Valoarea producției industriale fabricate în Republica Moldova a ajuns în 2025 la 95 de miliarde de lei, în creștere cu 5,4% în prețuri comparabile față de anul precedent.
Deși industria a înregistrat o evoluție pozitivă, ritmul de creștere al exporturilor rămâne modest, iar unele ramuri care în trecut reprezentau piloni ai economiei continuă să piardă teren. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) și analizate de Mold-Street.com.
Producția industrială depășește 95 de miliarde de lei
Potrivit BNS, valoarea producției industriale fabricate a constituit 95 de miliarde de lei (aproximativ 4,7 miliarde de euro). Valoarea producției livrate a fost de 88,4 miliarde de lei, dintre care:
- 60,6 miliarde de lei (68,6%) au fost destinate pieței interne;
- 27,7 miliarde de lei (31,4%) au mers la export.
Diferența dintre cele două piețe este vizibilă și în ritmul de creștere. Livrările pe piața internă au crescut cu 9,4%, în timp ce exporturile au avansat cu doar 1,8%, ceea ce indică o cerere externă mai slabă sau dificultăți în extinderea vânzărilor peste hotare.
Industria prelucrătoare rămâne principalul motor al economiei
Structura industriei moldovenești este dominată de sectorul prelucrător, care generează 82,4% din valoarea totală a producției industriale. Restul este reprezentat de:
- 13,2% – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;
- 2,7% – distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor;
- 1,7% – industria extractivă.
Sectorul energetic a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri, de 17,9% față de anul precedent. Totuși, acesta rămâne orientat aproape exclusiv spre consumul intern, doar 0,7% din producție fiind exportată.
Cele mai mari ramuri industriale din Republica Moldova
Analiza Mold-Street asupra industriei prelucrătoare evidențiază cele mai importante segmente după valoarea producției. Primele locuri sunt ocupate de:
- Producția altor produse din minerale nemetalifere – 8,76 miliarde de lei;
- Prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – 8,6 miliarde de lei;
- Fabricarea băuturilor – 8,57 miliarde de lei.
Toate cele trei ramuri au înregistrat creșteri importante față de 2024, de aproximativ 800 milioane – 1,1 miliarde de lei.
Pe locul patru se situează fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, cu o producție de aproximativ 7 miliarde de lei, însă acest sector a consemnat o scădere de 3,5% față de anul precedent.
În top 10 se mai regăsesc:
- fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase;
- prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor;
- fabricarea construcțiilor metalice și a produselor din metal;
- fabricarea produselor lactate;
- fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice;
- fabricarea mobilei.
Unul dintre cele mai dinamice domenii este industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, care a înregistrat o creștere de 39,3% comparativ cu anul 2023.
Industria uleiurilor vegetale pierde teren
Una dintre cele mai semnificative schimbări din ultimii ani este declinul industriei de fabricare a uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale.
Dacă în urmă cu patru ani aceasta reprezenta una dintre industriile-fanion ale Republicii Moldova, cu o valoare a producției de peste 8 miliarde de lei, în prezent a coborât pe locul 15, cu o producție de aproximativ 2 miliarde de lei.
Astfel, valoarea producției s-a redus de aproape patru ori în ultimii patru ani.
Totodată, din topul celor mai importante industrii prelucrătoare au ieșit și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria textilă, ceea ce reflectă schimbările structurale din economia Republicii Moldova.
Potrivit analizei realizate de Mold-Street.com, prăbușirea industriei uleiurilor vegetale poate fi explicată printr-o combinație de factori.
Publicația menționează atât politici publice care au lăsat industria fără suficientă materie primă, cât și greșeli de management la nivelul companiilor din sector.
În cazul industriei uleiului de floarea-soarelui, această evoluție a coincis cu perioade în care volume importante de semințe au fost exportate ca materie primă, în detrimentul procesării interne, ceea ce a afectat activitatea fabricilor de profil.
Comentarii