-31 de mii de tone de șrot de soia, care provine din țările Americii de Sud, unde prioritar se cultivă soia modificată genetic.

Anatolie Fală, expert în cadrul proiectului, a menționat că, din cauza schimbărilor climatice şi încălzirii globale, cultivarea soiei în Republica Moldova, este potrivită doar în zona de nord a țării.

În raioanele din centrul şi sudul ţării, cultivarea soiei poate fi doar pe bază de irigaţie, sau dacă sunt ani cu precipitaţii suficiente, a precizat Anatolie Fală.

Citiți mai multe despre Anatolie Fală: Avem condiții pretabile pentru cultivarea soiei fără irigare doar în nordul Moldovei.

Tratamente de toamnă la pomi – cum îi menținem sănătoși

Agrobiznes
-
0
Tratamente de toamnă la pomi – cum îi menținem sănătoși

Tratamentele de toamnă la pomi joacă un rol important pentru asigurarea unor pomi sănătoși în sezonul următor. Tradițional, tratamentele de toamnă pentru controlul bolilor se realizează cu produse ce conțin cupru. Acestea au un rol important în controlul bolilor produse de bacterii și ciuperci.

De exemplu, atunci când vorbim de sâmburoase, pentru boli cum ar fi ciuruirea bacteriană, clasterosporioza micotică la prun, pătarea roșie, antracnoza cireșului, bășicarea frunzelor de piersic pentru un control eficient este obligatoriu și tratamentul din toamnă la căderea frunzelor cu produse ce conţin cupru.

Citiți mai multe despre Bășicarea frunzelor la cais și piersic – cauze, tratamente.

La cais, un rol important în controlul bolilor cum ar fi citosporoza îl joacă două tratamente făcute toamna: primul tratament se aplică când 50% din frunze au căzut, iar al doilea după defolierea completă, folosind sulfat de cupru + var stins (2-3%).

Tratamentele cu cupru în scopul prevenirii bolilor la sămânțoase se realizează: I – după recoltarea fructelor, II – la 10-14 zile după primul tratament.

În general, toamna pot fi făcute unul sau două tratamente cu produse ce conțin cupru, numărul acestora diferă în funcție de starea pomilor.

Produsele aplicate vor contribui la cicatrizarea rănilor după căderea frunzelor, lucru important în controlul bolilor mai ales în toamnele ploioase și reci, deoarece multe boli pot fi numite „boli ale rănilor”.

Important! Este obligatorie înlăturarea și distrugerea fructelor mumificate și a ramurilor uscate din livadă. Acestea pot fi o sursă importantă de infecție pentru sezonul următor.

La măr, este foarte importantă realizarea tratamentelor pentru prevenirea dezvoltării rapănului. Infecția de rapăn întotdeauna începe a se dezvolta de la frunzele infectate în sezonul precedent.

În lipsa simptomelor infecției cu rapăn la pomii de măr, se recomandă înainte de căderea frunzelor de aplicat 2,5-3 kg/1000 m2 Uree. 

Pentru realizarea tratamentelor de toamnă la pomi se utilizează produse ce conțin cupru sub formă de oxiclorură de cupru (de exemplu Curenox 1,5-2 kg/ha, ALCUPRAL 50 PU 1,5-2 kg/ha), hidroxid de cupru (de exemplu Champ 77 WG 2 kg/ha, TRIUMF 40 WG 2-2,5 kg/ha), sulfat de cupru suflat de cupru tribazic (Cuprofix Ultra 3,5-6,0 kg/ha).

În cazul produselor pe bază de sulfat de cupru, pentru un rezultat mai bun este recomandată dizolvarea produsului în apă călduță.

În timpul toamnelor ploioase, specialiștii recomandă aplicarea produselor granulate, deoarece acestea se spală mai greu de pe frunze, iar produsele sub formă de pulbere se spală mai ușor.

Pentru tratamentele de toamnă se utilizează un consum mai mare de soluție de lucru, deoarece este necesară îmbăierea pomilor. Duzele de jos trebuie orientate spre tulpină, pentru a asigura și umectarea eficientă a acesteia.

Într-un final, tot pomul trebuie să fie bine acoperit cu soluția de lucru. Totodată, este recomandată și stropirea frunzelor căzute, acestea la fel pot fi surse de infecție pentru sezonul următor.

În perioada de repaus a pomilor pot fi realizate tratamente pentru controlul dăunătorilor. Mai multe detalii despre Păduchele din San Jose în livezi. Metode de combatere.

Amazone – creștere de 100% pe piața Moldovei în ultimii doi ani, datorită parteneriatului cu Agromotor Premium

Luminita Crivoi
-
0
Amazone – creștere de 100% pe piața Moldovei în ultimii doi ani, datorită parteneriatului cu Agromotor Premium

Brandul Amazone, cu o istorie de peste 140 de ani, a devenit un etalon al calității și inovației în domeniul utilajelor agricole la nivel mondial. Cu o reputație solidificată de-a lungul timpului, Amazone se mândrește cu utilaje care se disting prin rezistență, precizie și simplitate în utilizare.

Amazone a înregistrat o creștere impresionantă și pe piața locală, aceasta fiind de aproximativ 100% comparativ cu acum doi ani, potrivit rezultatelor primelor opt luni ale anului 2023, prezentate de către distribuitorul exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova – Agromotor Premium.

„Agromotor Premium oferă fermierilor accesul la o gamă completă de mașini și utilaje agricole, esențiale pentru maximizarea productivității în fermă. Acest lucru este posibil datorită parteneriatelor strategice cu branduri de renume mondial, inclusiv Amazone, care asigură semănători, erbicidatoare, distribuitoare de îngrășăminte și utilaje pentru lucrarea solului de cea mai înaltă calitate. În aceste zile, desfășurându-se expoziția MOLDAGROTECH, toate utilajele care se bucură de o popularitate mare, dar și noutățile au fost aduse la stand-ul nostru. Fermierii cu care colaborăm s-au convins de performanța acestora și îi invităm și pe alții să o facă”, a menționat Dragoș David, Brand Manager Agromotor Premium.

Agromotor Premium are stabilite parteneriate strategice cu brandurile cu renume mondial: Amazone, Deutz Fahr, Faresin și Krone, astfel asigurând gama totală de mașini și utilaje agricole necesare pentru lucru în fermă.

„Amazone e axat pe livrarea pe piață a soluțiilor ce pot fi adaptate perfect tendințelor, astfel încât, de exemplu, un fermier care lucrează solul în sistem convențional și dorește să treacă la No-till nu trebuie să schimbe semănătoarea. La expoziție este prezentat modelul Primera DMC cu lățime de lucru de 6 metri. Această semănătoare se caracterizează prin versatilitate deosebită, este o semănătoare universală, pretabilă atât pentru semănat direct, cât și convențional”, a specificat Costin Moțoiu, reprezentant Amazone.

Potrivit lui, pe lângă lățimile de lucru ale Primera DMC de 3 – 12 metri, curând vor fi disponibile și versiuni cu lățime de lucru de 15 metri.

„Amazone ne asigură necesarul de semănători de prășitoare și păioase, pneumatice și mecanice, purtate și tractate, astfel încât să corespundă oricărei cerințe ale fermierilor. În plus, sunt disponibile erbicidatoare – de la cele mai mici purtate, până la cele tractate și autopropulsate, dar și distribuitoare de îngrășăminte și utilajele pentru lucrarea solului”, adaugă Costin Moțoiu.

Aflați mai multe despre AMAZONE Primera DMC: Semănătoarea perfectă pentru toate tipurile de tehnologii.

Agromotor Premium a lansat cu succes gama Premium de mașini de erbicidat tractate, iar următorul pas ar fi gama de mașini autopropulsate.

„Împreună cu Agromotor Premium vom include în portofoliu gama de mașini de erbicidat Pantera. Pentru acest utilaj, vom realiza și campanii de demonstrații, deoarece ne dorim ca fiecare fermier să se convingă de performanța acestuia.

Mașinile de erbicidat de capacitate mare se bucură de popularitate în rândul fermierilor din Moldova. Inclusiv, cel mai mare model din gama noastră, de 11 mii de litri, și-a găsit locul într-o fermă din Moldova”, a conchis Costin Moțoiu.

Citește mai multe despre Pulverizatorul tractat AMAZONE UG – Performanță și Precizie.

Pentru mai multe detalii despre brandul Amazone, accesați agromotorpremium.md.

Fermierii cer stare de urgență în agricultură și amenință cu proteste

Elena Balamatiuc
-
0
Fermierii cer stare de urgență în agricultură și amenință cu proteste

Peste 600 de agricultori s-au întrunit sâmbătă, 21 octombrie, la un Congres, desfășurat la Chișinău, pentru a găsi soluții la problemele cu care se confruntă, transmite știri.md.

Aceștia se plâng că întreprinderile pe care le dețin ar putea da faliment și asta deoarece prețurile la producția agricolă au scăzut, iar dobânzile la credite s-au majorat.

Fermierii cer un moratoriu la calcularea penalităților până în octombrie 2024, majorarea fondului agriculturii, dar și un plan pentru securitatea alimentară.

De cealaltă parte, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, susține că instituția pe care o conduce este în căutarea soluțiilor.

În cadrul Congresului, fermierii au adoptat și o rezoluție. Aceștia cer inițierea procedurii de insolvență pentru agricultori, finanțarea shemelor de plăți directe la hectar după exemplu Uniunii Europene, dar și elaborarea unei legi care ar reglementa crearea Fondului de Garantare a Creditului Agricol.

„Zilnic ne sună, vin fermieri cărora le ridică proprietățile gajate băncile, furnizorii, creditorii. Alții își pierd casele de locuit chiar. Noi continuăm ca să solicităm starea de urgență în domeniul agricol, ca pe calea aceasta să scutim fermierii de responsabilitățile față de creditori, să li se amâne termenii de achitare”, a explicat directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco.

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că instituția pe care o conduce este în căutarea soluțiilor la problemele agricultorilor.

„Noi trebuie să redescoperim această afacere pentru că s-a schimbat conjunctural piața bazinului Mării Negre, s-a schimbat conjunctural înclusiv și piața Uniunii Europene. Noi am pierdut aproape 40% din piețele tradiționale unde exportam cereale. Noi avem asociații de profil profesionale, o mulțime. De fiecare dată Ministerul Agriculturii se întâlnește cu ei și reieșind din necesitățile lor noi muncim, schimbăm regulamentele de subvenționare”, a remarcat Vladimir Bolea.

Fermierii susțin că dacă în următoarele șapte zile doleanțele lor nu vor fi îndeplinite, atunci aceștia vor ieși la protest, inclusiv cu tehnica agricolă.

La Chișinău a avut loc primul forum național de discuții cu crescătorii de ovine și caprine

Elena Balamatiuc
-
0
La Chișinău a avut loc primul forum național de discuții cu crescătorii de ovine și caprine

Oportunitățile, provocările și potențialul de creștere al sectorului rumegătoarelor mici a fost subiectul primului forum de discuție la nivel național dedicat crescătorilor de ovine și caprine.

Evenimentul a reunit peste 40 de participanți și a fost organizat în cadrul proiectului Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) „Sprijin pentru micii producători și fermele de animale”.

„Forumul se încadrează potrivit în cadrul expozițiilor internaționale specializate Moldagrotech și Farmer. Este o tradiție ca toamna să facem analize și planuri de viitor pentru sectorul zootehnic, implicit pentru ramura creșterii ovinelor și caprinelor. Acest sector are viitor în Republica Moldova și vom pune accentele corespunzătoare pentru a-l aduce la un alt nivel de performanță.

Această activitate poate fi transformată și deveni una profitabilă dacă vom lua în considerație întreg lanțul valoric și dacă vom investi în activități de procesare. Ne bucurăm că avem sprijinul FAO și putem crea împreună un mediu favorabil pentru evoluția sectorului, asigurând progresul și creșterea durabilă a acestuia”, a declarat în deschiderea evenimentului, Iurie Scripnic, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

În cadrul evenimentului au fost prezentate și discutate rezultatele unui studiu realizat de către echipa FAO în conlucrare cu MAIA, în parteneriat cu Rețeaua Națională LEADER și Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din Republica Moldova.

Studiul, care a fost dezvoltat/pregătit în perioada noiembrie 2022 – noiembrie 2023, a implicat chestionarea a peste 200 de deținători de ferme de ovine și caprine din Republica Moldova. Cercetarea s-a concentrat în special pe gospodăriile și fermele de dimensiuni mici și medii cu cel puțin 30 de animale.

„Prin intermediul acestui proiect ne-am propus să oferim o imagine mai clară asupra sectorului rumegătoarelor mici și a necesităților de intervenție pentru fortificarea acestuia, prin implicarea directă a crescătorilor de ovine și caprine în procesul de identificare a lacunelor, necesităților de sprijin și oportunităților.

Mizăm în continuare pe participarea activă a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în revizuirea acestui studiu și formularea propunerilor de îmbunătățire, pe care FAO este deschis să le sprijine, inclusiv pe domeniile conexe creșterii ovinelor și caprinelor, cum ar fi de exemplu administrarea sustenabilă a pășunilor” a menționat Tudor Robu, Reprezentantul adjunct al FAO în Republica Moldova.

Rezultatele studiului arată că cea mai mare parte din deținătorii de rumegătoare mici își comercializează produsele pe piața locală ceea ce le permite să aibă acces direct la resurse financiare și profit, însă astfel se impune necesitatea unor mecanisme eficiente de control a siguranței alimentare.

De asemenea, studiul arată că mai mult de jumătate din fermierii chestionați cooperează neformal prin schimb de utilaje, forță de muncă etc. și doar 3% din ei au ales să-și formalizeze parteneriatul, lucru ce le-ar deschide mai multe oportunități și acces la piețele de desfacere.

Costurile de întreținere a animalelor au crescut considerabil pentru peste 70% din respondenți, în mare parte din cauza impactului războiului din Ucraina și a secetei, iar recomandările experților scot în evidență necesitatea de creștere a rezilienței fermierilor la diverse șocuri atât climatice cât și economice, politici de subvenționare, astfel ca să fie oprită tendința de scădere a efectivului de animale.

Printre cele mai comune probleme menționate de către fermieri sunt lipsa îngrijitorilor de animale (a păstorilor în special), lipsa resurselor financiare pentru investiții, al unor politici de suport din partea statului, lipsa pășunilor etc.

În ultimii ani, potrivit statisticilor oficiale, se atestă o descreștere semnificativă cu peste 10% a numărului de capete de ovine din 2019 în prezent, efectivul de oi fiind în prezent de 434 mii de capete, în timp ce efectivul de capre a scăzut cu aproape 5% în ultimii 3 ani, ajungând la 140 de mii de capete.

Participanții au avut oportunitatea de a aduce contribuții și de a discuta aspectele prezentate în raportul analitic, care urmează a fi completat în baza recomandărilor și publicat până la finele anului 2023.

Proiectul FAO, cu o valoare de 325 de mii de dolari, contribuie de asemenea și la evaluarea cadrului politic, legal și instituțional privind agricultura și dezvoltarea rurală cu accent pe fermele de familie pentru care va fi inițiată elaborarea unui Plan Național de Acțiune (PNA) în cadrul Decadei ONU pentru Fermele de Familie (UNDFF) 2019-2028. 

1...234235236...1.988Pagina 235 din 1.988