Republica Moldova a pierdut practic anul 2026 din perspectiva extinderii și reînnoirii plantațiilor de viță-de-vie, iar lipsa finanțării ar putea afecta investițiile și în 2027.
Problema devine cu atât mai importantă în contextul aderării la Uniunea Europeană, după care posibilitățile de majorare a suprafețelor viticole vor fi limitate, atenționează ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu.
În ultimii cinci ani, suprafața viilor din Republica Moldova s-a redus cu aproximativ 10 mii de hectare, ajungând la puțin peste 100 de mii de hectare.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, circa 93 de mii de hectare sunt pe rod, iar aproximativ 90,5 mii de hectare sunt ocupate de soiuri pentru vin.
Osmochescu: 2026 este practic un an pierdut pentru plantarea viilor
Ministrul Agriculturii susține că sectorul are nevoie rapid de resurse financiare pentru ca investițiile în plantații să poată fi relansate în 2027, iar efectele să devină vizibile în 2028.
„Pentru noi, 2026 este practic pierdut din perspectiva aceasta, dacă nu găsim resurse financiare ca, în 2027, să pornim procesul și în 2028 să avem mai multă viță-de-vie plantată. Ne vom trezi, la momentul aderării la Uniunea Europeană, cu hectarele existente de viță-de-vie, care vor fi scanate, stabilite de Uniunea Europeană, și noi nu avem marja aceea de discreție de a crește cu încă un procent”, a declarat Eugeniu Osmochescu la TVR.
Problema este legată inclusiv de durata ciclului investițional. Un viticultor are nevoie de predictibilitate financiară cu mult înainte de plantare pentru a putea planifica investiția, procura materialul săditor și pregăti terenul.
La un hectar de vie plantat în 2025, șapte hectare au fost defrișate
Datele prezentate de ministru indică un dezechilibru puternic între ritmul plantărilor și cel al defrișărilor. În 2025, la fiecare hectar nou de viță-de-vie plantat în Republica Moldova au fost defrișate aproximativ șapte hectare.
„De ce? Pentru că noi, efectiv, prin nefinanțarea sectorului vitivinicol, pierdem circa 12 luni, pentru că trebuie să ne dăm seama care este procesul. Din momentul în care ai claritate și previzibilitate pe perioada de 12 luni, tu începi procesul de procurare de butași, plantare de butași. […] Dacă nu ai o finanțare adecvată, tu nu poți să o faci”, a explicat ministrul.
Presiunea financiară este amplificată și de costurile ridicate ale lucrărilor. Întreținerea unui hectar de viță-de-vie în 2026 este estimată la 52.000–80.000 de lei, în funcție de plantație și tehnologia aplicată.
După aderarea la UE, extinderea suprafețelor va fi mult mai dificilă
Potrivit ministrului, suprafața viticolă cu care Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană va avea o importanță strategică, deoarece ulterior extinderea plantațiilor va fi supusă regulilor comunitare.
„La momentul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, noi nu vom putea crește hectarele de viță-de-vie decât cu circa un procent. Sunt reguli stabilite în cadrul Uniunii Europene și ne dăm foarte bine seama că vom avea discuții foarte dure și complicate cu producătorii de vin”, a declarat Osmochescu.
El a făcut referire și la experiența României, menționând că statul vecin ar fi reușit să obțină o marjă mai mare, de circa 3%.
În aceste condiții, ritmul în care Moldova plantează și defrișează vii înainte de aderare poate influența suprafața viticolă disponibilă sectorului pe termen lung.
Aproximativ 4.700 de hectare sunt ocupate de soiuri neacceptate pentru vinificație în UE
O altă problemă care trebuie abordată înainte de aderare ține de structura soiurilor cultivate.
Potrivit ministrului, aproximativ 4.700 de hectare sunt ocupate de soiuri precum Isabella și Elide, care nu sunt acceptate în Uniunea Europeană pentru producerea vinurilor.
„Cultivarea lor nu este interzisă, dar nu sunt acceptate pentru vinificație. Deci, noi trebuie să gândim strategic ce ne dorim”, a declarat Osmochescu.
Această suprafață ridică problema reconversiei plantațiilor către soiuri care să corespundă cerințelor pieței și cadrului european, în paralel cu necesitatea înlocuirii plantațiilor îmbătrânite.
Următorii trei ani, decisivi pentru restructurarea sectorului
În prezent, ministrul estimează suprafața totală plantată cu viță-de-vie la aproximativ 109 mii de hectare, în timp ce datele MAIA indică puțin peste 100 de mii de hectare și aproximativ 93 de mii de hectare pe rod. Diferența poate rezulta din metodologia și categoriile de suprafețe luate în calcul.
Osmochescu consideră că sprijinul financiar suplimentar ar trebui concentrat în perioada de până la aderarea Republicii Moldova la UE, astfel încât producătorii să poată investi în reconversie și plantații noi.
„Din discuțiile pe care le-am purtat cu sectorul (…), nu este nevoie de finanțarea sectorului decât până în momentul aderării la Uniunea Europeană. Pentru că, după aceea, dezvoltarea va fi una organică. Astfel, noi acum avem nevoie de trei ani pentru a ne preocupa de sectorul vitivinicol”, a conchis ministrul.
Comentarii