Prețul grâului plătit fermierilor din Republica Moldova este strâns legat de ceea ce se întâmplă în portul Constanța. Piața internă funcționează, în mare parte, pe principiul netback: prețul intern se calculează pornind de la cotația mărfii în port, din care sunt scăzute costurile necesare pentru ca grâul moldovenesc să ajungă acolo.
În calcul intră atât costul transportului până la Constanța, cât și discountul aplicat originii moldovenești față de originea românească. În cazul grâului furajer, trebuie luată în considerare și diferența de preț față de grâul de panificație.
Un exemplu bazat pe situația din 28 august 2026 arată cum un preț de 225 EUR/t la Constanța ajunge la aproximativ 2.760 lei/t la nivelul unei gospodării agricole din zona Florești–Șoldănești.
Formarea prețului grâului furajer în Republica Moldova. Referință: cotația DAP Constanța (exemplu regiunea Florești/Șoldănești – 28.08.2026):
De la prețul din Constanța la reperul pentru grâul furajer
Punctul de pornire este 225 EUR/t, prețul grâului de panificație în portul Constanța la 28 august 2026, unul dintre reperele urmărite de piața cerealelor din regiune.
Din această valoare trebuie scăzută prima de panificație, estimată la 12,5 EUR/t.
Explicația este legată de calitate. Grâul furajer, care este tranzacționat frecvent la nivelul fermelor din Republica Moldova, nu beneficiază de plata suplimentară acordată pentru parametrii solicitați în cazul grâului destinat morăritului, precum conținutul de proteină sau indicele de cădere.
Astfel, de la: 225 EUR/t – 12,5 EUR/t = 212,5 EUR/t se obține reperul pentru grâul furajer, echivalent Constanța.
De ce grâul din Moldova are un discount față de cel românesc
Peste această diferență de calitate intervine un al doilea element: discountul pentru originea Republica Moldova, estimat în acest calcul la 7 EUR/t.
Este diferența pe care traderii o aplică mărfii moldovenești față de originea românească, fiind asociată, între altele, riscului logistic mai ridicat și unui flux mai mic de tranzacții.
După aplicarea discountului: 212,5 EUR/t – 7 EUR/t = 205,5 EUR/t.
Rezultă astfel o referință teoretică de 205,5 EUR/t, adică valoarea la care grâul furajer de origine moldovenească ar putea fi evaluat dacă marfa ar fi deja ajunsă la Constanța.
Dar pentru fermierul din Republica Moldova mai rămâne de scăzut cea mai importantă componentă a ecuației: transportul.
Circa 67 EUR/t costă transportul din centrul țării până la mare
În condițiile actuale, transportul din centrul Republicii Moldova până la Constanța este estimat la aproximativ 67 EUR/t.
Este cel mai mare cost din această ecuație și absoarbe aproape o treime din valoarea de 205,5 EUR/t la care a fost calculată marfa moldovenească la destinație.
După scăderea transportului: 205,5 EUR/t – 67 EUR/t = 138,5 EUR/t.
Aceasta este valoarea care poate rămâne la nivelul unei gospodării agricole din zona Florești–Șoldănești.
La un curs de 19,93 lei/EUR, rezultatul este de aproximativ: 2.760 lei/t de grâu furajer.
Calculul teoretic este foarte apropiat de prețurile efectiv raportate în piață. La 28 august 2026, în zona Florești–Șoldănești, grâul furajer era cotat la aproximativ 2.700–2.800 lei/t.
Practic, rezultatul obținut prin calculul netback se încadrează exact în intervalul întâlnit în piață. Diferențele de la o tranzacție la alta pot fi explicate prin marja zilnică de negociere a traderilor locali, condițiile de livrare, volumele și caracteristicile lotului.
Formula clasică funcționează, dar piața a devenit mai greu de anticipat
Ecuația de mai sus reprezintă formula clasică prin care poate fi urmărită formarea prețului grâului în Republica Moldova pornind de la Constanța. În ultimele două luni, însă, aplicarea acesteia s-a complicat.
Blocajul logistic accentuat, nivelul scăzut al apei pe Dunăre, volatilitatea prețurilor la unele culturi și problemele de acces la transportul naval fac piața mult mai greu de anticipat.
Un alt factor este refuzul tot mai frecvent al unor armatori de a veni în portul Giurgiulești, aceștia preferând să opereze prin Reni sau Ismail.
Toate aceste elemente se suprapun. Pentru trader, nu mai este suficient să urmărească prețul de la Constanța și să scadă un cost relativ predictibil de transport.
Devine important și riscul ca marfa să nu poată fi transportată la momentul planificat sau ca logistica să devină mai scumpă între momentul achiziției cerealelor de la fermier și cel al livrării.
În același timp, volatilitatea prețurilor la unele culturi mărește riscul comercial. O marfă cumpărată astăzi trebuie transportată, încărcată și ulterior vândută, iar într-o piață instabilă diferențele apărute în acest interval pot afecta marja traderului.
Incertitudinea logistică ajunge în prețul oferit fermierului
În aceste condiții, o parte dintre traderi intră într-o perioadă de așteptare și manifestă o reticență mai mare la achiziții. Efectul se transmite către fermieri.
Cu cât incertitudinea logistică este mai mare, cu atât traderii cumpără mai precaut și încearcă să includă riscurile suplimentare în prețul oferit la poarta fermei.
Prin urmare, presiunea asupra prețului intern poate apărea chiar și atunci când fundamentele internaționale ale pieței grâului nu se modifică semnificativ.
Aceasta explică de ce simpla urmărire a cotației de la Constanța nu este întotdeauna suficientă pentru a înțelege prețul oferit unui agricultor din Republica Moldova. La sfârșitul lunii august, ecuația poate fi urmărită astfel:
225 EUR/t – grâu de panificație la Constanța minus 12,5 EUR/t – prima pentru calitatea de panificație = 212,5 EUR/t – reper pentru grâul furajer
minus 7 EUR/t – discount pentru originea Republica Moldova = 205,5 EUR/t – valoarea teoretică a mărfii moldovenești ajunse la Constanța
minus 67 EUR/t – transportul din centrul Republicii Moldova = 138,5 EUR/t, sau aproximativ 2.760 lei/t la nivelul gospodăriei.
În acest caz, calculul teoretic și piața efectivă aproape coincid: 2.760 lei/t rezultat prin formula netback față de 2.700–2.800 lei/t raportat în zona Florești–Șoldănești.
Diferența importantă este că, în actualele condiții regionale, prețul nu depinde exclusiv de cotația cerealelor. Logistica, disponibilitatea transportului, situația de pe Dunăre, accesul la porturi și apetitul traderilor pentru risc au ajuns să cântărească tot mai mult în prețul final oferit fermierului.
Comentarii