Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 introduce un sistem de sprijin bazat pe înregistrarea fermierilor, identificarea terenurilor și animalelor, evidențe verificabile, condiții de mediu și controale administrative.
Programul introduce elemente caracteristice unui sistem agricol administrat prin registre, condiționalități, indicatori de rezultat și verificări încrucișate.
Printre acestea se numără Registrul fermierului, Sistemul integrat de administrare și control, standardele GAEC, cerințele SMR, evidențele privind utilizarea produselor fitosanitare și a medicamentelor veterinare, precum și monitorizarea investițiilor după efectuarea plății.
Regulile nu se aplică identic tuturor fermelor
Programul nu reprezintă transpunerea completă a tuturor normelor agricole ale Uniunii Europene și nu stabilește că fiecare fermă din Republica Moldova trebuie să îndeplinească imediat toate condițiile prezentate în document.
Prin urmare, majoritatea cerințelor analizate mai jos trebuie înțelese drept condiții pentru accesarea anumitor forme de sprijin financiar.
Unele sunt cerințe generale pentru solicitanți, altele se aplică numai plăților directe sau unei anumite intervenții. Investițiile în energie regenerabilă, digitalizare, irigare, economie circulară ori scheme de calitate sunt încurajate și finanțate, dar nu devin automat obligatorii pentru fiecare exploatație.
1. Ferma va trebui să fie înscrisă în Registrul fermierului
Una dintre cele mai importante schimbări este introducerea Registrului fermierului. La cerințele comune de bază pentru acordarea sprijinului, programul prevede:
„fermierul este înregistrat în Registrul Fermierului (RF), se aplică odată cu punerea în funcțiune a acestuia”.
Definiția „fermierului activ” include, de asemenea, dovada înscrierii în registru. Potrivit documentului, fermier activ este cel care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă pe terenurile asupra cărora deține un drept, prezintă dovada înregistrării în Registrul fermierilor și declarația privind veniturile realizate în anul precedent depunerii cererii.
2. Dreptul asupra terenului sau imobilului trebuie demonstrat
Solicitantul trebuie să demonstreze că deține legal bunul în care face investiția sau pentru care cere plata directă. Programul stabilește drept condiție generală:
„solicitantul deține un drept asupra bunurilor imobile şi/sau al părţilor componente ale acestora, în care sau pe care urmează să se efectueze investiţia sau pentru care solicită plată directă cuplată”.
Formularea nu impune în toate cazurile ca fermierul să fie proprietar, dar acesta trebuie să dețină un drept recunoscut asupra terenului sau imobilului, în condițiile intervenției accesate.
3. Pentru plățile directe, terenurile vor fi declarate cadastral
Programul prevede expres, în secțiunea dedicată plăților directe: „terenurile/bunurile pe care le deține sunt declarate, cu indicarea numărului cadastral”.
Această cerință permite identificarea suprafețelor pentru care este solicitat sprijinul și verificarea eventualelor suprapuneri. Documentul mai stabilește că: „terenul sau efectivele de animale nu constituie obiectul cererilor a doi sau mai mulți solicitanți”.
În consecință, fermierii care solicită plăți directe trebuie să verifice din timp actele asupra terenurilor și corespondența dintre parcelele lucrate, numerele cadastrale și suprafețele declarate.
4. Datele fermei vor fi verificate în sisteme informaționale
Solicitantul trebuie să accepte introducerea datelor în sistemele informaționale administrate de AIPA. Pentru plățile directe, informațiile vor fi introduse și în Sistemul integrat de administrare și control.
Programul prevede că solicitantul își exprimă acordul pentru utilizarea datelor despre suprafețele și animalele din exploatație: „pentru efectuarea controalelor administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice”.
Aceasta înseamnă că datele din cerere trebuie să corespundă informațiilor existente în registrele cadastrale, zootehnice, sanitar-veterinare și în celelalte sisteme oficiale relevante.
Nu rezultă însă din program că fiecare fermă este obligată să-și digitalizeze toate procesele interne. Digitalizarea menționată aici privește în primul rând administrarea și controlul sprijinului.
5. GAEC și SMR vor deveni condiții pentru plățile directe
O schimbare importantă este introducerea condiționalităților GAEC și SMR:
- GAEC – standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor;
- SMR – cerințele legale în materie de gestionare.
Programul prevede:
„fermierul respectă condiționalitățile legate de cerința legală în materie de gestionare (SMR) și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC), prevăzute în anexa nr. 3, în conformitate cu domeniul pentru care primește plată directă”.
6. Fermele vegetale vor avea nevoie de evidențe mai riguroase
Pentru mai multe plăți directe din sectorul vegetal, programul introduce obligația de a completa Cartea istoriei câmpurilor. De exemplu, în intervenția PD01 – sprijin pentru material semincer – se prevede:
„Solicitantul deține Cartea istoriei câmpurilor completată începând cu anul 2026”.
Aceeași cerință apare și în intervențiile pentru sfecla de zahăr, legume și cartofi. Programul solicită și:
„evidența utilizării produselor de uz fitosanitar în Registrul de evidență a utilizării produselor de uz fitosanitar”.
Pentru anumite plăți sunt solicitate și dovezi privind producția sau comercializarea. La intervenția pentru legume și cartofi, documentele confirmative includ raportul statistic privind vânzarea producției și/sau facturile fiscale.
În cazul sfeclei de zahăr sunt cerute documente contabile primare pentru confirmarea comercializării producției minime. Astfel, pentru plățile respective, fermierul trebuie să poată demonstra:
- ce cultură a înființat;
- ce semințe sau răsaduri a utilizat;
- ce produse fitosanitare a aplicat;
- ce cantitate a produs;
- ce cantitate a comercializat;
- prin ce documente poate confirma vânzarea.
7. Animalele solicitate la plată trebuie identificate și înregistrate
Pentru plățile directe zootehnice, programul stabilește: „animalele pentru care se solicită sprijin financiar sunt identificate și înregistrate în Registrul de stat al animalelor”.
Accentul cade pe animalele pentru care fermierul cere sprijin. Datele din cerere trebuie să corespundă evidențelor din Registrul de stat al animalelor.
Pentru intervențiile destinate laptelui, cărnii și animalelor de prăsilă se solicită, de asemenea, Registrul utilizării medicamentelor de uz veterinar.
În intervenția PD04, dedicată laptelui, una dintre condițiile de eligibilitate este: „Solicitantul deține Registrul utilizării medicamentelor de uz veterinar”.
La documentele confirmative este cerută copia registrului, coordonată cu inspectorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Cerințe similare apar și la intervențiile PD05 și PD06.
Pentru fermele zootehnice care solicită aceste plăți, evidența tratamentelor și medicamentelor administrate devine o parte obligatorie a dosarului.
8. Registrul genealogic devine decisiv în sectorul laptelui
Intervenția PD04 stabilește că laptele pentru care este solicitat sprijinul trebuie să provină de la animale înregistrate în Registrul genealogic.
Programul precizează expres că cerința: „se aplică din data 1 ianuarie 2028”.
Pentru anul 2027, solicitantul trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere privind intenția de înscriere a animalelor în Registrul genealogic, însoțită de formularele de evidență zootehnică.
În dosar poate fi solicitat: „Extrasul din Registrul Genealogic, eliberat de Societatea de ameliorare, cu lista de animale și informații despre acestea”.
Programul prevede și cuantumuri diferite în funcție de înscriere:
- 4 lei/kg pentru laptele de vacă provenit de la animale înscrise în Registrul genealogic;
- 3 lei/kg pentru laptele de vacă provenit de la animale neînscrise;
- 6 lei/kg pentru laptele de oaie sau capră provenit de la animale înscrise;
- 5 lei/kg pentru laptele provenit de la oi sau capre neînscrise.
9. Fermele vor trebui să fie pregătite pentru controale
Programul prevede atât verificarea dosarului, cât și posibilitatea controalelor în exploatație.
Documentul spune: „Cererea de sprijin recepționată se supune controlului legalității și conformității, inclusiv prin prisma documentelor justificative care însoțesc cererea de sprijin”.
AIPA poate solicita autorităților competente efectuarea controalelor la fața locului pentru verificarea respectării de către beneficiari a condiționalităților.
Solicitantul are, de asemenea, obligația de a nu împiedica efectuarea controalelor. Astfel, fermierul trebuie să păstreze documentele justificative și să se asigure că situația din teren corespunde informațiilor declarate: suprafețe, culturi, animale, echipamente și investiții.
10. Investiția trebuie menținută și după efectuarea plății
Primirea sprijinului nu încheie obligațiile beneficiarului. Programul stabilește că acesta trebuie să respecte condițiile care au stat la baza finanțării:
„pe toată perioada de implementare a proiectului și perioada de monitorizare, de cinci ani”.
Există reguli speciale pentru plantațiile viticole și pomicole, animale, familii de albine și grupurile de acțiune locală.
11. Nu toate proiectele vor fi finanțate în ordinea depunerii
Pentru o parte dintre intervenții, proiectele vor fi evaluate și clasificate. Programul stabilește:
„Punctajul minim eligibil de evaluare a proiectelor este de cel puțin 40 de puncte, iar cel maxim de 100 de puncte”.
Proiectele sunt selectate: „în ordine descrescătoare, conform punctajului obținut”. La punctaje egale, prioritatea este stabilită în funcție de ordinea cronologică a depunerii.
Această regulă nu se aplică identic tuturor intervențiilor. Plățile directe și cererile pentru IS-C05, DR03, DR04 și DR05 sunt autorizate în ordinea cronologică a depunerii, în limitele bugetului. Pentru DR08, DR13, DR14 și DR15 există proceduri specifice.
Ferma care pregătește un proiect investițional trebuie să urmărească nu doar eligibilitatea, dar și criteriile care aduc punctaj: profilul solicitantului, domeniul investiției, dimensiunea economică, cooperarea, impactul asupra mediului și celelalte criterii prevăzute în fișa intervenției.
12. Contribuția proprie și raportarea devin determinante
Pentru sprijinul acordat în avans, solicitantul trebuie să prezinte dovada contribuției proprii „în termen de două luni de la data emiterii actului administrativ individual sau a contractului administrativ”.
Pentru sprijinul acordat după implementarea fiecărei etape, programul prevede prezentarea trimestrială a raportului de progres: „nu mai târziu de data de 10 a lunii următoare trimestrului de implementare”.
Astfel, înainte de a depune proiectul, ferma trebuie să-și evalueze realist capacitatea de cofinanțare și fluxul financiar necesar implementării.
13. Mediul, apa și energia devin criterii importante de investiție
Programul include printre obiective: „gestionarea eficientă a resurselor naturale, precum sunt apa, solul și aerul”.
Un alt obiectiv vizează: „atenuarea efectelor schimbărilor climatice și […] promovarea utilizării energiei din surse regenerabile”.
Intervențiile permit finanțarea investițiilor în protecția solului, irigare, eficiență energetică, energie regenerabilă, agricultură ecologică, gestionarea deșeurilor și economie circulară.
De exemplu, prin DR06 sunt prevăzute:
- sprijin de 50%, de maximum 500.000 de lei, pentru anumite măsuri de protecție și ameliorare a solului;
- sprijin de 50%, de maximum 4 milioane de lei, pentru investiții individuale în irigare;
- sprijin de 70%, de maximum 7 milioane de lei, pentru proiectele grupurilor și ale asociațiilor utilizatorilor de apă.
Aceste investiții sunt încurajate și finanțate. Programul nu obligă însă fiecare fermă să instaleze sisteme de irigare, echipamente digitale sau instalații de energie regenerabilă.
14. Asocierea poate oferi acces la plafoane mai mari
Programul conține intervenții dedicate organizațiilor de producători, formelor asociative, grupurilor operaționale de inovare, asociațiilor utilizatorilor de apă și grupurilor de acțiune locală.
În unele intervenții, formele asociative beneficiază de plafoane mai mari decât fermierii individuali. La DR01, de exemplu, plafonul pentru unele proiecte individuale poate ajunge la 7 milioane de lei, iar pentru anumite forme asociative – la 20 de milioane de lei.
Asocierea nu devine o obligație generală, dar poate îmbunătăți accesul la finanțare pentru infrastructură, irigare, procesare, inovare și comercializare.
15. Certificarea și trasabilitatea sunt susținute financiar
Intervenția IS-C05 este destinată încadrării în scheme de calitate. Documentul menționează:
- DOP – denumire de origine protejată;
- IGP – indicație geografică protejată;
- STG – specialitate tradițională garantată;
- Global GAP;
- SMETA;
- IFS Food;
- BRC Food;
- ISO 22000;
- HACCP.
Solicitantul trebuie să fie certificat, recertificat sau să mențină certificarea. Programul stabilește și angajamentul: „Menține certificarea și trasabilitatea pe întreaga perioadă de acordare și monitorizare a sprijinului”.
Pentru IS-C05, sprijinul constituie 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 40.000 de lei per solicitant.
Certificarea nu este obligatorie pentru fiecare fermă. Ea devine obligatorie pentru beneficiarul care solicită sprijin în cadrul acestei intervenții.
16. Ce nu poate fi cumpărat din banii programului
Lista cheltuielilor neeligibile include:
- echipamente și bunuri second-hand;
- autotractoare;
- mijloace de transport pentru persoane sau uz personal;
- bunuri și servicii cumpărate de la persoane afiliate;
- achiziția unor bunuri imobile;
- comisioane și costuri bancare;
- costuri și pierderi legate de schimbul valutar;
- anumite cheltuieli de transport, instalare și montaj.
Acestea sunt cheltuieli neeligibile pentru finanțare. Programul nu interzice fermierului să cumpere din surse proprii un utilaj second-hand sau un autotractor, dar costul respectiv nu poate fi inclus în proiectul finanțat, dacă intervenția nu prevede o excepție.
Ce ar trebui să facă o fermă înainte de a solicita sprijin
Pe baza cerințelor programului, fermierii se pot pregăti prin câteva acțiuni practice:
- Verificarea actelor de proprietate, arendă sau folosință pentru terenuri și imobile.
- Verificarea numerelor cadastrale și a suprafețelor declarate.
- Pregătirea pentru înscrierea în Registrul fermierului.
- Verificarea datelor despre animale în Registrul de stat al animalelor.
- Completarea evidențelor zootehnice necesare înscrierii în Registrul genealogic.
- Ținerea Cărții istoriei câmpurilor, dacă intervenția o solicită.
- Actualizarea Registrului produselor fitosanitare sau a Registrului medicamentelor veterinare.
- Păstrarea facturilor și a documentelor care confirmă producția și comercializarea.
- Evaluarea condițiilor GAEC și SMR aplicabile plății solicitate.
- Calcularea contribuției proprii înainte de depunerea unui proiect.
- Verificarea criteriilor de punctaj, nu doar a eligibilității.
- Pregătirea pentru controale și pentru monitorizarea ulterioară a investiției.
Fermierii trebuie să verifice cerințele intervenției pe care intenționează să o acceseze. Programul prevede că AIPA va elabora pentru fiecare intervenție un „Ghid al solicitantului”. Acesta va conține detaliile operaționale necesare depunerii cererii.
Prin urmare, o condiție prevăzută pentru o anumită plată nu trebuie interpretată drept obligație pentru toate fermele. Înaintea oricărei investiții sau solicitări de sprijin, trebuie consultate fișa intervenției, apelul oficial și Ghidul solicitantului publicat de AIPA.
Comentarii