Reducerea utilizării pesticidelor în livezi nu înseamnă renunțarea la protecția plantațiilor, ci trecerea către tratamente mai precise, bazate pe monitorizarea bolilor și dăunătorilor.
Pentru producătorii profesioniști de fructe, această abordare poate contribui la reducerea consumului inutil de produse fitosanitare, a costurilor și a riscului de reziduuri, fără a compromite producția.
Presiunea pentru o protecție mai eficientă a plantațiilor vine atât din schimbările climatice, care modifică evoluția bolilor și dăunătorilor, cât și din apariția rezistenței la anumite substanțe active.
În același timp, cerințele piețelor externe, în special ale marilor rețele comerciale europene, devin tot mai stricte în ceea ce privește reziduurile de pesticide.
Tratamentul trebuie decis după situația din livadă
Mihail Buciuceanu, agronom consultant, susține că monitorizarea dăunătorilor permite stabilirea momentului în care intervenția este cu adevărat necesară.
„În primul rând trebuie monitorizate zborul și prezența dăunătorilor. Dacă monitorizăm, de exemplu, zborul viermelui mărului și al altor lepidoptere, știm când trebuie aplicat insecticidul, nu îl aplicăm pur și simplu. Intervenția trebuie făcută atunci când dăunătorul este prezent, când are loc depunerea ouălor sau când se atinge pragul economic de dăunare”, explică agronomul.
Potrivit acestuia, lipsa monitorizării poate duce fie la aplicarea unui tratament ineficient, fie la utilizarea unui surplus de produse, cu efecte asupra mediului și a calității fructelor.
Monitorizarea nu exclude însă tratamentele preventive. În cazul bolilor favorizate de umiditate, prognoza meteorologică poate indica momentul optim pentru intervenție.
Un tratament aplicat înaintea unei perioade ploioase poate preveni instalarea infecției, în timp ce după apariția bolii sunt necesare produse curative, care nu oferă întotdeauna aceeași eficiență.
Schimbările climatice modifică strategia de protecție
Vremea face însă tot mai dificilă stabilirea unei scheme fixe de tratamente. Perioadele secetoase pot reduce presiunea anumitor boli, în timp ce temperaturile mai ridicate pot favoriza apariția sau extinderea unor dăunători.
În aceste condiții, Buciuceanu recomandă verificarea plantațiilor de către un specialist de cel puțin două-trei ori pe săptămână, pentru ca intervențiile să fie adaptate situației reale din livadă.
„Nu putem lucra după un calendar rigid. Trebuie să știm ce se întâmplă în plantație și să intervenim atunci când există un risc real”, este principiul care stă la baza protecției integrate.
Rezistența la substanțele active devine o problemă
O altă provocare este apariția rezistenței la anumite substanțe active, în special în plantațiile în care aceleași produse sau grupe de produse sunt utilizate în mod repetat.
Nicolae Pascal, producător de fructe, atrage atenția că unele substanțe utilizate de mai multe decenii își pierd treptat eficiența.
„Sunt substanțe active utilizate de 20–30 de ani la care observăm deja că eficiența scade. Aplicarea repetată, chiar în același sezon, poate favoriza apariția rezistenței”, afirmă producătorul.
În opinia sa, producătorii trebuie să evite repetarea excesivă a produselor din aceeași grupă și să includă în programele de protecție mai multe produse de contact și, acolo unde este posibil, soluții biologice.
Soiurile cu rezistență mai ridicată la principalele boli reprezintă, de asemenea, una dintre direcțiile care ar putea căpăta o importanță mai mare în următorii ani.
Tranziția nu este însă lipsită de provocări. Produsele biologice pot avea costuri mai ridicate și, în anumite situații, o eficiență mai redusă decât soluțiile convenționale.
Piețele europene cer mai mult decât respectarea limitelor legale
Pentru producătorii care exportă, strategia de protecție a livezii este legată direct de piața de desfacere.
Tatiana Ranga, consultant calitate în cadrul Asociației Moldova Fruct, explică faptul că respectarea legislației privind limitele maxime de reziduuri nu este întotdeauna suficientă pentru accesul pe anumite piețe.
„Multe rețele comerciale sunt mai exigente: pot accepta doar un anumit procent din limita legală sau pot limita numărul de substanțe active detectate”, precizează aceasta.
În consecință, producătorul trebuie să cunoască din timp cerințele cumpărătorului și să le coreleze cu produsele utilizate, dozele aplicate, perioadele de așteptare și analizele de laborator.
Registrul tratamentelor devine un instrument comercial
Evidența tratamentelor și trasabilitatea nu mai reprezintă doar obligații administrative, ci pot deveni instrumente prin care producătorii demonstrează conformitatea loturilor și își protejează relațiile comerciale.
Asociația Moldova Fruct a elaborat Ghidurile de protecție integrată pentru cireș, prun și măr, cu recomandări practice pentru producători.
Un alt instrument este Registrul Livezii, conceput pentru evidența și trasabilitatea activităților din plantație, inclusiv a tratamentelor și a monitorizării bolilor și dăunătorilor.
Subiectul, discutat de producători și specialiști
Reducerea utilizării pesticidelor în livezi și gestionarea responsabilă a produselor fitosanitare au fost abordate în cadrul mai multor activități organizate de Asociația Moldova Fruct în parteneriat cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
La seminarele desfășurate în nordul Republicii Moldova, producători, exportatori, agronomi și inspectori ANSA au discutat despre limitele maxime de reziduuri, aplicarea responsabilă a tratamentelor, testarea de laborator și responsabilitatea producătorului în lanțul siguranței alimentare.
Tema va fi abordată și în cadrul Conferinței Businessul Fructelor 2026, programată pentru 3–4 decembrie 2026, la Chișinău, unde sunt așteptați specialiști din Republica Moldova și din străinătate.
Importanța subiectului crește pe măsură ce producătorii moldoveni își consolidează prezența pe piața europeană. În 2025, piața UE a absorbit aproximativ 65,7% din exporturile moldovenești de prune și 53,2% din exporturile de struguri de masă, în timp ce exporturile de cireșe către UE au crescut cu aproximativ 29% față de 2024.
Pentru pomicultori, direcția este astfel tot mai clară: mai puține tratamente aplicate automat și mai multe intervenții fundamentate pe monitorizare, prognoză și cerințele pieței.
Comentarii