Anatolie Fală: Avem condiții pretabile pentru cultivarea soiei fără irigare doar în nordul Moldovei

Luminita Crivoi
-
0
Anatolie Fală: Avem condiții pretabile pentru cultivarea soiei fără irigare doar în nordul Moldovei

La momentul actual, în Republica Moldova, doar 3,8% din suprafața totală cultivată cu culturi agricole este destinată speciilor boboase, dintre care soia se cultivă pe 1,6%.

Pentru un asolament echilibrat, se recomandă includerea leguminoaselor în asolament pe minim 20% din suprafețe, soiei recomandându-se să i se dedice minim 5% din suprafață.

Cu toate acestea, ținând cont de cum au evoluat condițiile climei în Republica Moldova, pentru cultivarea soiei este pretabilă doar zona de nord a țării. Aceste aspecte au fost menționate de către Anatolie Fală în cadrul evenimentului Donau Soja „Vulnerabilități și oportunități în producerea de soia”.

„Condițiile climatice s-au schimbat drastic, însă, spre regret, tehnologiile au rămas, în mare parte, neadaptate acestor schimbări. Spre exemplu, acum 20 de ani, în centrul țării aveam în medie 500 mm de precipitații, iar la nord 600 mm de precipitații anual. La moment, în centru avem 350 mm, iar la nord până la 450 mm. Ținând cont de evoluția climei, avem condiții pretabile pentru cultivarea soiei doar în zona de nord, soia ar putea fi cultivată și în centrul și sudul țării, însă doar în anii cu precipitații suficiente”, a specificat în cadrul evenimentului Anatolie Fală.

Pierderi ale recoltei de soia (2022 față de 2021):

Potrivit datelor din teren, 96% de suprafețele de soia sunt cultivate în zona de Nord, iar 65% din suprafețe sunt concentrate în 3 raioane (Briceni, Edineț și Dondușeni).

„Soia, în cazul în care este realizată inocularea semințelor înainte de semănat și respectată tehnologia, generează până la 120 de kilograme de azot per hectar. Pe lângă faptul că această cultură reduce necesarul de îngrășăminte administrate în sol, spre deosebire de îngrășămintele chimice care, în caz de secetă, circa 40% din total nu sunt asimilate, soia asigură azot accesibil. Dacă am crește suprafețele cultivate cu boboase, am fi mult mai puțin dependenți de îngrășămintele chimice, iar solul ar putea face față mult mai ușor secetelor, datorită fertilității mai bune”.

Cea mai mare suprafață cultivată cu soia (59,1 mii ha), dar și cea mai mare producție de soia (91,6 mii tone) în Republica Moldova a fost înregistrată în anul 2010.

Pentru a avea reduce riscurile, expertul recomandă cultivarea soiurilor cu perioada de vegetație mai scurtă (grupa 00 sau 0), adaptate la stres hidric și semănatul timpuriu al culturii.

În plus, acesta a mai recomandat inocularea materialului de semănat, optimizarea distanței dintre rânduri și verificarea prognozelor pentru a reduce riscul înghețurilor târzii de primăvară.

INDAGRA 2023: Peste 400 de companii agricole din România și din străinătate participă la eveniment

Agrobiznes
-
0
INDAGRA 2023: Peste 400 de companii agricole din România și din străinătate participă la eveniment

În perioada 25 – 29 octombrie, la București, va avea loc INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023, cel mai important concept de networking agricol și alimentar din România. Evenimentul, organizat de ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, va reuni peste 400 de companii din sectorul agricol și alimentar, din România și din străinătate. Agrobiznes este partener media al evenimentului.

Tehnologii de ultimă generație și inovații în agricultură

INDAGRA 2023 va aduce în prim plan tehnologiile viitorului din sectorul agricol și inovațiile din horticultură, viticultură și zootehnie. La târg vor fi prezente companii care oferă o gamă largă de produse și servicii pentru fermieri, de la echipamente și utilaje agricole, până la soluții de irigare, îngrășăminte și tratamente fitosanitare.

Practici responsabile de producție și soluții ecologice

INDAGRA FOOD 2023 promovează practicile responsabile de producție, echipamentele și tehnologiile care accelerează transformarea digitală a industriei, precum și soluțiile ecologice cu impact redus asupra mediului.

La târg vor fi prezenți producători, distribuitori și importatori de echipamente și tehnologii pentru industria cărnii, dar și reprezentanți domeniului panificației, industrializării legumelor și fructelor, prelucrării peștelui și laptelui.

O oportunitate excelentă de networking și de afaceri

INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 reprezintă o oportunitate excelentă pentru profesioniștii din agricultură și industria alimentară de a se întâlni cu parteneri de afaceri, de a face schimb de know-how și de a afla despre cele mai noi tendințe din domeniu.

Program de vizitare:

  • 25 – 28.10.2023, în intervalul orar 09:00 – 18:00.
  • 29.10.2023, în intervalul orar 09:00 – 16:00.
  • Bilet de intrare: 10 lei.

Grant de 500 mii de dolari pentru susținerea inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice din Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Grant de 500 mii de dolari pentru susținerea inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice din Moldova

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) va fi susținută financiar de Fondul Western NIS Enterprise și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie pentru implementarea Programului guvernamental de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice.

Asistența financiară și tehnică în valoare de 500 mii dolari este stipulată într-un Acord de grant, semnat astăzi, 20 octombrie. Acordul stabilește angajamentul partenerilor privind susținerea modernizării și competitivității IMM-urilor și implementarea inovațiilor digitale în activitatea antreprenorială din Republica Moldova.

Dumitru Alaiba, Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a reiterat angajamentul Guvernului pentru susținerea inovației în domeniul antreprenorial. 

„Prioritatea Guvernului este să dezvoltăm economia și să oferim noi oportunități pentru antreprenorii noștri. Sectorul IMM este inima unei economii sănătoase. Astfel, prin Programul de susținere a inovațiilor digitale și a start-up-urilor tehnologice, ne propunem să stimulăm inovația, să dezvoltăm un mediu antreprenorial solid și propice, să generăm noi locuri de muncă bine plătite și să contribuim la dezvoltarea durabilă a țării noastre”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Jeff Bryan, Șeful Misiunii USAID în Moldova, a declarat că:

„USAID colaborează cu Guvernul și poporul Moldovei pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un viitor democratic, prosper și sigur. Comunitatea de startup-uri activă și în dezvoltare din Moldova demonstrează ce fel de prosperitate putem crea împreună. Sunt încântat că extindem acum acest parteneriat pentru a include Western NIS Enterprise Fund.”

Jaroslawa Z. Johnson, President & CEO WNISEF a subliniat că acest Fond implementează un program internațional de asistență tehnică pentru a susține Ucraina și Moldova în dezvoltarea unor politici economice solide și a unui leadership solid.

„Prin acest  Acord vom susține cu finanțare nerambursabilă companiile moldovenești de a implementa în activitatea economică idei inovatoare digitale și vom susține crearea de conexiuni de afaceri regionale și internaționale.”

Dumitru Pîntea, Directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a subliniat faptul că inovația digitală constituie un factor cheie în transformarea proceselor economice și  contribuie la reducerea decalajului social și economic.

„Vom valorifica toate oportunitățile care se deschid cu suportul partenerilor noștri pentru a susține mediul de afaceri privind necesitatea investițiilor în tehnologii digitale și inovatoare. Implementarea Programului va aduce plus valoare mediului de afaceri din Moldova conectând sectorul ÎMM cu cel al inovațiilor pentru a asigura o sinergie între cerere și ofertă.”

Totodată, în cadrul evenimentului de presă, a fost anunțat lansarea unui nou Apel de granturi pentru susținerea companiilor cu potențial inovator și startup-urilor tehnologice.

Acest program oferă finanțare startup-urilor tehnologice și IMM-urilor pentru a avansa în valorificarea ideilor inovatoare și va stimula utilizarea tehnologiilor verzi și producerea sustenabilă în Moldova. 

Finanţarea nerambursabilă oferită prin intermediul Programului este de maximum 80% din suma proiectului investiţional, dar nu va depăşi suma maximă de 500.000 lei cu o contribuție proprie de minim 20%.

Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate prin intermediulFondului Western NIS Enterprise și Proiectul „Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK Aid).

Apelul de proiecte investiționale pentru accesarea de suport financiar va fi deschis în perioada 1-30 noiembrie 2023. Înscrierea companiilor interesate de acest Program, se va face în regim online.

Mai multe detalii despre Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice găsiți pe www.oda.md.

Moldova va plăti pentru dobânda creditelor cea mai mare sumă din istorie. Majoritatea – împrumuturi interne

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova va plăti pentru dobânda creditelor cea mai mare sumă din istorie. Majoritatea – împrumuturi interne

În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie.

Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe.

Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc.

„În consecință, vom plăti o sumă fără precedent pentru dobânzi la creditele interne în special, iar bugetul nu se va realiza cu circa 1 miliard de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 20 octombrie, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi.

În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei.

„Toți banii, care au în spatele lor suport politic, care s-au dat necondiționat pentru criza refugiaților, pentru criza energetică, pentru acțiunile de securizare a țării, au venit destul de bine. Puterea politică a președintelui permite ca în Republica Moldova să vină bani. Peste acești bani, bani din scrierea de proiecte, prin negocieri, prin convingerea partenerului că avem nevoie de bani, practic nu a venit nimic. Am ratat niște oportunități enorme”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică.

„O parte considerabilă de bani vin pentru Republica Moldova dar nu doar în bugetul de stat, dar și prin diverse proiecte. Republica Moldova primit de la țările din UE, din SUA, de la țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani circa 2,2 miliarde de dolari”, a spus expertul.

Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB).

La valoarea leului de astăzi – circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior.

„Raportat la PIB, de la 1,7% în 2013 la 3% în 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere, a crescut suportul financiar extern. Trebuia să crească continuu spirjinul financiar extern, dar a avut loc jaful bancar, care ne-a prăbușit și am ratat sume enorme. În 2015 am primit 2 miliarde de lei, dar am ratat 2,4 miliarde de lei. În 2016 a primit 1,4 miliarde de lei, dar am ratat 3,5 miliarde de lei. În 2020 am primit 600 de milioane de lei, dar am ratat 5,6 miliarde de lei. Din 2015, după jaful bancar, și până în prezent, s-au ratat, sub formă de granturi, 39,2 miliarde lei. Partenerii nu au vrut să aibă de a face cu o țară unde se fură miliarde de lei și nimeni nu pățește nimic”, susține expertul.

Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile.

În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat.

„Anul trecut am avut un suport financiar extern de 936 de milioane de dolari. Granturile au fost 240 de milioane de dolari, iar împrumuturile – 696 de milioane de dolari. Chiar dacă au dominat împrumuturile, este bine. Împrumuturile externe sunt mai ieftine decât cele interne.

Anul trecut, am avut, pe intern, cea mai mare dobândă din ultimii ani și anul trecut a fost unicul an când împrumuturi interne nu s-au luat, dar s-au întors împrumuturile externe pentru a diminua șocurile de plăți mari. Peste 20% a fost dobândă bancară plătită pentru pentru creditele luate pe internet anterior”, a spus economistul. 

Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe.

Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi.

Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei. 

„În luna iulie, acest an, pentru prima dată în istoria țării datoria Guvernului depășit 100 de miliarde lei și a fost 101,2 miliarde de lei. Datoriile interne cresc. Până în 2015, datoria externă era 55%, iar 40-45 % – datoria internă, care este mai scumpă și bugetul de stat plătește mai mult.

După jaful bancar, a crescut datoria internă și s-a ajuns la 70%. În 2022, pentru prima dată s-a reușit să se împrumute ieftin pe extern, ca să fie întoarsă datoria pierdută. În 2023, din pacate, cheltuieli avem foarte mari, iar veniturile sunt foarte mici. Pe extern nu ne putem lua împrumuturi, împrumutăm la greu de pe internet, la o dobândă foarte mare și vom plăti enorm pentru acest lucru. Avem nevoie de sprijin extern pentru că Republica Moldova se află într-o mai dificultate”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump.

În acest an, avem cea mai mare dobândă. Deservirea datoriei interne va costa bugetul de stat- 11,3%. Mai scump de opt ori decât dobânda externă. De pe extern nu s-a luat împrumuturi deloc. Doar de pe intern.

Anul trecut s-au plătit 2,7 miliarde lei pentru dobânzile datoriilor, dintre care 2,2 miliarde de lei pentru datoria internă și 600 de milioane de lei pentru datorie externă. În acest an, vom plăti 5,3 miliarde de lei pentru dobânzi.

Investițile Guvernului în opt luni ale anului au fost de 800 de milioane de lei, iar plata dobânzii – de 3,5 miliarde lei. Din cele 5,3 miliarde de lei, pentru dobânzile creditelor interne vor merge 4,4 miliarde lei, pentru al creditelor externe – 900 de milioane de lei. În acest an, avem de plătit pentru dobândă la creditele luate de către Guvern o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat expertul. 

Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative.

„În acest an, în primele opt luni, granturile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut. Veniturile au crescut cu 6,5%, iar cheltuielile cu 23%. Eveniment că deficitul bugetar a crescut. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,1%. Asta înseamnă că salariile la bugetari sunt mici.

Prestațiile sociale – aici Guvernul a fost nevoit să ofere cu 61 % mai mult. Avem mulți pensionari, nu avem lucrători. Dobânzile creditelor au crescut cu 237%. Am plătit dobânzi de 2,4 ori mai multe decât anul trecut. La creșterea prețurilor, investițiile capitale în acest an au fost de 6,8%, cu mult mai mici decât anul trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente.

În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei.

„În acest an, vom avea ceea ce am avut în ultimii opt ani. Începând cu 2014, bugetul de stat se aprobă, dar nu se execută. Anul trecut, s-a aprobat 73,9 miliarde de lei, s-a executat 68,6 miliarde de lei. 5,4 miliarde de lei nu s-au executat. Tăiem de la investiții, de la subvenții, pe care le amânam pe următorul an și alte cheltuieli. În fiecare an, nu au fost executate bugetele de aproape 30 de miliarde de lei. Votăm cheltuieli, în special investiții, și nu se execută”, a declarat economistul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt.

„Bugetul, cel mai probabil, nu se va realiza cu circa un miliard de lei. Astfel, va fi un buget foarte auster, unde cheltuielile salariale sunt foarte mici, creșterea investițiilor este foarte mică. Lucrurile acestea arată că Republica Moldova are unica șansă să depășească handicapul și să se dezvolte pe baza suportului financiar al partenerilor externi.

Ei din partea lor își arată sprijinul. Politic avem tot sprijinul. Urmează tehnic Guvernul să facă față acestui suport politic. Se creează impresia că Președenția merge cu avionul, iar guvernul cu căruța și în direcția opusă. În felul acesta e foarte greu să asiguri și să-ți onorezi toate obligațiile față de cetățeni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Fermierii din Moldova vor beneficia de un grant în valoare de 1,9 mln de euro din partea Japoniei

Elena Balamatiuc
-
0
Fermierii din Moldova vor beneficia de un grant în valoare de 1,9 mln de euro din partea Japoniei

Guvernul Japoniei va oferi Republicii Moldova susținere financiară nerambursabilă în valoare de 1,9 milioane de euro. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat raportul pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării unui Acord de grant.

Mijloacele financiare vor fi utilizate pentru implementarea proiectului „Asigurarea Fermierilor cu Fertilizanți”. Suportul financiar este necesar pentru susținerea fermierilor mici și mijlocii, care sunt afectați de scumpirea materialului semincer, a fertilizanților, a pesticidelor etc., precum și de prețurile joase la produsul finit.

Respectiv, acordarea grantului de 1,9 milioane de euro va reduce din povara fermierilor mici și mijlocii, afectați de consecințele războiului din Ucraina, prin oferirea unor soluții financiare ieftine la procurarea fertilizanților.

Grantul va fi oferit până la data de 31 martie 2024, însă perioada poate fi extinsă. După negocieri, ratificarea Acordului de grant dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind realizarea Proiectului „Asigurarea Fermierilor cu Fertilizanți” va fi propusă spre adoptare în plenul Parlamentului.

Boli de depozit la mere – sfaturi pentru control

Luminita Crivoi
-
0
Boli de depozit la mere – sfaturi pentru control

Producția de mere este un proces complex care implică faze de gestionare, depozitare și comercializare a recoltei. Implementând o tehnologie corectă de la bun început, este posibilă depozitarea pe termen lung a fructelor.

La mere, la fel ca și alte fructe, bolile post-recoltare pot fi un factor limitativ pentru depozitarea pe termen lung. În mare parte, bolile de depozitare la mere sunt provocate de ciuperci, iar în urma unor manipulări incorecte și condiții de păstrare neadecvate apar boli fiziologice.

Unele boli post-recoltare provin din infecția în livadă (de exemplu unele putregaiuri, cum ar fi putregaiul brun); iar unele sunt asociate cu procesele de manipulare postrecoltare (putregaiul albastru la măr cauzat de Penicillium spp., în principal P. expansum, putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).

În plus, din cauza că nu sunt respectate condițiile de păstrare a merelor, se dezvoltă boli fiziologice (pătarea amară, brunificarea, opăreala sau sticlozitatea).

Putregaiul brun (provocat de Monilinia fructigena)

Putregaiul brun este o boală ce apare în livadă și continuă în depozit. Pagubele produse pot ajunge la proporții importante, motiv din care nu este recomandată neglijarea tratamentelor.

În livadă, ciuperca infectează fructele în special prin răni, dar, odată intrată, se poate răspândi la fructele sănătoase prin contact. Susceptibilitatea fructelor crește pe măsură ce acestea se maturizează.

Controlul eficient al putregaiului brun depinde de o abordare integrată care utilizează evaluarea riscurilor, măsuri de control cultural și chimic inițiate de la începutul sezonului în livadă.

  • Este recomandată realizarea tăierilor la timp, dar și înlăturarea porțiunilor din pom și a fructelor infectate din livadă pentru a limita infecția.
  • În sezonul de vegetație asigurați un control bun al rapănului și al dăunătorilor pentru a minimiza porțile de intrare pentru putregaiul brun.
  • Realizați tratamente la timp pe parcursul vegetației.
  • La recoltare, culegeți selectiv fructele, astfel încât să fie depozitate numai fructele sănătoase.
  • Tratamentele fungicide înainte de recoltare (respectând obligatoriu termenul indicat) cu produse ce conțin captan, ciprodinil + fludioxonil, piraclostrobin + boscalid sunt de obicei doar parțial eficiente deoarece ciuperca invadează fructele prin deteriorare.

Putregaiul cenușiu la mere (provocat de Botrytis cinerea)

Putregaiul cenușiu la mere – este o boală ce poate provoca pierderi de până la 60%. Ciuperca se dezvoltă ușor la temperaturi de depozitare și formează focare mari de putregai în fructele depozitate pe termen lung.

Simptomele sunt variabile în funcție de varietate și sursa de infecție. Putregaiul Botrytis asociat cu răni are o formă regulată, ferm, de culoare maro-mijloc deschis, adesea cu zone mai închise în jurul caliciului și lenticelelor.

Putregaiul Botrytis asociat cu infecțiile caliciului variază în culoare de la maro deschis-închis și are o formă neregulată, adesea apărând ca forma unor degete de putregai care se extind în jos de la caliciu.

Putregaiul albastru la măr (provocat de Penicillium expansum)

Putregaiul albastru la măr se dezvoltă în depozit datorită sporilor prezenți în aer sau diferite suprafețe (containere, lăzi reutilizabile, utilajele și echipamente din depozit). În livadă, ciuperca se găsește în resturile de fructe și scoarța pomilor.

Zonele afectate capătă culoare brună, țesutul afectat se înmoaie și se desprinde ușor de restul pulpei.

Pentru prevenirea putregaiului albastru la merele depozitate este recomandată:

  • Înlăturarea imediată a fructelor bolnave din livadă;
  • Manipularea corectă a merelor în timpul recoltării și transportării;
  • Dezinfectarea spațiilor și echipamentelor de păstrare;
  • Realizarea tratamentelor la timp.

Cele mai frecvente boli fiziologice la depozitarea merelor

Managementul temperaturii este cel mai important factor pe care trebuie să-l menținem pentru a prelungi durata de valabilitate a fructelor proaspete după recoltare.

Temperatura optimă pentru mere variază de la -1°C…4°C, de cele mai multe ori recomandându-se 0..+1°C. Pe lângă aceasta, umiditatea relativă a aerului de 90-95%, conținut de dioxid de carbon de 2-4% și conținut de oxigen de 2-4% țin de normele generale pentru depozitele cu atmosferă controlată.

În următorul tabel, sunt prezentați parametrii optimi de păstrare pentru unele soiuri de mere în funcție de metodele de păstrare:

Deprecierile fiziologice cauzate de temperaturi scăzute (cilling injury) se manifestă prin brunificarea ușoară a pulpei, care poate avea o extindere finală exterioară (dar de obicei de la 2 până la 3 mm de pulpă rămân neafectate sub epidermă), care se produce la o temperatură inferioară de 3-4⁰C în special pentru soiurile de merele Reine des Reinettes, Reinette Grise du Canada, Belle de Boskoop și Cox’s Orange Pippin.

Brunificarea internă la temperaturi scăzute (low temperature breakdown) se întâlnește și la merele de soiurile Jonathan, Wagener Premiat, Banana de Iarnă, la care se observă o brunificare și descompunere a țesuturilor mezocarpului, în sens centripet.

Apariția acestor probleme se explică prin faptul că temperaturile scăzute întrerup reacțiile ciclului Krebs, favorizând acumularea de acid oxalilacetic sau al altor substanțe, care în anumite cantități devin toxice pentru celule.

La fel, fructele soiului de măr Renet Simirenco sunt sensibile la temperaturi scăzute, deprecierile se produc la temperaturi aproape de 0°C, ca urmare a dereglării procesului de respirație.

Pentru prevenire, se recomandă păstrarea la temperaturile recomandate fiecărei specii.

Pătarea amară la mere (bitter pit) 

Pătarea amară se întâlnește mai frecvent la soiurile Red Delicious, Golden Delicious, Idared, Granny Smith și Jonathan2, Mutsu, Johnagold, Champion, Red Velox, Honey Crisp, dar poate fi întâlnită și la alte soiuri de măr.

Pătarea amară este asociată cu o tulburare fiziologică rezultată din deficiența de calciu din fructe. Se poate dezvolta în prima lună sau două de depozitare la rece.

Citiți mai multe despre Tratamente cu calciu la măr – când și cum se fac.

Boala se manifestă la fructe sub forma unor pete mici, ușor adâncite, de culoare brună, sub care hipoderma este suberificată și brunificată.

Nu există metode sigure și eficiente de prognoză, depistare și combatere a acestei dereglări, de aceea, este recomandată monitorizarea sporită a soiurilor sensibile, în anii cu temperaturi ridicate de 30-35°C, în special dacă ați avut în anii precedenți cazuri de pătare amară.

Fructele mari din vârf trebuie recoltate în containere separate și să nu fie depozitate pentru o perioadă îndelungată.

Este recomandată condiționarea fructelor după recoltare.

Sticlozitatea la mere (watercore)

Sticlozitatea la mere se întâlnește mai des la soiurile Fuji, Red Delicious și Jonathan, dar poate fi descoperită și la Granny Smith, Renet Simirenco, Cameo.

Se manifestă în pulpa fructelor prin apariția unor zone cu aspect translucid apos în jurul camerei seminale.

De obicei, apare în toamnele secetoase și călduroase, în care fructele acumulează glucide reducătoare, osmotic active. Presiunea osmotică ridicată din fructe determină absorbția din organele vegetative ale pomilor a apei bogate în sorbitol și acumularea ei în spațiile sorbitoare și, respectiv, aceasta redă țesuturilor din fructe un aspect sticlos.

Crăparea merelor (cracking)

Crăparea merelor (cracking) este specifică pentru soiul de mere Gala la etapa de maturare, respectiv supramaturație.

Opăreală merelor (superficial scald) 

Opăreală merelor (superficial scald) se manifestă prin pete de culoare brună și se manifestă în general după recoltare în perioada de păstrare sau după păstrare chiar în timpul transportării acestora.

Imaturitatea fructelor, azotul ridicat, calciu scăzut, vremea caldă înainte de recoltare, depozitarea întârziată la rece, temperatura ridicată de depozitare și umiditatea ridicată de depozitare sunt factori care pot crește severitatea dereglării.

Cultivare precum Granny Smith și Red Delicious sunt cele mai sensibile, în timp ce

Soiurile sensibile la opăreala epidermei sunt Granny Smith, Red Delicious. Soiurile Gala și Pink Lady sunt de obicei mult mai puțin sensibile. Temperatura înaltă înainte de recoltare va spori esențial riscul de apariție a acestei dereglări.

Pentru a prognoza, a diminua sau combate opăreala la soiurile menționate mai sus, se recomandă:

  1. Monitorizarea cu atenție temperatura înainte de recoltare în livezile cu aceste soiuri, cu ajutorul stațiilor meteo performante sau altor mijloace.
  2. Tratarea loturilor de mere cu 1-MCP, respectând cu strictețe recomandările producătorului.
  3. În niciun caz nu păstrați merele soiurilor sensibile împreună cu alte soiuri.
  4. Începând cu luna decembrie, o dată în două săptămâni, plasați câte 5-10 mere în locuri cu temperaturi de 18-20°C. Dacă peste 5-7 zile veți observa că fructele devin maronii, iar acest proces avansează pe zi ce trece, înseamnă că veți avea întregul lot afectat de opăreală. E nevoie urgent să comercializați acest lot!
  5. În orice caz, evitați păstrarea îndelungată a acestor soiuri.

Citiți mai multe despre Cum influențează temperaturile ridicate capacitatea de păstrare a merelor.

Aspectul și severitatea depind de sensibilitatea soiului, printre cele mai afectate fiind Renet Simirenco, Granny Smith și Red Delicious.

Cercetările au demonstrat că opăreala se dezvoltă rapid odată ce fructele au fost transportate din camerele frigorifice la temperatura camerei sau se poate manifesta chiar și în camerele frigorifice.

Tratamente la mere după recoltare

Pentru a păstra merele o perioadă îndelungată, până la un an de zile în funcție de metoda de păstrare, cercetările științifice au demonstrat că tratarea după recoltare cu inhibitorul de etilenă 1-metilciclopropen (1-MCP) contribuie la menținerea calității acestora prin păstrarea gustului, fermității și suculenței din momentul recoltării până la consumator.

1-MCP interacționează cu receptorii fructului senzitivi la etilenă și practic oprește procesul de maturare, controlând sursele interne și externe de etilenă. Calitatea poate fi menținută pe întreg lanțul de păstrare, transportare și expunere pe raft, drept până la consumator.

În cazul ambalării merelor în pungi, operatorii pot adăuga în lăzi sașete absorbante de etilenă (ethylene absorbent pad) pentru a reduce concentrația etilenei generată de fructe.

Deoarece capacitatea de absorbție a sașetelor este finită, utilizarea lor este eficientă doar dacă anterior ambalării au fost luate măsuri adecvate de control a maturării fructelor, inclusiv tratarea cu 1-MCP.

În mod ideal, toate merele trebuie ambalate în spații de ambalare cu controlul temperaturii. După ambalare produsele conform necesităților trebuie răcite sau păstrate la rece folosind metode de răcire și/sau depozitate la o temperatură recomandată pentru depozitarea pe termen lung și până la livrarea acestora.

Înregistrările de temperatură ale produsului trebuie efectuate cu o anumită periodicitate și păstrate pentru a verifica influența temperaturii pe tot procesul de păstrare. Termometrele și echipamentele de înregistrare a temperaturii trebuie verificate metrologic.

Bibliografie:

Obține venituri suplimentare cu agricultura carbonului: înscrierile pentru 2024 – deschise

Agreena
-
0
Obține venituri suplimentare cu agricultura carbonului: înscrierile pentru 2024 – deschise

Compania lider în agrotehnologie, Agreena, creatoarea celei mai importante platforme europene de sechestrare a carbonului în sol, deschide înscrierile pentru campania de recoltare 2024, pentru ca fermierii din Moldova să se alăture tranziției către agricultura regenerativă și să obțină venituri suplimentare. 

Agreena a plătit cele mai mari stimulente de până acum fermierilor înscriși în platforma de neutralizare a carbonului din sol, fermierii primind 32 de euro pentru fiecare certificat de carbon.

Pe baza coordonatelor GPS din teren, fermierii își pot calcula potențialul de câștig și se pot înscrie în programul Agreena pe site-ul web al partenerului companiei. 

„Fermierii din Moldova pot accesa un flux de venituri suplimentare prin intermediul certificatelor de carbon emise pe baza unor practici agronomice benefice pentru mediu și climă. Când fermierii decid să facă tranziția către practici regenerative, precum eliminarea aratului sau practicarea lucrărilor minime ale solului, folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrășămintelor organice sau gestionarea optimă a resturilor vegetale, Agreena este aici pentru a-i sprijini și finanța în demersul lor către adoptarea agriculturii regenerative. Suntem aici pentru a contribui la creșterea succesului fermierilor, atât pe parte de business cât și de responsabilitate față de mediu”, declară Mihaela Vasile, Market Lead Agreena pentru România, Moldova.

Agreena câștigă încrederea fermierilor din întreaga lume, iar Moldova este una dintre țările importante, acoperind aproximativ 15% din cota globală a Agreena.

AgreenaCarbon a plătit deja fermierilor peste 6.000.000 de euro în doar doi ani. Compania și-a extins rapid serviciile pentru sprijinul fermierilor în tranziția lor către agricultura regenerativă și este activă pe 17 piețe, cu peste un milion de hectare înregistrate în program. 

„Fermierii din Moldova se confruntă cu aceleași provocări pe care le au toți agricultorii la nivel global, în special când ne gândim la schimbările climatice. Mulți dintre ei deja fac primele progrese în tranziția către agricultura regenerativă, iar Agreena, partenerul nostru, este aici la momentul potrivit pentru a-i susține.

Cu îndrumarea potrivită pentru ajustarea practicilor agronomice într-o direcție regenerativă și cu susținere financiară, rezultatele încep să se vadă, iar fermierii prind încredere să continue”, declară Andrei Pavlenco, Director General al Proteh-Agro SRL, partener exclusiv Agreena pentru Moldova.

AgreenaCarbon a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii să își finanțeze tranziția către practici regenerative. Compania este un pionier în crearea de sisteme bazate pe natură pentru sechestrarea carbonului în sol și a dezvoltat unul dintre primele sisteme private de recompensare a fermierilor.

Avantajele participării în programul Agreena se extind mult mai departe de abordarea schimbărilor climatice, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea solului și ocupându-se tangențial și de criza pierderii biodiversității și de viitorul siguranței alimentare.

Programul creat de Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terți, cuantifică reducerea cantității de gaze cu efect de seră și neutralizarea carbonului în fermă și emite certificate CO2e verificate.

Fermierii înscriși pot decide cum doresc să utilizeze certificatele generate: le pot păstra, le pot comercializa pe piața voluntară de carbon (VCM) sau pot opta ca Agreena să le vândă în numele lor.

De asemenea, fermierii au la dispoziție o opțiune de plată anticipată, cu finanțare oferită de Agreena înainte de emiterea certificatelor, pentru a-i ajuta să acopere costurile inițiale pentru implementarea practicilor agronomice benefice pentru mediu și climă.                                    

Certificatele de carbon Agreena respectă o metodologie științifică riguroasă, conformă cu IPCC și cele mai importante standarde de certificare din lume ce vizează neutralizarea carbonului. Tehnologia MRV de top a companiei, bazată pe teledetecție, permite monitorizarea, verificarea și raportarea permanentă a practicilor și rezultatelor din cadrul fermei. 

Note adiționale

  1. Sechestrarea carbonului în agricultură a fost identificată ca fiind una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, însă poate presupune costuri inițiale ridicate pentru agricultori. Prin utilizarea VCM pentru a converti eforturile practicării agriculturii benefice pentru mediu și climă în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri. Fermierii pot vedea și ei beneficiile: 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit din faptul că fermierii membri au adăugat mai multe câmpuri în program.

2. Se estimează că min. 50% din carbonul din solul de pe glob a fost eliberat în atmosferă în ultimele secole. Aducerea acestui carbon înapoi la origine prin intermediul agriculturii regenerative este una dintre cele mai mari oportunități de a îmbunătăți sănătatea omului și a planetei, precum și de a crește bunăstarea financiară a fermierilor (Sursa: Project Drawdown).

3. Soluțiile bazate pe natură, inclusiv îmbunătățirea gestionării terenurilor agricole, fermelor, se numără printre primele cinci cele mai eficiente strategii de atenuare a emisiilor de carbon până în 2030. (Sursa: IPCC, Sixth Assessment Report)

Despre Agreena 

Agreena activează potențialul neutralizării carbonului în sol și a capitalului natural pentru a finanța tranziția către o agricultură regenerativă.

AgreenaCarbon, în continuă creștere, colaborează îndeaproape cu fermierii parteneri din 17 țări din Europa și reprezintă cea mai importantă platformă regională de sechestrare a carbonului în sol.

Împreună cu tehnologiile de top pentru monitorizare prin satelit disponibile pe piață, soluțiile Agreena pot sprijini fermierii, companiile și guvernele în călătoria lor către un viitor zero emisii nete.

Încărcătoarele telescopice FARESIN – prezentate de către Agromotor Premium în cadrul expoziției MOLDAGROTECH

Luminita Crivoi
-
0
Încărcătoarele telescopice FARESIN – prezentate de către Agromotor Premium în cadrul expoziției MOLDAGROTECH

MOLDAGROTECH adună companii de top din sectorul agricol la centrul expozițional Moldexpo, iar unul dintre cele mai vizitate standuri, după rezulatul primei zile de desfășurare a expoziției, a fost cel al Agromotor Premium.

Deținând un portofoliu impresionant de branduri recunoscute la nivel mondial, Agromotor Premium a anunțat acum un an și noul său parteneriat cu compania italiană FARESIN, renumită pentru încărcătoarele telescopice de înaltă calitate și remorci tehnologice furajere.

„Agromotor Premium revine cu brandurile tradiționale la expoziția MOLDAGROTECH. Gama completă de tehnică și utilaje agricole performante – Amazone, Deutz Fahr, Krone sau, mai nou, FARESIN vin să asigure tot lanțul, de la A la Z, atunci când vorbim de sectorul culturi vegetale și zootehnie. Ne bucură mult faptul că toate utilajele prezentate la stand au fost testate în câmpurile fermierilor pe parcursul mai multor ani, iar acestea și-au demonstrat de fiecare dată performanța și fiabilitatea”, a menționat pentru Agrobiznes Dragoș David, Brand Manager Agromotor Premium.

Statisticile privind vânzările reflectă încrederea fermierilor. În primele opt luni ale anului 2023, brandul Deutz Fahr a reprezentat 30% din vânzările de tractoare pe piața locală. În același timp, vânzările pentru Amazone s-au dublat în comparație cu cifrele de acum doi ani.

Inițierea parteneriatului cu FARESIN corespunde cu o creștere a interesului autorităților pentru sectorul zootehnic, ceea ce înseamnă și mai mult suport ce urmează a fi oferit fermierilor din acest sector.

„Parteneriatul cu FARESIN vine în contextul unei atenții sporite acordate sectorului zootehnic de către autorități. Datorită noului parteneriat cu FARESIN – brand recunoscut la nivel mondial la capitolul calitate, continuăm angajamentul de a livra pe piața locală unele dintre cele mai calitative soluții la capitolul tractoare, combine și utilaje agricole”.

Gama de încărcătoare telescopice FARESIN include modele pentru toate nevoile, inclusiv Full Electric, dar și sunt adaptate oricărei sarcini de lucru. Lungimea brațului încărcătoarelor telescopice variază de la 6 la 17 metri, iar capacitatea de ridicare de la 2,6 la 7 tone.

Mai multe detalii la acest subiect a oferit Nicolae Manea, export manager FARESIN.

„Acum un an, am demarat un parteneriat exclusiv cu Agromotor Premium, atât pe partea de remorci furajere, cât și pentru încărcătoarele frontale. Producția este realizată exclusiv în Italia, iar toate componentele sunt top premium brands: punțile sunt Dana Spicer sau Carraro, motorul pentru varianta prezentă la expoziție – 6.26, este Yanmar sau Deutz Fahr, iar transmisia Sauer Danfoss sau Bosch Rexroth. Vorbim de o compoziție premium. Șasiul este realizat integral de către FARESIN, fierul folosit este premium, sudarea la șasiu și braț e făcută 100% de roboți. La braț durabilitatea fierului este S420”, a explicat Nicolae Manea.

Acesta a mai adăugat că încărcătorul 6.26, prezentat la eveniment, se consideră a fi cel mai bun din categoria lui, are cel mai bun unghi de basculare, cea mai largă cabină de pe piață, are câteva funcții utile care ajută fermierii să obțină maximul de la utilaj.

„Modalitatea cupă ne permite maximul de încărcare, maximul de putere hidraulică și transmisie. Încărcătorul are patru roți mișcătoare, pentru virare și trei modalități de virare. Funcțiile și comenzile sunt integrate complet pe joystickul utilajului. Josustick-ul are integrat funcția de FNR Mod (Front, Neutral, Rivers). Display-ul utiliajului permite o diagnoză completă direct integrată în sistemul mașinii. Astfel, în caz de probleme, clienții sunt ajutați în cel mai scurt timp pe partea de service. Toată partea de soft și cablaje sunt produse exclusiv de către FARESIN. Astfel, oferim tehnologie, fiabilitate și performanță, a conchis Nicolae Manea.

Mai multe detalii despre avantajele utilajelor FARESIN aflați accesând agromotorpremium.md, iar pentru a aprecia calitatea acestora în cel mai scurt timp, vă recomandăm să vizitați stand-ul companiei Agromotor Premium în cadrul expoziției MOLDAGROTECH până la data 22 octombrie, în intervalul orelor 09:00-17:00.

Pragul ajutorului de minimis acordat întreprinderilor va crește la nivelul celui stabilit în UE – proiect votat în primă lectură

Elena Balamatiuc
-
0
Pragul ajutorului de minimis acordat întreprinderilor va crește la nivelul celui stabilit în UE – proiect votat în primă lectură

Pragul ajutorului de minimis acordat de stat întreprinderilor va crește la nivelul celui stabilit în UE. Parlamentul a votat în prima lectură, în ședința plenară de astăzi, un proiect de lege care prevede ajustarea legislației în domeniul ajutorului de stat la normele Uniunii Europene.

Actualizarea pragului ajutorului de minimis va facilita accesul la sprijinul acordat de stat unor întreprinderi și în cuantumul echivalent pragurilor stabilite în UE, precum și va fi asigurată eficiența controlului ajutorului de stat exercitat de către Consiliul Concurenței. 

Autorii proiectului menționează că nivelul pragului de minimis stabilit în prezent de lege nu a fost adaptat evoluției economiei Republicii Moldova din ultimii 10 ani.

Astfel, valoarea pragului de minimis va crește de la 2 milioane de lei la 5 milioane de lei per beneficiar, indiferent de forma acestuia, pentru o perioadă de 3 ani. În cazul întreprinderilor, valoarea totală a ajutorului nu va depăși 10 milioane de lei.

Legislația urmează a fi completată cu noi definiții prevăzute în jurisprudența UE, cum ar fi: data acordării și plății ajutorului de stat, costuri eligibile, intensitatea ajutorului, care, nefiind definite în legislația națională, sunt confundate și interpretate eronat de căfre fumizorii și beneficiarii ajutorului de stat.

Totodată, proiectul prevede condițiile care urmează să fie respectate de către furnizori la acordarea ajutoarelor de minimis, astfel încât măsurile de sprijin oferite întreprinderilor să nu distorsioneze semnificativ mediul concurențial. 

Este reglementată și procedura de notificare simplificată, conform normelor UE. Va fi extins termenul de investigație a cazurilor de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat până la 18 luni de la inițierea procedurii, având în vedere complexitatea cazurilor de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat. 

O altă noutate propusă de proiect este modificarea ce ține de modul de calculare a dobânzii pentru ajutorul de stat acordat ilegal care urmează să fie recuperat.

Inițiativa legislativă își propune să asigure transparența acordării resurselor de stat. Ținând cont de practica UE, proiectul prevede completarea legii cu prevederi ce stabilesc expres care informație nu poate fi tratată ca informație confidențială de către autoritatea de concurență în procesul de exercitare a controlului ajutorului de stat acordat beneficiarilor și care informații sunt confidențiale și necesită protecția secretelor comerciale. 

Proiectul mai prevede modificarea datei prezentării de către Consiliul Concurenței a Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru Parlament – anual până pe data de 31 decembrie.

Proiectul de lege a fost elaborat de Consiliul Concurenței, ținându-se cont de prevederile cadrului normativ al Uniunii Europene, de instrumentele de interpretare a acestor prevederi adoptate de instituțiile UE și de bunele practici ale statelor membre ale UE. 

Inițiativa legislativă are scopul de a asigura claritate în aplicarea regulilor ajutorului de stat stabilite de lege și de a elimina  carențele atestate la aplicarea legii.  

Proiectul de lege urmează a fi votat de Parlament și în lectura a doua.

1...235236237...1.988Pagina 236 din 1.988