Dezinfecția solului în sere, solarii sau în câmp deschis este o procedură realizată în scopul reducerii rezervei de boli sau dăunători ce pot afecta culturile.
În special, dezinfecția solului se realizează în scopul reducerii rezervei de nematozi, a bolilor vasculare cum ar fi fuzarioza, verticilioza, dar și a altor patogeni. De-a lungul timpului, au fost elaborate diferite metode de dezinfecție a solului, iar în acest articol vorbim despre:
- Când se face dezinfecția solului
- Cum și cu ce dezinfectăm solul
- Cultivarea speciilor de plante utile în dezinfecția solului
- Dezinfecția termică a solului
- Solarizarea solului
- Dezinfecția chimică a solului
În general, în sere și solarii este recomandată înlocuirea substratului în fiecare an, iar dacă acest lucru este imposibil de realizat se parcurge la dezinfecția solului.
Când se face dezinfecția solului
Solul trebuie îngrijit pe parcursul întregului an. Cel mai convenabil este să efectuați lucrarea de dezinfecție în acele perioade ale anului în care nu există plante în sol. Astfel, dezinfecția solului este recomandată a fi realizată primăvara și toamna.
Totuși, principalul criteriu după care trebuie să vă conduceți este starea solului, gradul de infestare a acestuia cu dăunători, boli.
Un rol important în evitarea răspândirii dăunătorilor și bolilor îl au:
Respectarea asolamentului – aceeași cultură poate fi recultivată la locul inițial nu mai devreme de o pauză de 3-5 ani. În această perioadă, miceliul majorității bolilor produse de ciuperci moare.
Culturile susceptibile la infecții fungice este cel mai bine să fie plantate după ceapă, usturoi, varză, leguminoase. Solanaceele (roșii, cartofi, vinete, ardei) nu pot fi plantate după solanacee.
Detalii despre rotația culturilor de legume, pe acest link.
Pentru plantare, trebuie să utilizați material sănătos, rezistent la infecțiile fungice, iar însămânțarea trebuie efectuată cu semințe dezinfectate.
Înlăturați resturile de plante după recoltare și distrugeți-le. Nu aplicați îngrășăminte în exces, majoritatea bolilor sunt favorizate de norme excesive de azot. Raportul recomandat N:P:K = 1:1,5:1,5, cea mai eficientă fiind aplicarea îngrășămintelor în baza analizei solului.
Dezinfecția solului primăvara
Înainte de plantarea răsadurilor, poate fi efectuat primul tratament al solului. Acest lucru se aplică solului atât în seră, cât și în câmp deschis. Momentul optim pentru procedură este după ce zăpada a dispărut complet de pe parcelă.
În seră se recomandă, de asemenea, să respectați aceeași termeni. Dacă culturile sunt plantate pentru ciclul de iarnă, timpul de dezinfecție a solului este calculat ținând cont de momentul plantării răsadurilor.
Dezinfecția solului toamna
După recoltare, este necesar să pregătiți substratul din seră/solar pentru iarnă. Aceste măsuri vizează curățarea solului de dăunători, precum și de toate substanțele care pot provoca o creștere abundentă a microorganismelor patogene. Gama completă de lucrări ale solului toamna va include:
- îndepărtarea tuturor plantelor anuale care în viitor pot crea un mediu favorabil pentru creșterea ciupercilor și a infecției (vrejuri, frunzele căzute, fructele sau legumele ce nu au fost recoltate);
- curățarea mecanică a spațiilor de murdărie, de preferință cu o soluție dezinfectant în sere și solarii;
- eliminați articolele inutile și nu folosiți sera ca depozit;
- înlocuiți solul sau tratați-l cu substanțe chimice.
V-ar putea fi util și articolul despre Îngrijirea câmpului după recoltarea legumelor, fructelor toamna: 5 resturi de plante ce trebuie neapărat înlăturate.
Cum și cu ce să dezinfectăm solul?
Există mai multe moduri de a dezinfecta solul. Unele dintre ele sunt aplicabile doar în perioadele în care solul este liber de cultură din cauza toxicității lor ridicate, altele pot fi folosite tot timpul anului. Metodele pot avea un spectru larg de acțiune sau pot fi concepute pentru anumite boli.
Metodele de dezinfecție a solului diferă ca eficiență. Unele dintre ele au un spectru larg de acțiune și pot fi utilizate inclusiv în scopuri de prevenire, altele afectează doar agenții cauzali ai anumitor boli.
Metodele de dezinfecție a solului pot fi împărțite în mai multe categorii:
- chimică – utilizarea unor substanțe sintetizate artificial care distrug microorganismele patogene;
- termică (termică cu aburi, temperaturi, apă fierbinte sau înghețare) – bazată pe rezistența scăzută a bacteriilor la diferite temperaturi;
- fito-dezinfecție – plantarea de plante utile care au efect fungicid sau nematocid;
- biologică – utilizarea îngrășămintelor organice în cantități mari (gunoi de grajd fermentat, compost) în absența plantelor, datorită cărora se formează microorganisme benefice ce vor proteja solul.
Cultivarea speciilor de plante utile în dezinfecția solului
Pe lângă efectele benefice directe pe care le au speciile cultivate în calitate de îngrășăminte verzi asupra solului, cum ar fi asigurarea cu materie organică, îmbunătățirea structurii, unele culturi joacă un rol important în reducerea organismelor patogene din sol.
Cele mai bune efecte în acest sens au demonstrat muștarul alb, ridichea oleaginoasă, rapița, muștarul de câmp, facelia. Recomandări la cultivarea acestor specii în calitate de îngrășăminte verzi găsiți pe acest link.
Dezinfecția termică a solului
Cea mai bună metodă de dezinfecție termică a solului este considerată tratarea solului cu aburi. Cu această metodă de încălzire, agenții patogeni ai plantelor și toate celelalte microorganisme din sol mor: ciuperci, bacterii, nematozi, iar solul însuși suferă modificări biologice.
În condițiile unui experiment de laborator sau pentru a dezinfecta o cantitate mică de sol, este posibilă și încălzirea într-un cuptor special sau obișnuit a solului. De obicei, metoda se aplică la producerea substratului pentru răsaduri în cantități mici.
Mecanismul de acțiune al dezinfectării termice constă în faptul că vaporii de apă din utilaj și cazanul cu abur intră în sol prin țevi, se condensează în acesta și, datorită căldurii de vaporizare, încălzește solul la o temperatură de 95-100°C, ceea ce ucide agenții patogeni.
Durata de acțiune a aburilor depinde de calitatea solului și de scopul prelucrării. Solul de seră care a fost în uz trebuie aburit la o temperatură nu mai mică de 100°C timp de cel puțin 10-20 de minute până la 45 de minute, iar în cazul bolilor periculoase depistate tratamentul durează și până la 3 ore.
Solarizarea solului
O metodă mai simplă, dar mai puțin eficientă, este solarizarea solului, adică dezinfecția solului datorită acțiunii razelor solare. Metoda poate fi aplicată cu succes pe suprafețe mici.
Solarizarea se realizează vara, când razele soarelui acționează puternic o durată mai lungă de timp, asigurând creșterea temperaturii până la 60 de grade Celsius.
Solarizarea reduce presiunea atacului de boli, nu afectează activitatea microorganismelor benefice (reduce activitatea acestora pe o perioadă scurtă de timp) și poate crește disponibilitatea elementelor nutritive din sol.
Pentru solarizare, solul afânat, mărunțit, umed până la adâncimea de 30 cm se acoperă cu folie de polietilenă de grosimea 25-30 de microni (0,025-0,03 mm).
Durata recomandată de solarizare vara este de 4-6 săptămâni, iar toamna și primăvara de 6-8 săptămâni în funcție de intensitatea razelor solare.
Dezinfecția chimică a solului
Pentru realizarea dezinfecției chimice a solului sunt omologate mai multe produse:
Substanța activă dazomet este omologată pentru dezinfecția solului la legume în seră (de exemplu Basamid Granule omologat pentru dezinfecția solului la legume în solar 250 kg/ha pentru combaterea coropișniței, tomate cultivate în seră nematodul galicol, mana de sol, fuzarioza, ofilirea vasculară 500 kg/ha).
Produsul se aplică înainte de înfințarea culturii, pe substratul de cultură sau prin încorporare în substratul de cultură pentru răsadnițe și se aplică cu 10 până la 35 zile înainte de semănat sau plantat în funcție de temperatura solului.
Substanța activă metam sodiu (omologat Nemasol 510 pentru combaterea nematozilor, bolilor și buruienilor la legume în seră 700-1200 l/ha, pentru căpșun, cartof, morcov în câmp deschis 300 l/ha). Produsul se aplică între ciclul de culturi.
Temperatura la care se aplică produsul este de minim 10 grade Celsius.
După tratare, este recomandată acoperirea solului cu folie de mulcire, ceea ce va permite un contact mai îndelungat al produsului cu agenții patogeni. Folia se înlătură după 2 săptămâni după care se face testul la fitotoxicitate.
Substanța activă oxamil (Vydate 10 G – insecticid, nematicid și acaricid. Dozele sunt calculate în funcţie de dăunător, stadiile de dezvoltare ale acestora, intensitatea infestării.
Tomate, Ardei, Vinete, Castraveţi, Usturoi (în câmp şi spaţii protejate) – contra nematozilor, musculiței albe și altor dăunători 30 – 55 kg/ha înainte de plantare prin încorporare în primii 10 cm adâncime sau după plantare cu încorporare uşoară, urmat de irigare.
Horticultură si pepiniere forestiere – contra nematozilor 40-55 kg/ha se încorporează în sol înainte de plantare.
Dezinfectare sol morcov contra nematozilor – 40 kg/ha înainte de plantare prin încorporare în primii 10 cm adâncime sau după plantare cu încorporare uşoară, urmat de irigare.
Dezinfectare sol cartof contra nematozilor – 30 kg/ha aplicat înainte sau simultan cu plantatul, pe rând sau pe tot intervalul, se încorporează la 10 cm adâncime.
Substanța activă fluopiram (Velum Prime 400 SC 625 ml/ha eficacitate atât asupra nematozilor (Meloidogyne spp.), cât și asupra făinării solanaceelor (Leveillula taurica) și curcubitaceelor (Sphaerotheca fuliginea).
Substanța activă e omologată pentru culturile solanancee, curcubitacee, morcov, cartof.
Primul tratament se recomandă a se efectua cu 1-3 zile înainte de plantarea răsadului, urmat de al doilea tratament la 15-30 de zile după finalizarea transplantării.
Se recomandă maxim 2 tratamente pe ciclu de producție și pe an, la un interval de 15-30 zile între tratamente, la doza de 625 ml/ha la fiecare tratament.
Produsul se aplică prin sistemul de irigare (picurare), după ce solul a fost udat în prealabil cu o cantitate minimă de 1-2 l/m².
Comentarii