Asociația Exportatorilor de Cereale și Oleaginoase „Agrocereale” atenționează asupra riscului ca intensificarea tranzitului de cereale din Ucraina prin Republica Moldova să pună presiune pe infrastructura feroviară într-o perioadă în care exporturile agricole moldovenești intră, la rândul lor, într-o etapă de activitate sporită.
Poziția a fost exprimată într-un comunicat transmis, după ce, începând cu 12 august 2026, tarifele aplicate tranzitului de cereale ucrainene au fost reduse cu 50%.
Asociația precizează că susține valorificarea Republicii Moldova drept țară de tranzit și consideră că aceste transporturi pot genera venituri suplimentare pentru Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și sectorul logistic.
În același timp, organizația solicită ca deciziile privind volumele acceptate și facilitățile tarifare să țină cont de capacitatea disponibilă a rețelei și de necesitățile exportatorilor moldoveni.
4,5 milioane de tone – capacitate potențială, nu volum garantat
Unul dintre aspectele asupra cărora insistă „Agrocereale” este cifra de 4,5 milioane de tone anual, prezentată drept capacitate potențială a coridorului pentru tranzitul mărfurilor ucrainene.
Potrivit calculelor asociației, distribuit uniform pe parcursul unui an, acest volum ar reprezenta aproximativ 375 de mii de tone lunar.
Transportul cerealelor are însă un caracter sezonier, iar volumele pot fi concentrate în anumite perioade, ceea ce ar putea genera o solicitare mai mare a infrastructurii într-un interval relativ scurt.
Organizația susține că trebuie făcută diferența dintre capacitatea tehnică totală a rețelei și capacitatea care poate fi pusă efectiv la dispoziția tranzitului după asigurarea transporturilor interne și a exporturilor Republicii Moldova.
Exporturile moldovenești au depășit 307 mii de tone în iulie
Argumentul principal invocat de „Agrocereale” este gradul de utilizare a infrastructurii în actualul sezon agricol.
Conform datelor prezentate de asociație, în iulie 2026 Republica Moldova a exportat peste 307 mii de tone de grâu, orz și rapiță, o parte a acestor cantități fiind transportată pe calea ferată.
Prin urmare, vagoanele, locomotivele, personalul de tracțiune, liniile de manevră și terminalele sunt utilizate concomitent pentru transportarea producției autohtone și pentru alte fluxuri de marfă.
Presiunea logistică ar putea crește în următoarele două luni. În septembrie începe perioada de comercializare mai intensă a recoltei de floarea-soarelui, iar în octombrie intră în circuit volumele de porumb. Acestea se vor suprapune peste cantitățile de grâu, orz și rapiță rămase în depozite sau aflate în proces de export.
Din perspectiva asociației, tocmai această suprapunere justifică stabilirea unor mecanisme prin care accesul mărfurilor moldovenești la infrastructură să fie menținut în perioadele cu volume mari.
Ce efecte ar putea avea o eventuală congestie
O eventuală insuficiență a capacității feroviare ar putea avea efecte diferite de-a lungul lanțului comercial. Acestea pot prelungi perioada în care cerealele rămân în gospodării sau depozite și pot genera cheltuieli suplimentare.
Pentru traderi și exportatori, întârzierile pot afecta respectarea termenelor contractuale și pot determina costuri de staționare sau depozitare.
În cazul expeditorilor, o rotație mai lentă a vagoanelor și perioadele mai lungi de staționare pot afecta graficele de transport.
„Agrocereale” susține că, în anumite condiții de piață, o parte dintre aceste costuri logistice suplimentare poate ajunge să fie reflectată în prețurile oferite producătorilor agricoli.
Trebuie precizat însă că acestea reprezintă riscuri semnalate de asociație, iar amploarea lor va depinde de volumele efectiv tranzitate, capacitatea disponibilă a CFM și modul în care va fi organizată circulația trenurilor.
Reducerea tarifului la 50%, pusă în discuție
Un alt subiect abordat de asociație este aplicarea unui coeficient tarifar de 0,5 pentru tranzitul respectiv.
„Agrocereale” afirmă că, anterior, reducerile tarifare erau asociate unor angajamente privind volume de peste 100 de mii de tone, coeficienții fiind cuprinși între 0,7 și 1,0.
În opinia organizației, reducerea tarifului la jumătate ar trebui analizată împreună cu volumele de transport garantate. Dintr-un calcul strict asupra venitului brut din tarif, pentru compensarea unei reduceri de 50% ar fi necesar un volum mai mare de trafic, în condițiile în care ceilalți parametri rămân neschimbați.
Asociația propune, din acest motiv, introducerea principiului „transportă sau plătește”, prin care beneficiarul unui tarif preferențial și al unei capacități rezervate să garanteze contractual un anumit volum și să achite capacitatea convenită inclusiv atunci când aceasta nu este utilizată integral.
O asemenea formulă, argumentează organizația, ar reduce riscul rezervării infrastructurii pentru volume care ulterior nu sunt transportate.
Situația financiară a CFM, parte a discuției
În argumentarea poziției sale, „Agrocereale” face referire și la evoluția financiară a CFM. Potrivit cifrelor incluse în comunicat, pierderile întreprinderii s-ar fi redus de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru al anului 2026 CFM ar fi înregistrat un profit de aproximativ 18 milioane de lei.
Pornind de la aceste date, asociația consideră că eventualele reduceri tarifare trebuie fundamentate pe estimări privind volumele și costurile de transport, astfel încât veniturile generate de tranzit să justifice utilizarea capacității feroviare.
Capacitatea diferă în funcție de traseu
Organizația atrage atenția și asupra faptului că evaluarea tranzitului nu poate fi făcută exclusiv în funcție de numărul de trenuri care pot intra în țară.
Sunt menționate rutele Etulia–Vălcineț, Cuciurgan–Etulia, Cuciurgan–Ungheni și Ungheni–Vălcineț, care presupun distanțe și niveluri diferite de utilizare a infrastructurii.
Un traseu mai lung înseamnă, implicit, o perioadă mai mare de utilizare a locomotivelor, personalului, liniilor de încrucișare și capacității de circulație.
Din acest motiv, „Agrocereale” solicită ca disponibilitatea pentru tranzit să fie evaluată separat pentru fiecare coridor și tronson.
„Agrocereale” cere ferestre logistice pentru mărfurile moldovenești
Printre propunerile înaintate autorităților se numără publicarea unei evaluări a capacității feroviare disponibile pe fiecare coridor, după luarea în calcul a volumelor necesare exporturilor moldovenești.
Asociația mai propune elaborarea unui grafic de circulație care să permită delimitarea fluxurilor de tranzit de cele destinate exportului autohton și instituirea unor ferestre logistice pentru mărfurile moldovenești, în special în septembrie și octombrie.
În privința tarifelor, organizația consideră că facilitățile ar trebui acordate după criterii transparente și nediscriminatorii.
Astfel, exportatorii moldoveni care pot asigura volume comparabile, regularitatea transporturilor și formarea trenurilor complete ar trebui, în opinia asociației, să poată solicita condiții tarifare similare.
Totodată, „Agrocereale” solicită Consiliului Concurenței să examineze mecanismul tarifar din perspectiva transparenței, justificării economice și tratamentului nediscriminatoriu, iar autorității competente în domeniul feroviar – să analizeze regulile de acces și repartizare a capacității.
Tranzitul poate aduce venituri, dar problema rămâne modul de administrare a capacității
Din comunicatul asociației rezultă că poziția acesteia nu vizează oprirea tranzitului cerealelor ucrainene prin Republica Moldova. Discuția este orientată spre condițiile economice și logistice în care acest tranzit va avea loc.
Pentru CFM, volume suplimentare de marfă pot însemna venituri și o utilizare mai intensă a infrastructurii. Pentru Republica Moldova, poziția geografică poate crea oportunități suplimentare în transport și logistică.
În același timp, dacă fluxurile de tranzit și cele de export se concentrează în aceleași perioade, administrarea capacității devine importantă pentru ambele categorii de operatori.
Comentarii