Suprafața plantațiilor de viță-de-vie din Republica Moldova este în scădere, însă autoritățile susțin că fenomenul reprezintă mai degrabă o restructurare a sectorului vitivinicol decât o retragere din producția de struguri.
În ultimii opt ani, pentru fiecare hectar de vie plantat au fost defrișate aproximativ șapte hectare, a declarat directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), Ștefan Iamandi.
Potrivit acestuia, o parte importantă dintre plantațiile defrișate sunt vechi, slab productive și cultivate cu soiuri pentru care cererea pe piață a scăzut.
Plantațiile vechi, tot mai puțin rentabile
Republica Moldova mai păstrează suprafețe importante de vii înființate în perioada sovietică, când plantațiile viticole depășeau 200.000 de hectare. Multe dintre acestea nu mai sunt însă rentabile, în condițiile unor randamente reduse și ale schimbării preferințelor consumatorilor.
Ștefan Iamandi susține că o producție de 4–5 tone de struguri la hectar nu mai este, în multe cazuri, suficientă pentru acoperirea costurilor de producție. Prin comparație, randamentul mediu la nivel mondial este de aproximativ 10 tone/ha.
O altă problemă o reprezintă viile abandonate. Potrivit directorului ONVV, acestea trebuie eliminate, deoarece pot favoriza răspândirea bolilor către plantațiile din apropiere și pot genera costuri suplimentare pentru tratamente.
„Noi nu dorim să creștem suprafața noastră, deoarece nu este logic în situația în care descrește consumul. Ceea ce noi ne dorim este să replantăm acele plantații de viță-de-vie care nu mai sunt rentabile”, a declarat Ștefan Iamandi în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.
Accent pe soiuri cerute de piață
În locul extinderii suprafețelor, autoritățile urmăresc înlocuirea plantațiilor neproductive cu soiuri și culturi adaptate cererii și condițiilor actuale ale pieței.
Potrivit lui Iamandi, politica de subvenționare este utilizată pentru a orienta procesul de replantare. Sprijinul vizează, între altele, plantațiile cu soiuri destinate producției cu indicație geografică protejată, soiurile autohtone și soiurile cu randament mai ridicat.
Procesul de restructurare devine cu atât mai important în perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, unde extinderea anuală a suprafețelor viticole este limitată.
„Mesajul final este că noi nu dorim să creștem suprafețe, noi dorim să replantăm, deoarece Uniunea Europeană prevede că ai dreptul să plantezi pe an cel mult un procent din suprafața totală”, a explicat directorul ONVV.
Sprijinul pentru viticultori, sub nivelul european
Ștefan Iamandi a atras atenția și asupra diferențelor dintre nivelul sprijinului acordat viticultorilor din Republica Moldova și cel disponibil în alte state europene.
Potrivit acestuia, în România sprijinul pentru plantarea unui hectar de viță-de-vie poate ajunge la 80%, în timp ce nivelul subvenționării din Republica Moldova este mai redus, chiar dacă acesta a crescut în ultimii ani.
„80 la sută este o cifră enormă comparativ cu ceea ce beneficiem noi. Da, subvenționarea a crescut comparativ cu anii trecuți, dar, iarăși, dacă o comparăm cu alte țări, decalajul este foarte mare”, a declarat oficialul.
Anterior, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, declara că în 2026 Republica Moldova nu a plantat și nu a reînnoit plantații cu viță-de-vie. Potrivit ministrului, situația s-ar putea menține și anul viitor dacă nu vor fi identificate rapid resurse financiare pentru susținerea sectorului.
Datele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare arată că suprafața viilor din Republica Moldova s-a redus cu aproximativ 10.000 de hectare în ultimii cinci ani, ajungând la puțin peste 100.000 de hectare, dintre care aproximativ 93.000 de hectare sunt pe rod.
Astfel, strategia autorităților este orientată mai puțin spre extinderea suprafețelor și mai mult spre reînnoirea plantațiilor îmbătrânite, creșterea productivității și adaptarea soiurilor la cererea de pe piață.
Comentarii