12 C
Chișinău
luni, 1 iunie, 2020
12 C
Chișinău
‹ adv ›

Reţeta de succes a agriculturii pe suprafeţele mici din Malta

‹ sponsorizat ›

Recomandate

Afacerea unei familii din Dubăsari care produce ulei presat la rece și făină proteică și exportă peste hotare

Valeriu Papuc, alături de familia sa, a înființat o afacere cu care se mândrește, pentru că după cum afirmă el, produce sănătate...

Fermierii, producătorii şi retailerii din Europa spun că este aproape imposibil să găsească noi spaţii frigorifice

Procesatorul belgian de cartofi congelaţi Agristo nu mai are unde să îşi depoziteze cartofii pai şi din cauză că propriile sale spaţii...

O mare companie britanică vrea să-şi crească achiziţiile de cereale din zona Mării Negre

După un prim an în care a făcut tranzacţii cu cereale din zona Mării Negre şi Argentina, firma britanică Gemcorp Group intenţionează...

#35. Cum să ții prigorile la distanță de stupină

Conflictul dintre apicultori și prigorii datează mai multe secole. Însă, chiar dacă albinele sunt consumate de prigorii, acestea mănâncă și alte insecte...
‹ adv ›
‹ adv ›

Piatră seacă, loturi mici şi măsline amare: pentru Malta, asta e reţeta succesului agricol. 

Malta este o stâncă ieşită din mare. O stâncă cu pământ puţin şi destul de neroditor. Din antichitate, de când insula a fost „descoperită” de fenicieni ca punct strategic în Mediterana, hrana locuitorilor ei a fost adusă de corăbii (ulterior vapoare) de pe ţărmurile „grănarelor” din jur (Egipt în Africa, Italia în Europa). Ca şi acum două milenii şi jumătate, foarte puţin din ce pun de fapt în farfurie maltezii este produs în Malta.

Pentru marea majoritate a maltezilor care se ocupă de agricultură, producţia înseamnă doar o sursă în plus de venit sau o reducere a cheltuielilor prin auto-gospodărire. Pământul „rămas” agricol este doar terenul care nu a putut fi vândut din cauza plasării sau a reliefului accidentat pentru diferitele proiecte imobiliare destinate turismului sau reşedinţelor de lux. Agricultura se face astfel pe supafeţe mici şi puţin ofertante.

‹ adv ›

Visul agricultorilor maltezi – al celor foarte-foarte puţini locuitori ai insulei care se ocupă de cultivarea pământului – este acela de a găsi acea cultură care cultivată pe suprafeţe mici (suprafaţa medie a exploatărilor agricole malteze este sub 2 hectare) să le aducă câştiguri mari la cantităţi mici de produs.

Maltezii erau foarte aproape să renunţe de bună voie şi nesiliţi de nimeni la o astfel de „cultură de vis” – măslinul maltez (soiul Bidni).

Măslinele din soiul Bidni (soi care nu creşte decât în Malta- fiind de fapt rezultatul adaptării maslinului adus de fenicieni din Asia Mică la mediul insulei) dau un ulei amar. Această trăsătură de gust l-a făcut să fie cosiderat a fi un produs de „slabă calitate” chiar şi de producătorii săi. Această evaluare – făcută din perspectivă culinară („amarul” pronunţat nu este o nunaţă de gust dorită în arta gastronomică) – a dus în timp la reducerea la zero a livezilor de măslini maltezi – maltezii preferând să consume uleiul de măsline importate din Italia, Grecia, Franţa.

‹ adv ›

Schimbarea de optică a venit când cineva a sesizat că acea nuanţă de amar indica prezenţa unui polifenol flavenoid care plasează uleiul măslinelor malteze printre cele de cea mai bună calitate atunci când sânt luate în considerare proprietăţile anti-oxidante.

Proprietăţile indicate de gustul amar al uleiului de măsline au fost descoperite destul de recent – popularizarea descoperirilor fiind făcută încet încet în ultimii 5 ani. Un studiu complet în materie a fost de altfel publicat abia în 2011, de cercetătorii de la Monell CSC (a se vedea Monell Chemical Senses Center (2011, January 27). NSAID receptor responsible for olive oil’s ‘cough’ and more), în revista Science Daily.

Amarul pronunţat îl face foarte valoros (dacă în bucătărie nu a avut noroc) în laboratorul de cosmetică (pentru creme protective şi reparatorii) şi farmacie (pentru produsele destinate scăderii colesterolului, reglării presiunii sangvine, reducerii bolilor coronariene).

‹ adv ›

„Multă lume a spus că din măslinele malteze nu vom obţine niciodată un ulei bun pentru că este amar. Azi ne dăm seama că acest gust amar indică cea mai bună calitate a lui” remarcă Sam Cremona, un bijuier pensionat transformat în antreprenor agricol, pentru un material citat de Saudi Gazette.

Cantităţile de ulei de măsline de care au nevoie laboratoarele de cosmetică sau de farmacie sînt mult mai mici decât cele de care au nevoie bucătăriile. Preţul materiei prime, cu atât mai mult cu cât este ceva ce nu creşte decât într-un anume loc de pe planetă aduce câştiguri mul mai mari per unitate de măsură.

Maltezii s-au reapucat aşadar să reînvie cultura măslinului maltez.

Maltezii au înfiinţat în 2006 un proiect dedicat conservării soiurilor locale de măslin şi revitalizării cultivării acestora – proiect denumit PRIMO – Project for the Revival of the Indigenous Maltese Olive. Unul dintre obiectivele declarate ale proiectului este şi obţinerea etichetei de Denumire de Origine Protejată (Protected Designation of Origin – PDO). În 6 ani au reuşit să planteze peste 3000 de arbori (destul de mult ţinând cont de faptul că pe 1 hectar desitatea este de 200-300 de arbori)

Revitalizarea sectorului de producţie a uleiului de măsline în Malta pune însă şi alte probleme decât cultivarea soiurilor locale. Nemaicultivându-se măslini pentru producerea uleiului, au dispărut odată cu copacii şi presele (şi „specialiştii” care ştiau toate secretele obţinerii a ceia ce iese mai bun din pulpa uleioasă a fructului). Astfel, cei implicaţi în cultivare şi-au pus problema unor investiţii atât în achiziţionarea unor astfel de echipamente dar şi în formarea de specialişti.

Maltezii caută deja pieţe de export pentru uleiul obţinut dintr-un soi de măsline care până acum 6 ani era o specie pe cale de dispariţie.

Potrivit statisticilor de la inceputul secolului au fost tăiaţi în Malta peste 80 000 de măslini din soiul local, in momentul iniţierii proiectului se estimează că pe insulă nu erau mai mulţi de 100, în 6 ani au fost plantaţi 3000.

Sursa: agrointel.ro

‹ adv ›

Video

‹ adv ›

Citește și ›

Afacerea unei familii din Dubăsari care produce ulei presat la rece și făină proteică și exportă peste hotare

Valeriu Papuc, alături de familia sa, a înființat o afacere cu care se mândrește, pentru că după cum afirmă el, produce sănătate...

Fermierii, producătorii şi retailerii din Europa spun că este aproape imposibil să găsească noi spaţii frigorifice

Procesatorul belgian de cartofi congelaţi Agristo nu mai are unde să îşi depoziteze cartofii pai şi din cauză că propriile sale spaţii...

O mare companie britanică vrea să-şi crească achiziţiile de cereale din zona Mării Negre

După un prim an în care a făcut tranzacţii cu cereale din zona Mării Negre şi Argentina, firma britanică Gemcorp Group intenţionează...

#35. Cum să ții prigorile la distanță de stupină

Conflictul dintre apicultori și prigorii datează mai multe secole. Însă, chiar dacă albinele sunt consumate de prigorii, acestea mănâncă și alte insecte...

Comentează

Please enter your comment!
Please enter your name here

‹ adv ›

Citește despre ›

‹ adv ›

Recente

Peste un miliard de ruble au fost investite pentru înființarea unei livezi în Crimeea

În satul Grușevka, Sudak din Crimeea un proiect investițional de înființare a unei livezi intensive de măr este în derulare. 19,81 hectare...

Cea mai scumpă cultură oleaginoasă de pe piața din Ucraina

În prezent, soia este cea mai scumpă cultură oleaginoasă de pe piața internă a Ucrainei. Această opinie a fost...

GLOBALG.A.P. a lansat consultări mondiale pentru revizuirea Versiunii 6 a standardului

GLOBALG.A.P. își propune să includă cât mai multe părți interesate în procesul de revizuire a versiunii 6 a standardului IFA (Integrated Farm...

#ReVincudrag. Descoperă 5 crame din zona cu Indicație Geografică Protejată „Codru”

Campania „ReVin cu drag”, inițiată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), ne permite să călătorim virtual prin toate zonele geografice...
‹ adv ›