Republica Moldova începe o nouă etapă de monitorizare a calității solurilor, după o perioadă de decenii în care cartarea pedologică sistematică nu a mai fost actualizată la nivel național.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), împreună cu Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), a demarat prelevarea de probe de sol la șase situri permanente din raioanele Orhei și Rezina.
Activitatea este realizată cu suportul științific al Institutului Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (IP INCAAMV), în cadrul proiectului privind neutralitatea degradării terenurilor, implementat de FAO și finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF).
Solurile Moldovei, afectate de eroziune și pierderea humusului
Solurile Republicii Moldova se confruntă cu eroziune, pierderea humusului și alte forme de degradare, însă datele actuale privind starea acestora sunt limitate.
Ultima cartare pedologică sistematică la nivel național a fost realizată în urmă cu mai multe decenii, iar informațiile disponibile nu mai reflectă în totalitate situația actuală din teren.
În lipsa unor date recente, măsurate direct, deciziile privind fertilizarea, ameliorarea și protecția terenurilor sunt luate cu informații incomplete.
Cele șase situri selectate în Orhei și Rezina vor contribui la caracterizarea condițiilor de sol din cele două raioane. La nivel național, rețeaua de monitorizare prevede până la 136 de situri care necesită astfel de lucrări.
Cel puțin 11 indicatori analizați
La fiecare sit, specialiștii descriu profilul solului pe straturi și colectează probe pentru analiza a cel puțin 11 indicatori de bază, în conformitate cu cerințele europene.
Printre aceștia se numără aciditatea, conținutul de humus și carbon organic, textura, densitatea aparentă și rata de eroziune.
După validarea științifică realizată de IP INCAAMV, datele georeferențiate vor fi pregătite pentru integrarea în Sistemul Informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova” și în geoportalul Infrastructurii Naționale de Date Spațiale.
Fiecare probă va primi un cod unic, un lanț de custodie și un certificat de laborator, în cadrul unui sistem de management al calității aliniat standardului EN ISO/IEC 17025.
Datele vor fi disponibile într-un format deschis și însoțite de metadate, ceea ce va permite racordarea la standardele europene INSPIRE și compararea informațiilor la nivel național și european.
Datele vor putea fi folosite direct de fermieri
Monitorizarea nu are doar o componentă științifică. Datele obținute vor putea fi utilizate și de fermieri și autoritățile locale pentru a înțelege mai bine starea terenurilor agricole.
Informațiile privind aciditatea, conținutul de humus, riscul de eroziune sau capacitatea solului de a reține apa pot contribui la alegerea culturilor, ajustarea fertilizării și aplicarea unor măsuri de protecție a solului.
„Cu sprijinul FAO readucem monitorizarea solului în activitatea curentă și stabilim proceduri unitare de teren și de laborator, pe care le vom putea repeta la fiecare sit din rețeaua națională”, a declarat Svetlana Ghetmancenco, directoarea ANIF.
La rândul său, managerul de proiect FAO, Mihai Ojog, a subliniat că obiectivul este crearea unui sistem național durabil de monitorizare a stării solului, conectat la standardele europene.
Monitorizarea va dura 120 de zile
Campania de teren va fi urmată de analize de laborator, validarea datelor și elaborarea a șase rapoarte, câte unul pentru fiecare sit, precum și a unei sinteze comparative.
Întregul ciclu este planificat pentru o perioadă de 120 de zile și urmează să ofere un model care poate fi extins ulterior la nivelul întregii rețele naționale.
Proiectul de neutralitate a degradării terenurilor este implementat din 2020. În cadrul acestuia au fost elaborate metodologia de monitorizare a calității solurilor și hărți și seturi de date GIS privind utilizarea terenurilor, productivitatea și carbonul organic pentru o zonă-pilot de aproximativ 95.000 de hectare.
De asemenea, a fost evaluată starea perdelelor forestiere de protecție și pregătită reabilitarea a aproximativ 130 de hectare de perdele, care protejează peste 10.000 de hectare de terenuri agricole.
Tot în cadrul proiectului au fost elaborate Strategia de neutralitate a degradării terenurilor și 32 de planuri locale de acțiune, iar peste 1.600 de agricultori au participat la activități de promovare a practicilor agricole adaptate schimbărilor climatice prin intermediul Școlilor de Câmp pentru Fermieri.
Comentarii