Sezonul 2026/2027 de comercializare a rapiței a început într-un ritm mai lent pentru exportatorii din Republica Moldova. În iulie 2026 au fost exportate 84 124 de tone de rapiță, cu 29,3%, echivalentul a aproximativ 35 000 de tone, mai puțin decât în iulie 2025, când exporturile au însumat 119 059 de tone.
Deși începutul este mai modest decât în vara anului trecut, volumul exportat în prima lună a sezonului reprezintă mai degrabă fotografia unei perioade în care logistica, și nu cererea, a dictat ritmul comerțului.
În același timp, datele din teren nu indică un sezon agricol mai slab. Fermierii raportează recolte bune, iar în numeroase exploatații agricole producțiile la rapiță se apropie de 3 tone/ha.
Volumul mai redus exportat în luna iulie este explicat în principal prin congestia logistică regională și printr-un episod scurt, dar intens, de volatilitate a prețurilor.
Instabilitatea din Marea Neagră a influențat piața
Primele trei săptămâni ale lunii iulie au fost marcate de evenimentele din zona Mării Azov și a Mării Negre.
Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci, introduse la mijlocul lunii iulie pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, au afectat una dintre rutele importante utilizate pentru comerțul regional cu cereale și oleaginoase.
Efectele asupra pieței au fost imediate. Prețurile la rapiță au crescut, susținute de prima de risc geopolitic. Ulterior, pe măsură ce piața a absorbit informațiile și a revenit presiunea recoltei noi, cotațiile au înregistrat o corecție rapidă.
Această succesiune de creștere și scădere bruscă a prețurilor i-a determinat pe numeroși traderi să întrerupă temporar achizițiile, preferând să aștepte un moment în care piața să fie mai stabilă și să permită calcularea marjelor comerciale în condiții mai previzibile.
Prețul mediu de export a crescut cu peste 11%
În pofida reducerii volumelor exportate, prețul mediu de export al rapiței a fost mai ridicat decât în anul precedent.
În iulie 2026, prețul mediu de export a fost de 10,11 lei/kg, comparativ cu 9,10 lei/kg în iulie 2025, ceea ce reprezintă un avans de peste 11%. Explicația este legată în principal de creșterea costurilor logistice, care s-au transferat direct în prețul FOB/DAP al mărfii.
Costurile logistice au crescut puternic
În luna iulie, costurile transportului rutier din Republica Moldova au crescut semnificativ. Transportul din nordul țării până la Giurgiulești s-a scumpit de la 480–500 lei/tonă la aproximativ 880 lei/tonă, ceea ce înseamnă o creștere de 76–83%.
Pentru transportul către Constanța, tariful a crescut de la 40 euro/tonă la 64 euro/tonă, adică cu aproximativ 60%. Scumpirea este explicată prin doi factori principali:
Primul este creșterea prețului motorinei, care de la începutul sezonului a urcat de la aproximativ 24 lei/litru la peste 32,5 lei/litru, ceea ce reprezintă o majorare de peste 35%.
Al doilea factor îl reprezintă reducerea rotației camioanelor. Cozile de la punctele de trecere a frontierei și congestia din portul Giurgiulești au făcut ca fiecare camion să efectueze mai puține curse, iar timpul suplimentar petrecut în tranzit s-a regăsit în costul final pe tonă.
Transportul naval s-a scumpit aproape dublu
Presiunea asupra logisticii s-a resimțit și în transportul naval. Navlul pentru barjele care operează între Giurgiulești și Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari/tonă, s-a apropiat de o dublare, ajungând spre 25 euro/tonă.
În cazul navelor fluvio-maritime, costurile au urcat în unele situații până la 35 euro/tonă.
Valoarea exporturilor a scăzut cu 21,5%
În iulie 2026, exportatorii moldoveni au încasat 850,5 milioane de lei din exporturile de rapiță. În aceeași perioadă a anului trecut, încasările au fost de 1 083,9 milioane de lei.
Astfel, valoarea exporturilor a înregistrat o reducere de 21,5%, diminuare mai mică decât cea a volumelor, datorită prețului mediu mai ridicat obținut la export.
România a absorbit peste 94% din exporturi
Dacă în alte luni destinațiile rapiței moldovenești sunt mai diversificate, iulie 2026 a fost dominată aproape exclusiv de piața românească.
Din totalul de 84 124 de tone exportate, 79 370 de tone, adică peste 94%, au fost livrate către România, la un preț mediu de 10,07 lei/kg.
În același timp, se remarcă absența Bulgariei din lista principalelor destinații de export, deși această piață reprezenta în mod tradițional unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali pentru rapița din Republica Moldova.
Concentrarea exporturilor către România s-a reflectat direct și în activitatea punctelor de trecere a frontierei. Punctul vamal Cahul (rutier) a fost cel mai solicitat, prin acesta fiind tranzitate 38 937 de tone, aproape jumătate din întregul volum exportat în luna iulie.
Pe locul al doilea s-a situat complexul Giurgiulești, care, luat în ansamblu – transport naval, rutier, feroviar și fluvial – a gestionat aproape 30 000 de tone. Detalierea pe categorii arată următoarele volume:
- Giurgiulești (naval, rutier și feroviar): 18 094 tone;
- Giurgiulești (fluvial): 11 052 tone;
- Giurgiulești (feroviar): 808 tone;
- Etulia (feroviar): 5 053 tone;
- Ungheni (feroviar): 3 634 tone;
- alte puncte vamale: aproximativ 6 369 tone.
Transportul rutier a rămas principalul canal de export
Din punctul de vedere al modului de transport, transportul rutier a continuat să domine exporturile de rapiță. Prin intermediul camioanelor au fost transportate 49 118 tone, ceea ce reprezintă peste 58% din volumul total exportat.
Transportul naval a asigurat 29 145 de tone, aproape 35% din total, o pondere importantă în condițiile dificultăților de navigație înregistrate în perioada analizată.
Transportul feroviar a rămas marginal, cu 5 860 de tone, situație care corespunde structurii obișnuite a exporturilor de rapiță, această marfă fiind transportată într-o măsură mai redusă pe calea ferată.
Comentarii