Exporturile de rapiță ale Republicii Moldova au început sezonul 2026/2027 cu volume mai mici decât anul trecut, însă scăderea cantitativă a fost compensată în mare parte de prețurile mai bune.
În lunile iulie-august, peste 93% din rapița exportată a ajuns în România, iar Giurgiulești își consolidează poziția de principal hub pentru livrările externe.
În primele două luni ale sezonului 2026/2027, Republica Moldova a exportat 191.080 de tone de rapiță, cu 37.997 de tone mai puțin decât în iulie-august 2025, când volumul ajunsese la 229.077 de tone. Astfel, exporturile au înregistrat o scădere de 16,6% față de startul sezonului precedent.
Cu toate acestea, volumul rămâne ridicat raportat la ultimii ani. Cele 191 mii de tone reprezintă al doilea cel mai mare rezultat din ultimii cinci ani pentru perioada iulie-august.
Spre comparație, Republica Moldova a exportat în primele două luni ale sezonului 37.665 de tone în 2022, 171.041 de tone în 2023 și numai 49.017 tone în 2024. Doar rezultatul din 2025, de 229.077 de tone, a fost superior celui din acest an.
Prețul rapiței a crescut cu 15%
În timp ce volumele au coborât, prețurile de export au evoluat în direcția opusă. Prețul mediu de export în iulie-august 2026 a fost de 10,36 lei/kg, cu 15% peste nivelul de 8,98 lei/kg din aceeași perioadă a sezonului trecut.
Este cel mai ridicat preț mediu înregistrat pentru această perioadă în ultimele patru sezoane. În consecință, diferența dintre încasările din cele două sezoane este mult mai mică decât cea dintre volume.
Exporturile din iulie-august 2026 au generat aproape 1,98 miliarde de lei, față de aproximativ 2,05 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Astfel, deși cantitatea exportată s-a redus cu 16,6%, valoarea exporturilor a coborât cu numai 3,9%.
Evoluția lunară indică, de asemenea, o creștere a prețurilor. În iulie, rapița a fost exportată în medie cu 10,11 lei/kg, iar în august prețul a urcat la 10,55 lei/kg.
În august 2026 au fost livrate peste hotare aproape 107 mii de tone, foarte aproape de nivelul de aproximativ 110 mii de tone înregistrat în august 2025.
O parte din avantajul prețurilor mai mari este însă diminuată de costurile logistice. Tarifele pentru transportul rutier și frahtul maritim au crescut, în timp ce blocajele de la frontieră pun presiune suplimentară asupra exportatorilor.
În septembrie au fost semnalate aproximativ 200 de camioane blocate la intrarea și ieșirea din țară, iar scumpirea motorinei majorează suplimentar costurile transportului intern.
Patru companii controlează 64% din exporturile de rapiță
Exporturile sunt concentrate în jurul câtorva operatori mari. În iulie-august 2026, primii patru exportatori au livrat împreună 123.586 de tone, echivalentul a 64% din întregul volum exportat.
Cel mai mare exportator a fost RUSAGRO-PRIM SRL, cu 52.114 tone, respectiv 27% din total. Compania este urmată de OROM-IMEXPO SRL, cu 32.483 tone și o cotă de 17%.
VADALEX GRAINS SRL a exportat 22.889 tone, reprezentând 12% din total, iar CARVIDON-TRADE SRL – 16.100 tone sau 8%.
România cumpără 93% din rapița moldovenească
Structura destinațiilor arată o concentrare și mai pronunțată. România a cumpărat 177.620 de tone, adică 93% din întreaga cantitate de rapiță exportată de Republica Moldova în iulie-august 2026.
Prețul mediu pentru livrările către piața românească a fost de 10,34 lei/kg.
În același timp, rolul Bulgariei, care în sezoanele precedente absorbea cantități importante de rapiță moldovenească, s-a redus puternic. În primele două luni ale actualului sezon, către Bulgaria au fost livrate numai 6.872 de tone, respectiv 3,6% din total, la un preț mediu de 10,24 lei/kg.
Cantități mai mici au ajuns în Grecia și Cehia. Grecia a importat 3.669 de tone, însă la 10,87 lei/kg, cel mai bun preț mediu dintre principalele destinații. Cehia a cumpărat 2.467 de tone, la un preț mediu de 10,62 lei/kg.
Giurgiulești devine principala poartă pentru exporturile de rapiță
Transportul rutier continuă să dețină cea mai mare pondere în livrările externe. În iulie-august, pe șosele au fost transportate 101.722 de tone, sau 53% din total.
Transportului naval i-au revenit 77.648 de tone – 41%, iar pe calea ferată au fost transportate 11.709 tone, reprezentând 6%.
Privite separat, datele pe puncte de trecere a frontierei arată că Cahul a fost cel mai utilizat punct rutier, cu 64.604 tone, echivalentul a 34% din exporturile totale.
Imaginea se schimbă însă dacă cele trei sub-puncte de la Giurgiulești sunt analizate împreună. Acestea cumulează aproape 78.500 de tone, adică 41% din totalul exporturilor.
Prin urmare, Giurgiulești a devenit principalul hub logistic pentru exporturile de rapiță ale Republicii Moldova, depășind Cahul atunci când fluxurile sale sunt analizate cumulat.
Totodată, în august se observă o schimbare a rutelor utilizate. Exporturile prin Cahul au coborât de la 38.937 de tone în iulie la 25.666 de tone în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 34%.
În aceeași perioadă, livrările maritime prin Giurgiulești au crescut de la 11.052 la 27.660 de tone, adică de peste 2,5 ori. Datele indică astfel o deplasare a unei părți din fluxurile de export dinspre transportul rutier către cel naval în perioada de vârf a sezonului.
Un alt element este apariția în august a punctului feroviar Ungheni, prin care au fost exportate aproape 4.000 de tone de rapiță. Volumul este încă redus în raport cu principalele rute, dar arată utilizarea căii ferate prin Ungheni ca alternativă pentru livrările externe.
Comentarii